269 matches
-
să anunțe pauza de prânz abia la ora patru după-amiaza. Ea nu-și poate explica sentimentele. Se simte jignită, dar totuși așteaptă întoarcerea lui Yu. Când nu mai poate să suporte, își trimite secretara să-i ceară lui Yu o „autocritică”. El nu dă nici o hârtie. Însă pricepe că Doamna Mao îl cheamă înapoi. Îi trimite o casetă cu ceva la care lucrează. De obicei, un cântec compus atunci. Unul dintre cântece se numește „Nu voi fi fericit dacă nu cânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În Ungaria. Și ați sosit voi. Pentru dumneata a fost firesc, poate, și a fost o sărbătoare. Pentru cei de vârsta mea — nu, era Încheierea socotelilor, remușcarea, căința, regenerarea. Noi căzuserăm În greșeală, iar voi veneați să aduceți entuziasmul, curajul, autocritica. Pentru noi, care atunci aveam treizeci și cinci sau patruzeci de ani, a fost o speranță, umilitoare, dar o speranță. Trebuia să redevenim ca voi, cu prețul de a o lua de la capăt. Nu mai purtam cravată, aruncam cât colo trenci-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
așteptînd să se deschidă ușa avionului, de momentul ăsta Îi era frică, cerul să rămînă În stăpînirea Îngerilor, găinile să nu zboare mai sus decît casa, dar de ce nu deschideau odată? Șoferul simțea că devine agresiv, Începu să-și facă autocritica: dar ce-i cu tine? de ce te frămînți atîta? doar nu vine maică-ta cu avionul, se Întorc stăpînii și nimic mai mult... Dar de cum văzu că se deschide ușa avionului, Își scoase chipiul, se Întoarce stăpîna și Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
deviant; acesta apelează în mod frecvent la o serie de comportamente infantile (accese de plâns, crize) pentru a obține acele mici și insignifiante plăceri. În fața problemelor obiective ale realității, acest individ manifestă o atitudine inconsecventă, este lipsit de critică și autocritică autentică, este nerealist și manifestă o semnificativă instabilitatea afectivă. Această deficiență este deosebit de gravă, mai ales în cazul în care pot exista asocieri cu imaturitatea intelectuală ceea ce predispune la manifestărea unor comportamente antisociale grave; * complexul de inferioritate individul resimte o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
valută, da’ n-am avut noroc că ne-a desconspirat, nu’ș cine a povestit la securiștii care era lângă noi, pă Păstrămaț avea boală oricum mulți, că era mai zbanghiu, adică nu le avea cu partidul și poporul, cu autocritica, la Facultate se contra cu cine nu trebuia, l-a turnat careva și ne-a luat la întrebări cu uteceul cum era p’atunci, cu miliția, cu securiștii, cu cercetările de noapte, pă mine m-au sancționat pentru imorală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Comunitatea era lipsită astfel de funcțiile tradiționale, de autonomie, de inițiativă În propriile-i probleme. Ea s-a transformat Într-un soi de Întreprindere, ca oricare alta a sistemului socialist, În care se practicau forme de control precum critica și autocritica, premierile și pedepsele, și mai ales În care, ca În orice altă Întreprindere, trebuia să domine frica. Cenzura omniprezentă În sectoarele societății controlate de Partidul Comunist se manifesta și În viața comunității evreiești. Această cenzură era sufocantă și lua forme
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
E clar că dacă o asemenea opțiune este inadecvată pentru țările în tranziție reprezintă o temă important de discutat. Dar o asemenea analiză a fost puternic descurajată. În ultimii ani se produce o schimbare de atitudine față de preceptele neoliberale. Chiar autocritica stângace a FMI este ilustrativă. În raportul publicat în acest an, FMI recunoaște, de exemplu, că a greșit în puncte esențiale în politica sa față de România. Este un prim pas pe care trebuie să-l încurajăm, deși așteptăm o autocritică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
autocritica stângace a FMI este ilustrativă. În raportul publicat în acest an, FMI recunoaște, de exemplu, că a greșit în puncte esențiale în politica sa față de România. Este un prim pas pe care trebuie să-l încurajăm, deși așteptăm o autocritică mai globală în ceea ce privește politica sa în țările în tranziție. Este, de asemenea, necesar răspunsul la o întrebare de importanță crucială pentru evoluția viitoare a unor instituții de acest fel: cine plătește pagubele generate de impunerea unor politici greșite? 2. Metodele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
orice conservator, și profetismul diferenței, îmbrățișat de revoluționarii cu patalama? De ce este atât de atrăgătoare celebrarea unei generozități de împrumut? Fără îndoială, am putea vorbi aici despre produsele unei gândiri obosite, credincioasă luminilor sale spectrale. Pentru o audiență ingenuă, revizuirea „autocritică” la care invită postmodernismul pare să aibă marca „autenticității”. Se promulgă ubicuu dialogul eviscerat de sens. Noua sofistică mizează pe efectele memoriei prescurtate. Evocarea ororilor din secolul extremelor blochează accesul la raționamentul istoric în cheia longue durée. Este adevărat: redactat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și analiză narativă - construirea instrumentelor de lucru și aplicarea lor asupra unor narațiuni. Spre deosebire de lucrările academice, am încercat să ne împărtășim aici gândurile privind procesarea datelor narative, opiniile și îndoielile pe care le avem referitor la selectarea diverselor metode, precum și autocritica de rigoare privind demersurile noastre interpretative. În acest scop, prezentăm aproape cuvânt cu cuvânt (în capitolul al treilea) două interviuri vizând relatări autobiografice, și vă oferim multe exemple suplimentare, astfel încât să puteți urmări alături de noi procesul intervievării și să judecați
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
îndeplinească planul (ibidem, p. 136). Începuturile comunismului, cele pe care simpatizanții le numesc perioada „entuziasmului revoluționar”, iar opozanții: perioada „gulagurilor și deportărilor” a abundat în demascări și „înfierări”, inclusiv ale părinților de către copii și ale soților între ei. Critica și autocritica, substitut de demascări și autoînfierări (numite mai târziu și în documentele programatice ale PCR: „forța motrice a societății noastre”), au devenit componente comportamentale cotidiene. Demascareaxe "„demascare" și delațiuneaxe "„delațiune" erau practici foarte frecvente. Dictatura proletariatuluixe "„dictatura proletariatului" este era marilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Onkoura a crezut că-și poate practica talentele de infirmier; a adus medicamente de la Brazzaille și trata rănile și tusea în schimbul unei retribuții minime. Curând s-a îmbolnăvit; aproape orb, a crezut că e vrăjit. A trebuit să-și facă autocritica în fața întregului sat, sacrificând un ied și bându-i sângele, cerând în același timp iertare pentru orgoliul său. Comentându-și eșecul, odată însănătoșit, Onkoura ne spunea: "Le-a fost teamă că eram prea sus, că aveam gloria; își ziceau: muncește
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe care comunismul nu-l pune la îndoială este proiectul propriu. De aceea comunismul se instalează dintr-o dată în prostia ca încremenire în proiect. "Autocritica" nu este aici decât căința fățarnică impusă celui care a îndrăznit să aibă îndoieli în privința proiectului unic. Orice alternativă la Proiect este refuzată. Proiectul meu este acceptat numai în măsura în care se acomodează la marele Proiect. Cine refuză - moare, este exterminat. Prostia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se înscriu, cronologic, Gargantua și Pantagruel al lui Rabelais, Don Quijote al lui Cervantes și Tristram Shandy al lui Sterne, ca să exemplificăm numai prin textele de pionierat al genului. Prin parodie, celelalte genuri se "romanizează", ajungându-se, treptat, și la o autocritică pe care, onest sieși, romanul și-o face prin autoparodiere, certificându-și oneroasa devenire. Ajungem astfel la cea de-a doua perspectivă asupra parodiei enunțată de Bahtin, cu ajutorul unei serii de procedee ce se desprind din opera lui Dostoievski și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
e forma unui ansamblu, ci obiect de reprezentare; aici, sonetul este eroul parodiei (...), mai profund sau mai superficial, în fața noastră nu se află un sonet, ci imaginea sonetului". Prin parodie, celelalte genuri se "romanizează", ajungându-se, treptat, și la o autocritică pe care, onest față de el însuși, romanul și-o va face prin autoparodiere, certificându-și permanenta devenire. Și Victor Șklovski, care urmărește procedee specifice acestui fenomen în romanul clasic englez (cu precădere în Tom Jones al lui Fielding și în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din echitate pentru a descoperi atât excelența, cât și imperfecțiunea. El riscă să se îndepărteze de corectitudine însă atunci când este sever sau, din contra, indulgent. Spiritul critic poate lua forma cea mai nobilă atunci când ia în vizor propria noastră persoană: autocritica. Aceasta duce la luciditate, la revizuirea judecăților. Ea îi încurajează pe cei timizi și îi face umili pe cei orgolioși (pe cât posibil). În alt sens, spiritul critic are ca obiect purtarea oamenilor și mersul societății. El semnifică critica morală și
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
țară, cât și în afara ei, atât în momentul implementării, cât și la câteva decenii distanță. Tocmai de aceea, comentariile Monicăi Lovinescu lezează câteva mândrii, dar rămân de necontestat sinceritatea și obiectivitatea lor. În urma "Tezelor", apar două practici noi: revizionismul și autocritica. Monica Lovinescu le explică pe amândouă, deoarece se extind cu repeziciune în rândul scriitorilor. Revizionismul practică politica sub acoperirea adaptării teoriei marxiste la circumstanțe. Lansat inițial de staliniști pentru a îndepărta tentativele de liberalizare, termenul este preluat de intelectualii pregătiți
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în rândul scriitorilor. Revizionismul practică politica sub acoperirea adaptării teoriei marxiste la circumstanțe. Lansat inițial de staliniști pentru a îndepărta tentativele de liberalizare, termenul este preluat de intelectualii pregătiți să-și asume greșeala de a fi aderat orbește la dogme. Autocritica presupune renunțarea publică la formele fundamentaliste, transformându-se într-un fel de ritual teatralizat. Ceea ce anunță Eugen Negrici în 2003, Monica Lovinescu surprinde în 1977: în spațiul interdicțiilor, al limbii de lemn, al stereotipiilor prefăcute, al minciunii se scriu romane
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sună” ca un clopot viu, un clopot de trezire a sufletelor la viața în Hristos. Lucrarea pedagogică se remarcă prin stilul deosebit de alert și captivant, precum și prin căldura timbrului vocii, care răzbate prin carapacea cuvintelor scrise. F. Opere autobiografice și autocritice Confesiones (Mărturisirile). Între anii 397-400, Fericitul Augustin scrie Cele XIII Cărți ale Confesiunilor. Izvorâte dintr-o necesitate lăuntrică de reculegere și rugăciune, ele sunt și un răspuns la acuzele pe care i le-au adus, în mod special, maniheii. El
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
remușcări, istorisind cu o sinceritate deosebită imperfecțiunile, ispitirile, căderile, greșelile și păcatele tinereții. Mărturisirile sale reprezintă o profundă analiză psihologică, încât ele pot fi socotite capodopera literaturii psihologice religioase din toate timpurile. Mărturisirile au creat genul literar: autobiorafia, iar Reatractările, autocritica literară. Retractationes (Retractări, Revizuiri, Îndreptări) este o lucrare redactată între anii 426-428, alcătuită din două cărți. Ea reprezintă un inventar autocritic al tuturor lucrărilor Fericitului Augustin scrise până la anul 427, în care autorul precizează timpul când a scris fiecare carte
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
niciodată. Că tot ceea ce aș putea scrie mai bun nu ar fi niciodată mai mult decât remarci filozofice.“ Referindu-se astfel la ceea ce îl va surprinde pe cititor - lipsa unor elaborări sistematice -, Wittgenstein nu este, cum ar putea să pară, autocritic în această privință. Modul lui de a scrie nu este, până la urmă, decât expresia imperativelor unei practici filozofice singulare. Elaborările sistematice nu puteau servi obiectivele pe care le urmărea. Acestea puteau fi urmărite doar prin „remarci“ sau „observații“ filozofice. Doar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și desolidarizarea deținuților, În special a legionarilor, În ședințe publice („cluburi de reeducare”). Ea este echivalentă etapei propuse cândva de Bogdanovici la Suceava. Deținuții, de preferință legionari, erau convinși să Își renege trecutul și să Își denigreze principiile de odinioară; autocritica era mai Întâi redactată În scris și apoi citită public, pentru a produce efectul scontat asupra auditoriului care comenta mostrele autodenigratoare. Intransigenții care nu au cedat presiunilor au perceput acest gest ca pe o lepădare, În sens teologic, de Dumnezeu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
politici devenise minimă după atâția ani de regim carceral dur, aceștia fiind, prin urmare, vulnerabili (fizic și psihic) și implicit mai puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era lucrul care dezamăgea profund În lepădarea reeducaților. Despre reeducarea de la Aiud mărturisește pe Îndelete Petre Pandrea, el Însuși, parțial măcar, un astfel de reeducat. În 1961
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din când În când pigmentată de exaltări de tipul: „Vitejia este esența omului comunist”; sunt lăudate, de asemenea, „comunismul umanist” poststalinist și „morala comunistă”, văzută ca un hibrid Între Înțelepciunea greco-romană și cea țărănească autohtonă, drept care mărturisitorul Își face o „autocritică necruțătoare”42! Pe de altă parte, Petre Pandrea recunoaște În „orgia” de spovedanii și autobiografii publice, În special ale unor capi legionari, niște forme de „diaree verbală” și „incontinență urinară a intimităților”, dar, cum disciplina penitenciară Îl marcase definitiv, și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...și organizația de bază... și dvs. personal... Gh. P. unu: Ei, lasă..., lasă..., cu toții sîntem soldați ai partidului... Gh. P. doi: A, na, că uitasem..., uitasem să vă spun că mi-am făcut... autocritica..., da..., mi-am făcut-o... Gh. P. unu: Bravo, bine ai făcut! Mai ales că tu ai și motive, tov. Paleu... Gh. P. doi:...Păi da... Ce motive?! Gh. P. unu: E, ce motive! Ce motive, ce motive! Da motivul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]