689 matches
-
smerenia este expresia unei cunoașteri și autocunoașteri mult mai adânci, interioare, lăunitrice. Câteva concluzii finale și încheierea In literatura filocalică, bazată pe o adevărată ordine spirituală, duhovnicească, smerenia are o semnificație și valoare pozitivă deosebită, fiind calea adevăratei cunoașteri și autocunoașteri. Dinamismul ei constă într-o cunoaștere deplină a insuficiențelor firii noastre căzute, dublată, însă, de o neîncetată dorință de înaintare, de progres. Cunoașterea autentică a lui Dumnezeu este o cunoaștere întru iubire și smerenie. Cu cât te smerești mai mult
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Dumnezeu, ca în rugăciune. în stare de rugăciune, credinciosul trăiește în gradul cel mai intens legătura sa cu Dumnezeu, dependența sa de Creatorul său. Și, tot în rugăciune, el îsi descoperă sensul și vocația sa în planul veșniciei, printr-o autocunoaștere spirituală. Cunoscandu-se pe sine, omul înaintează, pe măsura efortului său duhovnicesc, în cunoașterea Părintelui său. Rugăciunea, ca dialog existențial cu Dumnezeu, implică cunoașterea lui Dumnezeu ca realitate ultimă, supremă. Dinamismul ori lucrarea cunoașterii lui Dumnezeu este, în resorturile ei
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
din Kafka suprapusă peste o altă lume din teleenciclopedia comentată, poemele nu se citesc facil, dar acest mixaj este foarte incitant ca noutate stilistică. Poemele lui Theodor George Calcan sunt scurtmetraje autoterapeutice, sunt vindecătoare, sunt tratamente de spirit înțeles și autocunoaștere. Mă voi opri la două poeme pe care le găsesc reprezentative deși toate titlurile volumului îmbie la lecturare. “Ceasornicarul din Strasbourg”, are un început elegiac, tandru, ca o resemnare metodică de anotimp tomnatic, neprevestind sub nicio formă furtuna pe care
THEODOR GEORGE CALCAN- ANUL ŞARPELUI GLYKON de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367701_a_369030]
-
coridorul vestic al închisorii Alcatraz și-ți sare în ochi la prima privire când intri în corpul principal dinspre curtea închisorii, aflată la ieșirea pe latura apuseană sau dinspre intrarea pricipală de pe aleea estică. Sună a invitație, atenționare, provocare la autocunoaștere și autoanaliză proprie, la cumpăt și răbdare în viața noastră cea de toate zilele, ca amenințare că oricând, oricine și oriunde omul este supus greșelii și poate cădea în păcat, o luare aminte și o punere-n gardă și pentru
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
eroului liric (în autoproiectarea-i adamică) inima, aidoma „celuilalt șarpe“ ce, cu aproape două milenii înaintea celui biblic, a furat planta ne- muririi lui Ghilgameș (cf. GAB, 176), la scăldătoare, între „unde“ pierzându-și urma. În viziunea stănesciană, pedeapsa țintește și autocunoașterea cuplului împlinit sub pecetea inimii ce se afundă încet în moarte, lăsând a se petrece îndepărtarea între emisfera-Ea și emisfera-El (conectată Androginului - cf. PB, 37 sqq). Din această perspectivă se evidențiază invocarea „dulcelui-dureros“ mers întru cunoașterea binelui și răului, mersul
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
istoriei japoneze, influențând viața culturală și pe cea artistică de peste 400 de ani. Istoria ceaiului este strâns legată și de religie. La fel ca Ikebana, ritualul ceaiului reprezintă cultul pentru frumos, esența lui fiind de natură spirituală, o cale de autocunoaștere ce presupune o trăire rafinată și un deosebit simț artistic, înnăscute.... Mesajul transmis de gesturi este fundamental, exprimând armonia, puritatea, respectul și liniștea sufletească.... În filosofia budismului Zen se urmărește ca interiorul omului să fie în relație de armonie cu
ELISABETA IOSIF CONSEMNĂRI DESPRE CĂLĂTORIILE HANEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349639_a_350968]
-
cinstea nedreptății seara clovnii devin oameni”(noaptea îți pierde zâmbetul) Ținând seama că adolescența este perioada cea mai sensibilă în formarea profesionistului de mai târziu, că avem de a face „ cu căutarea unei identități vocaționale ce privește un fel de autocunoaștere și autodescoperire de posibilități sau incapacități” (Ursula Șchiopu, Emil Verza- Psihologia vârstelor), Ana Maria își ia ca punct de reper cea mai frumoasă metaforă a tinereții, zborul...Șarmul acestei metafore stă în alcătuirea ei cuminte, în tăceri și nopți de
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
frumuseții interioare, a misteriosului și necunoscutului din noi. Pentru ca filmul „Călăuza” să ajungă la inimile spectatorilor este nevoie de o deschidere a sufletului, de acea profunzime a oamenilor simpli. Odară ce este împlinită această condiție, „Călăuza” își îndeamnă spectatorii spre autocunoaștere, spre valorificarea universului interior, spre credință în Divinitate, spre Sacru. ------------------------------------------ [1] De vorbă cu Marina Tarkovskaia, sora regizorului Andrei Tarkovski, Elena Dulgheru, Ed. Arca Învierii, 2004, p. 57. Referință Bibliografică: Aliona MUNTEANU - TARKOVSKI ȘI CĂLĂUZA SPRE SACRU / Aliona Munteanu : Confluențe
TARKOVSKI ŞI CĂLĂUZA SPRE SACRU de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349385_a_350714]
-
teoretizarea a luat locul trăirilor, iar individualismul a luat locul colectivității. A avut loc o subordonare a valorilor spirituale față de cele materiale, o inversare a raportului firesc dintre mijloace și scopuri. Universul uman devine exteriorizat și nu interiorizat, axat pe autocunoaștere directă. Există o tindere vădită a omului spre domeniul tehnic, îndepărtându-se tot mai mult de aspirațiile interioare și trăirile autentice. Personalitatea omului încet, încet se pierde, intrând în comun și urmând gloata precum un robot. Atitudinile, comportamentele și acțiunile
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
sufletești și a credinței de nestrămutat în Dumnezeu și puterea sa atotcreatoare. Poemul se dovedește a fi un veritabil concept, un mănunchi de meditații filosofico-religioase exprimate direct, sobru și reverențios - metafora fiind expresia poetică a gândului, un drum subtil al autocunoașterii - pornind de la ideea că omul este sămânță divină, creat după chipul și asemănarea creatorului. Poeta se înalță deasupra suferinței și bucuriei omenești, deasupra trăirii materiale ce-a fost și care va să fie, cu toate valențele puterii sale de înțelegere
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
ordine, reflectând la ce pot schimba, mai întâi la mine, apoi la alții, pentru a-i determina să-și schimbe mentalitatea, percepția asupra timpului și a adevăratelor priorități. Există și momente în care oamenii își acorda maximum de timp pentru autocunoaștere, în special pentru cea spirituală. Este vorba despre călugări. După ce au ridicat o Mănăstire într-un loc izolat, în inima naturii, departe de agitația orașelor, aceștia au reușit nu doar o cunoaștere mai bună a sinelui, dar și o apropiere
TIMPUL CU TINE ÎNSUŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347654_a_348983]
-
răul din lume, iar protestul se concretizează în pictura pe care o fac. În tablourile mele încerc să dezvălui lumii, să scot la lumină cele mai ascunse sentimente, stări ale ființei mele. De altfel privesc pictura și ca formă de autocunoaștere, și ca o joacă, starea de joc fiind potrivită spiritului meu. Pentru că sunt introvertit, pot spune că cine îmi vede tablourile mă poate cunoaște oarecum. Îmi doresc ca cei care îmi privesc tablourile să vadă o parte a lumii prin
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
însuflețită s-a înțeles pe Sine ca fiind Dumnezeu, Ea a vrut să-și cunoască și “componenții”, iar astfel să se știe integral. Și, trecându-i pe ei prin filtrele numai de Dânsa știute, a comis inclusiv botezul lăuntric al autocunoașterii! Și, pentru că în timpul și-n felul descris, a putut să constate că nu are nimic alăturat care să-i fie asemeni (adică purtător de conștiință vibratilă), Dumnezeu n-a vrut să rămână singur în acest chip (nereperat, neconceptualizat, nemărturisit, neiubit
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
cunoaștere, de a ne depăși propriile limite, ne face să experimentăm lucruri noi. În unele încercări suntem buni, în altele nu, dar un rol foarte important îl au chiar încercările în sine pentru că ne îmbogățesc experiența de viață și de autocunoaștere. Nu trebuie să ne mulțumim doar cu ce ni s-a dat, ci trebuie să ne îmbogățim fondul personal. Omul trebuie să se creeze pe sine, să își găsească autenticitatea. Avem norocul și șansa să putem face asta pentru noi
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
cunoaștere, de a ne depăși propriile limite, ne face să experimentăm lucruri noi. În unele încercări suntem buni, în altele nu, dar un rol foarte important îl au chiar încercările în sine pentru că ne îmbogățesc experiența de viață și de autocunoaștere. Nu trebuie să ne mulțumim doar cu ce ni s-a dat, ci trebuie să ne îmbogățim fondul personal. Omul trebuie să se creeze pe sine, să își găsească autenticitatea. Avem norocul și șansa să putem face asta pentru noi
CAND COPILARIA ESTE CEA MAI FRUMOASA AMINTIRE A VIETII . INTERVIU CU MARA BABICIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350822_a_352151]
-
de după Socrate. Platon a dus această afirmație în domeniul eticii. ”Cunoaște-te pe tine însuți” ar trebui să fie o lege morală pentru oricare om. Dar noi nu o aplicăm nici azi, poate doar în anumite situații limită ajungem la autocunoaștere. Un alt principiu socratic este cel al punerii de acord a unei judecăți,a unei afirmații cu cea dinainte, în dialogurile sale cu ucenicii, Socrate le demonstrează șubrezenia modului nostru de gândire, de la o simplă întrebare, interlocutorul ajunge să dea
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
cunoaștere, de a ne depăși propriile limite, ne face să experimentăm lucruri noi. În unele încercări suntem buni, în altele nu, dar un rol foarte important îl au chiar încercările în sine pentru că ne îmbogățesc experiența de viață și de autocunoaștere. Nu trebuie să ne mulțumim doar cu ce ni s-a dat, ci trebuie să ne îmbogățim fondul personal. Omul trebuie să se creeze pe sine, să își găsească autenticitatea. Avem norocul și șansa să putem face asta pentru noi
DIALOG CU MARA BABICIU DESPRE CUM ESTE SĂ FACI ARTĂ CU O FOAIE DE HÂRTIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352126_a_353455]
-
cât mai ales de a arăta căile de îmbunătățire a vieții spirituale. De aceea, o învățătură constantă a părinților nevoitori este aceea că omul pătrunde în tainele vieții sale și ale altora pe măsura curăției, a pocăinței. Cunoașterea omului și autocunoașterea, cu alte cuvinte introspecția, sunt legate de pocăință, căci Dumnezeu, care se află în sufletul nostru - în chip vădit - de la botez, devine o prezență efectivă pe măsura împlinirii poruncilor. Cunoașterea păcătoșeniei noastre, a nedeplinătății duhovnicești, izvor al căinței permanente, este
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
unilaterală, limitată, ci una lăuntrică, duhovnicească, în bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei cunoașteri și autocunoașteri. Cunoașterea de sine este, la cei duhovnicești, luminată de Dumnezeu, căci nu putem cunoaște bine, autentic, și nu putem cunoaște cu adevărat decât în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Doar harul dumnezeiesc poate potența firea umană până la sesizarea cât mai exactă
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
locul, treptat, o poezie de meditație cu accente nostalgice, din care nu lipsește o fină autoironie. Începând cu Melior (1981), se observă o distilare mai accentuată a lirismului, în versuri a caror expresivitate capătă tonuri sentențioase. E o poezie de autocunoaștere, în care sentimentul morții și al deznădejdii va fi caligrafiat cu o discreție străbătuta de melancolii provinciale. Ea dobândește intensități neașteptate în Puntea de hartie (1986), considerată cartea sa cea mai reușită, prin concentrare dramatică și definirea unui univers interior
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
a Logosului, în ipostaza sa de limbă maternă. Nicolae Mătcaș surprinde lumea literară și prin volumele de sonete a căror temă devine un concept deschis pentru semnificația universului. Tendința de purificare, de autodepășire, prin iubirea ca formă de cunoaștere și autocunoaștere, este evidentă. Imaginarul poetic nu iese din tiparele clasice, dar impresionează îmbinarea lexicului poetic cu elementele limbajului cotidian sau cultural. În formele prozodice tradiționale, el revarsă o trăire modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
sub semnul unei constelații marcată de contradicția proprie dintre dorința de autoprotejare a elementului autohton, deznădejdea existențială și contemplarea egocentrică a lumii, fără să abandoneze de fel ideea umanității; o literatură care își extrage peren impulsul cel mai vital de autocunoaștere din straturile unei poezii populare de o bogăție mitologică inepuizabilă; o pictură a cărei melancolie izvorăște din peisajul natural și din istorie; modelându-se în ochii Fecioarei Maria din icoanele creștine răsăritene; în fine, o muzică, în ale cărei creații
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
care considera că a ști ce vrei, înseamnă a cunoaște binele și realizarea lui duce la fericirea atât cea personală, cât și a comunității în care trăiești. Ignoranța deci ar fi mama răului și trebuie acordată importanță, în primul rând, autocunoașterii. Referitor la sănătate, de exemplu, spunea că omului care se observă îi este greu să găsească un doctor care să priceapă mai bine ca el să-i caute de sănătate. Platon, discipolul lui Socrate, asemuia binele cu soarele, ca binele
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
al emoțiilor în viață de zi cu zi. Programul cuprinde opt module, fiecare cu durata de două ore, participanții fiind repartizați în grupe de 8 - 12 copii. Activitatea fiecărui modul este coordonată de un psihoterapeut ajutat de voluntari. “Modelarea timpurie, autocunoașterea, gestionarea emoțiilor negative (precum furia, mania, agresivitatea) și folosirea emoțiilor pozitive (optimismul, încrederea, respectul) pentru afirmare și relaționare non-violență este o baza sigură pentru adulți resposabili și fericiți. Pentru că nu toți copii pot avea la timp sprijinul economic sau de
O RAZĂ DE SOARE ÎN VIAŢĂ LOR de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362567_a_363896]
-
scară planetară se înveșmântă religios. Să fie oare fiecare epocă istorică un etern Ev Mediu, cu intensiuni diferite, dar de care să nu ne dăm seama? Sau e cazul să facem din sentimentul religios unul dintre acele sentimente superioare, de autocunoaștere și, totodată, de concordie universală, de proiectare în perenitatea condiției umane? Aici cred că putem miza pe miraculoasa energie constructivă a credințelor. Altfel, ele ne aruncă, ca și până acum, în prăpastia intoleranței. Nu știu, de aceea, dacă mult invocata
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]