200 matches
-
în Albina în 1839, Asachi reia importanța modelelor și a valorificării ideilor clasice, mai ales ale Antichității. Exemplele pe care Asachi le socotește demne de urmat sunt, bineînțeles, din aceeași sferă: Virgiliu, Racine etc. Cu toate acestea, observăm grija pentru autodefinirea națională pe care o cereau rațiunile momentului prin îndrumarea tinerilor spre un raport echilibrat între influența străină și cultivarea propriilor valori culturale și lingvistice. La fel ca majoritatea pașoptiștilor, Asachi are intuiția valorii, care este asociată cu fenomenul clasic și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în perspectivă a propriei vieți confruntând-o cu experiența altora. Plăcere de a se regăsi „între ai săi”, de a înnoda legături complice și conviviale cu semenii, de a declara o anumită mândrie identitară, sărbătoarea funcționează ca un instrument de autodefinire și de afirmare de sine într-o vreme când identitățile colective nu mai sunt date și primite o dată pentru totdeauna. Individul se caută mult mai mult decât se pierde: acesta este principiul sărbătorii reactivate printr-o exigență de „mândrie” neoindividualistă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
p. xv). Schimbările la nivel de atitudine și comportament pe care aceste femei le-au făcut în viețile lor sunt de proporții uriașe, dacă le privim în context. Faptul că au devenit salariate le-a dat încredere și puterea de autodefinire pe care, poate, nu au anticipat-o pe când creșteau în Indiaxe "India". Această autodefinire înclină încet balanța vechii ierarhii de putere maritale către un nivel mai echilibrat. Conștiința de sine și capacitarea acestor imigrante nu sunt legate doar de munca
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
au făcut în viețile lor sunt de proporții uriașe, dacă le privim în context. Faptul că au devenit salariate le-a dat încredere și puterea de autodefinire pe care, poate, nu au anticipat-o pe când creșteau în Indiaxe "India". Această autodefinire înclină încet balanța vechii ierarhii de putere maritale către un nivel mai echilibrat. Conștiința de sine și capacitarea acestor imigrante nu sunt legate doar de munca salariată; ele au fațete multiple. O dimensiune a acestora este legată de sentimentul identității
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
propaganda și În discursul oficial comuniste. În ceea ce privește discursul public emis de mișcarea de rezistență anticomunistă, acesta se poate recupera dinspre angajamentul mesianic al luptei eliberatoare pe care și-au asumat-o cei din munți. Acest discurs acoperă o varietate de autodefiniri și percepții, de la cele impregnate de sacralitate, centrate pe jertfă și martiraj, ale celor care „au lăsat un Testament scris nu cu slove, ci cu propriul sânge”, „martiri ce se sacrifică pe sine pentru alții”42, până la cele ce se
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și martiraj, ale celor care „au lăsat un Testament scris nu cu slove, ci cu propriul sânge”, „martiri ce se sacrifică pe sine pentru alții”42, până la cele ce se regăsesc În formulări comune, ca „partizani”, „luptători”, „frați”. Relevante rămân autodefinirile colective ale grupurilor de partizani sau luptători din munți. Aceste denumiri transmit o semantică de o mare varietate: una istoricistă, care apelează la personalități și eroi din panteonul național („Organizația Vlad Țepeș”, „Haiducii lui Avram Iancu”, „Gărzile lui Decebal” etc.
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Mărțișoare, Cartea cu jucării, Copilărești, Prisaca). Unii exegeți preferă o clasificare asemănătoare: lirica de dragoste, lirica socială, poezia filosofico-religioasă, poezia universului miniatural (poezia lucrurilor mărunte). Mai complexă și mai exactă pare a fi următoarea compartimentare: I Poezia filosofică 1. Poezia autodefinirii omenirea este dominată de manifestări contradictorii (Rugă de vecernie), omul este plămădit din materie și spirit (Portret, Nehotărâre, Binecuvântare), omul este o fire angelică, pură, o creație divină (Denie cu clopote); 2. Arta poetică cuvântul este omnipotent, atotputernic, esența universului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în istorie un instrument de cunoaștere și un mijloc de a înrâuri masele pe linia unui militantism de clasă. Istoriografia romantică făcuse din cunoașterea trecutului (o știm de la Michelet, însă și de la Karamzin, Palacky, Kogălniceanu etc.) un mijloc esențial de autodefinire și un instrument regenerativ. Kogălniceanu, de pildă, recunoștea în demersul istoriografic o necesitate inexorabilă, căci fără el omenirea ar fi redusă la infantilism. Ideea venea de la Cicero, din care istoricul nostru reproducea chiar un pasaj esențial, unde memoria faptelor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că ea oferă o identitate ocupațională. Ce anume fac oamenii într-o societate modernă este în mare măsură elementul cheie al identității lor. Oamenii diferă în privința importanței pe care o acordă identității ocupaționale, dar pentru mulți este primul factor în autodefinirea lor.. O carieră se referă la situații diferite pentru oameni diferiți. Este posibil ca un individ să gândească, cariera ca fiind o serie de posturi diferite în firme diferite, în timp ce un alt individ vede cariera sa similară cu o ocupație
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
a mă orienta, pentru a-mi croi un drum, pentru a mă ocupa de ceva anume"262. Nefiindu-i străin propriul destin, personajul blecherian va încerca să se orienteze în dorința de a-și defini existența. În acest proces de autodefinire, văzul ocupă un loc primordial. Cu acest simț operează de altfel și fenomenologia. Personajele blecheriene descriu lumea intențional, substituindu-se obiectelor pe care le percep. Acest demers a început din Întâmplări în irelitatea imediată, când personajul simte că identitatea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
să se mai situieze pe poziții de indiferentă. 2.3.2 Caracteristici socio-morale Adolescența este perioada În care se conturează personalitatea , pentru că la această vârstă tânărul are posibilitatea să se autodetermine conștient și să reflecteze asupra fenomenelor de autoeducare și autodefinire prin asimilarea, În mod propriu, specific, a influențelor mediului Înconjurator. Studii mai recente, care și-au propus să identifice mai nuanțat natura și conținutul raporturilor sociale ale adolescenților, sau oprit la a depista influența opiniei părinților față de cea a colegilor
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Iași, 1 mai 1897, p. 21. 45 Idem, În chestiunea națională, în ,,Ecoul Moldovei”, an VII, nr. 20, Iași, 20 noiembrie 1897, p. 34. 18 istoriei românești și la continuitatea poporului român în spațiul etnogenetic. Lapedatu îndemna la efortul de autodefinire în spiritul tradiției a românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Iași, 1 mai 1897, p. 21. 45 Idem, În chestiunea națională, în ,,Ecoul Moldovei”, an VII, nr. 20, Iași, 20 noiembrie 1897, p. 34. 18 istoriei românești și la continuitatea poporului român în spațiul etnogenetic. Lapedatu îndemna la efortul de autodefinire în spiritul tradiției a românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de cultură carnavalescă în America nu sunt legate în vreun fel de relațiile de putere 220". În timp ce Bahtin descrie cultura carnavalului ca fiind cuprinzătoare, inclusivă, carnavalul american, în toate formele sale, poate fi descris ca fiind exclusiv, orientat constant către autodefinire identitară. De asemenea, în vreme ce carnavalul medieval crea, potrivit lui Bahtin, un spațiu utopic de libertate, cel american, potrivit lui McGowan, este distopic, prin înregistrarea continuă a diferențelor de clasă, rasă și normalitate 221. Abordarea lui McGowan se bazează pe teoria semiotică a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
interpretarea cărora a fost nevoie de măști potrivite care să prezinte exteriorului persona convenabilă, eticheta caracterizatoare, pentru cunoașterea lor fiind necesar un proces de de-mascare care începe prin a asculta propriul discurs despre sine ca proces de autoreflectare și autodefinire. Ion Luca se percepea ca și eroul eponim al nuvelei fantastice Kir Ianulea ca fiind "sămînță de idriot, doritor de alte orizonturi", imposibil de fixat intr-un clișeu al specificului imuabil: "eu cu sufletul sunt mai mult ieșan decît bucureștean
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lui Eminescu i le acordaseră. Ea se confundă cu principiul iubirii, cu legea de a fi însăși și este acaparatoare asemenea unei forțe a naturii. Așa cum reiese mai ales din lirică, feminitatea a reprezentat întotdeauna pentru Eminescu o posibilitate de autodefinire. În opera eminesciană, ea este prezentă în două ipostaze majore: există în primul rând o feminitate carnală, demonică, dar există și o feminitate vaporoasă, de legendă. Dimensiunea care prevalează este însă cea mitică, dimensiune în care este depășită imaginea civică
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
de către profesori ca fiind unul fără relevanță educațională. În opoziție cu opinia comună a profesorilor, noi propunem transferuri masive de competențe și practici din mediul virtual către mediul școlar. În același timp, nu trebuie să uităm că adolescenții, în efortul autodefinirii de sine simt nevoia de a fi altfel decât adulții; având în vedere că, sub impactul hedonismului consumist (care presupune cu necesitate să fii tânăr), adulții le-au preluat limbajul, hainele/ținuta și obiceiurile, adolescenții s-au văzut nevoiți să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a realizat după criteriul rezultatelor la învățătură și a profilului urmat, astfel că din cei 7 elevi de liceu (5 băieți și două fete), 3 erau cu rezultate excepționale, 2 cu rezultate bune și 2 cu rezultate școlare medii (conform autodefinirii), iar după profil, 3 erau la real și 4 la uman. Cei 6 subiecți din al doilea grup făceau parte din Consiliul Reprezentativ al Elevilor. Ei erau 6 lideri de clasă, elevi în clasele a XI-a și a XII
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
interconectate din punct de vedere semantic. Acestea rămân, totuși, chiar și în prezent, ambigue și dau naștere unor interpretări diferite care nu reflectă altceva decât confuzia în care se plasează gândirea contemporană. Mai exact, ne confruntăm cu dificultăți fundamentale în autodefinirea și identificarea căilor de dezvoltare socială, ceea ce contribuie la constituirea, printre altele, a unei crize identitare a lumii contemporane. Definirea modernității înseși poate cirmcumscrie o dificultate în cadrul discuției generale privind epoca modernă. Sociologia clasică, a cărei apariție coincide cu observațiile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai prezenta anumite continuități. În sprijinul acestei afirmații vine, spre exemplu, următoarea sistematizare categorială realizată de L. Vlăsceanu (v. Tabelul 2). Se arată astfel faptul că interogațiile fundamentale ale societății contemporane sunt constituite pe dubitația privind căutarea de cale și autodefinirea. Pe de o parte, societatea se dezvoltă pe căi nebănuite, iar pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
decât să se constituie într-un element pur instrumental. După cum vom vedea în continuare, societatea izomodernă prezintă o multitudine de caracteristici definitorii prin care putem reliefa relația agenți-structuri-stratificare, subsumabilă conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
111). Aceasta i-a făcut pe primii constructiviști să insiste pe faptul că studiul ideilor, normelor și al altor tipuri de semnificații necesită o metodologie interpretativă, una care caută să surprindă "legătura dintre semnificațiile intersubiective" care derivă din autointerpretare și autodefinire, și practicile sociale în care sunt înrădăcinate și pe care le constituie" (Kratochwil și Ruggie 1986; Kratochwil 1988/9; Neufeld 1993:49). În mod curios, aceste argumente au fost uitate de unii constructiviști, care se situează pe poziția "convenționalismului metodologic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
crâmpeie de corespondență, este consonant, într-o proporție impresionantă, cu descrierile, deloc puține, ale celor care l-au cunoscut personal. Fapt ce demonstrează o corectă intuiție asupra propriului sine și, în consecință, o imagine corectă a sa în raport cu ceilalți. Atunci când autodefinirile nu sunt directe și lipsite de echivoc, ca de pildă "sunt un independent" sau "mai mult decât în oricine am încredere în mine", profilul caracterial al tânărului epistolier se poate reconstitui printr-un incitant exercițiu al cititului printre rânduri. Un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în cadrul social respectiv. Dintr-o astfel de perspectivă, care revendică pluralitate conceptuală, "ideologiile sunt contexte de bază ale cognițiilor sociale, împărtășite de membrii grupurilor sociale, constituite din selecții relevante de valori socio-culturale și organizate de o schemă ideologică ce reprezintă autodefinirea unui grup. Dincolo de funcția lor socială de a susține interesele grupului, ideologiile au funcția cognitivă de a organiza reprezentările sociale (atitudinile, cunoașterea) ale acestuia, și astfel de a monitoriza indirect practicile sociale legate de grup, și deci și textele și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de norme contextuale? și cine decide că acestea sunt unicele criterii posibile?), precum și de relațiile dintre grupuri în cadrul social (de vreme ce exercițiul puterii este prezent în orice tip de societate, având un caracter eminamente relațional, "cantonarea" ideologiei la nivelul funcției de autodefinire a grupului sau la cel al funcției de monitorizare a practicilor sociale ale membrilor grupului face ca grupul să fie imun față de acesta?). Intenția mea nu este, desigur, aceea de a edifica o "mare teorie globală a ideologiei"53 așa ceva
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]