198 matches
-
structuri interne de supraveghere. Această scrutare a societății prezintă avantajul unui cost redus și al înmulțirii surselor de informație, inclusiv a celor mai intime, care îmbogățesc aportul tehnic al ascultărilor telefonice, implantărilor de microfoane și controalelor poștale. în sfârșit, favorizează autodisciplina și autocenzura societăților, fiecare evaluând existența acestor informatori în propriul mediu - inclusiv cel mai apropiat - și temându-se ca cea mai mică remarcă să nu i se adauge la dosar. Climatul de teamă generală astfel creat este înfățișat pe deplin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acestora. Cu mulți ani în urmă, doi autori americani scriau: # Rădăcinile sistemelor informale sunt implantate în organizarea formală și se hrănesc din aspectul formal al întocmirii ei (Blau, Scott, 1962). # Așa cum organizarea formală este inevitabilă, ea fiind un fel de autodisciplină a indivizilor, un sistem de control al grupurilor, la fel și organizarea informală este inevitabilă. Dar care sunt elementele de natură psihosocială și organizațională care pot aduce modificarea structurii formale? Ele sunt, desigur, numeroase, așa încât nu ne vom putea opri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tendința către grandiozitate. Constelația personațității narcisice este trăsătura-cheie a acestor indivizi, alături de patternuri histrionice și ciclotimice. Aceste persoane exagerează talentele și realizările lor, manifestând o emoționalitate expresivă. Datorită impulsurilor unei nevoi de impresionare și stimulare, frecvent, acestea manifestă o slabă autodisciplină, slabă capacitate de concentrare și tendințe către reacții zgomotoase. Superficial pot fi primitoare, încântătoare, însă deseori sinceritatea, empatia și considerația pentru ceilalți sunt slab dezvotate. Îi folosesc pe alții pentru propriile lor câștiguri. Alternează între extremele idealizării și devalorizării. Relațiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca și efortul volițional transpar din cele peste 300 de pagini ale volumului și amintesc de un alt cărturar ambițios, pentru care, de altfel, Theodor Codreanu manifestă simpatie și dreaptă măsură, Titu Maiorescu. Din portretul criticului de la Huși lipsesc încrâncenarea autodisciplinei, meticulozitatea transformată în obsesie și precizia de ceas elvețian în împărțirea timpului personal între lecturi obligatorii, întâlniri mondene și socializări autoimpuse, de care este plin jurnalul maiorescian. G. Călinescu (un critic venerat de Theodor Codreanu) afirmase, pe bună dreptate, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asemănătoare referitor la partizanii iugoslavi și la mîndria acestora față de realizările lor: "Mîndria era însoțită de un spirit de devotament pe care oricui i-ar fi fost greu să nu-l admire. Viața fiecăruia dintre ei era dominată de o autodisciplină rigidă și de o austeritate totală; nici urmă de băutură, prădăciuni sau dragoste fizică. Era ca și cum făcuseră cu toții un legămînt, un legămînt atît ideologic cît și militar."23 Lupta de gherilă se înscria de asemenea pe linia tradiției regiunilor muntoase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Humajun din Delhi Sanctuarul budist din Sanchi "Fortul Roșu"' din Delhi Marile temple din Chola JAPONIA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Japonia este o țară cu civilizație aparte, cu un popor dăruit cu inteligență și hărnicie, asupra căreia a pogorât filozofia autodisciplinei, adusă din China de călugărul Dogen; poporul japonez a renunțat la izolarea de mai bine de două sute de ani și a decis să-și reconsidere atitudinea față de europeni, să depășească dramaticele consecințe ale unui militarism dur și să supraviețuiască dezastrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
direcția visurilor tale! Trăiește cu noi viața pe care ți-ai imaginat-o! Misiunea școlii Valorile care constituie temelia școlii fac referință la: Responsabilitatea - de a duce la îndeplinire cu consecvență obligațiile care revin fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acțiuni. Autodisciplina - de a avea control asupra propriilor acțiuni, cuvinte, dorințe, impulsuri, de a dovedi un comportament adecvat oricărei situații. Perseverența - a fi consecvent și a găsi puterea de a merge mai departe în ciuda dificultăților, a eșecurilor personale. Respectul - a arăta considerație
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
activități serviciile de probațiune urmăresc: ... a) corectarea comportamentului infracțional prin conștientizarea de către minori sau de către persoanele condamnate a faptei săvârșite, a consecințelor acesteia și asumarea responsabilității pentru fapta comisă; ... b) motivarea minorului sau a persoanei condamnate în vederea dezvoltării responsabilității și autodisciplinei; ... c) elaborarea și derularea unor programe eficiente de asistență și consiliere a persoanelor condamnate sau a minorilor, în funcție de nevoile identificate ale acestora; ... d) sprijinirea condamnatului sau a minorului în vederea satisfacerii nevoilor sociale referitoare la educație, pregătire profesională, loc de muncă
REGULAMENT din 29 noiembrie 2000 (*republicat*) de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131576_a_132905]
-
anterior. Ei nu lasă inițiatiovă copilului și îi obligă să se supună fără comentarii unor măsuri educative aspre, uneori frizând absurdul. Relația părinți - copii nu are caracterul unui dialog. Tatăl hotărăște unilateral ce este de făcut și nu urmărește introducerea autodisciplinei, autostimei și a conștiinței de sine a copilului. Această categorie de părinți are tendința să comande copilului acțiuni care sunt uneori în evident contrast cu ceea ce știe, ceea ce poate și ceea ce îl interesează pe copil. Se pate considera ca agresivitatea
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
acustică, teatrul din Epidauras este cel mai bine conservat din Grecia; are o capacitate de 14 000 de locuri și găzduiește anual festivaluri de teatru și muzică. Olimpismul promovează dezvoltarea individului, bărbat sau femeie prin valorificarea calităților de perseverență, curaj, autodisciplină, calități folosite pe tot parcursul vieții, întrucât stimulează interacțiunea între sportivi și fair play, respectul față de adversari, lucrul în echipă și cooperarea, competiția ca întrecere prietenească. Bine definit în Carta Olimpică, conceptul olimpismului, pe care Comitetul Internațional Olimpic l-a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
tolerate. Ordinea este o necesitate; diferența dintre sala de clasă de ieri și aceea de astăzi vizează tipul de ordine, și nu abolirea acesteia"124. Pe termen mediu și lung, scopul disciplinei este interiorizarea codurilor comportamental-valorice ale comunității și crearea autodisciplinei individului; de aceea, un cod al comportamentului în sala de clasă, elaborat serios, cu grijă, poate aduce o contribuție vitală la dezvoltarea unor standarde comportamentale dezirabile atât în interiorul școlii, cât și în afara acesteia. Problema nu este tocmai simplă, dacă luăm
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cere. Cei mai mulți copii depășesc acest stadiu la vârsta de 8-9 ani; elevii mai în vârstă care funcționează încă în acest stadiu se descurcă mai bine cu profesori care aplică o disciplină pozitivă. În acest stadiu există încă un sentiment al autodisciplinei foarte limitat; ca și în cazul stadiului puterii, elevii au nevoie de o supraveghere constantă și se comportă cât se poate de bine în sala de clasă, dar "își dau în petec" pe hol, în drum către laboratoare etc. Acești
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în acest mod la profesiunea sa, îi va fi ușor să-și găsească timp pentru a-i ajuta pe aceștia să depășească problemele de comportament și să poată trece de la un nivel al sistemului de disciplină la altul. A învăța autodisciplina este același lucru cu a studia orice obiect de studiu, iar elevii nu vor proceda întotdeauna bine de prima dată. În acest caz, profesorul va trebui să-i ajute, și atunci când va considera că a venit momentul, să le ofere
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
are consecințe considerate dezirabile de elevul respectiv; • accentuează importanța contextului. Elevii se comportă în modalități inacceptabile din cauza interpretării greșite a factorilor de mediu (interpretarea eco-behavioristă). MODELUL CONSECINȚELOR LOGICE. Acest model a fost inițiat de Rudolf Dreikurs. Scopul lui este dezvoltarea autodisciplinei elevului. Dreikurs subliniază că elevii trebuie să fie învățați să fie responsabili de modul în care se comportă. Regulile clasei și consecințele logice ale încălcării lor sunt dezvoltate cât mai democratic cu putință. Consecințele logice constituie acele experiențe organizate de către
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dar și de a depista eventualele deficiențe pentru a preveni un eventual eșec În debutul școlarității, astfel la intrarea În școală copilul trebuie să posede: - abilitatea de a lua decizii asupra a ce intenționează să facă și cum va acționa; - autodisciplina, abilitatea de a identifica scopuri personale și capacitatea de a-și urmări și completa propriile sarcini; - abilitatea de a se angaja cu copii și adulții În grupuri de lucru, cooperare; - abilitați expresive: a vorbi, a reprezenta grafic experiențele, ideile și
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
dezvoltă procesele psihice cognitive. Metodele active-participative folosite în educația centrată pe elev au la bază câteva principii. - climatul activității trebuie să fie potrivit cu vârsta copilului, cu tipul de activitate și tema propusă; - disciplina în timpul activității trebuie de fapt să devină autodisciplina;învățătorul trebuie să fie văzut ca un furnizor de resurse ale învățării; - copilul trebuie să învețe, cum să învețe ceea ce îl interesează. Rolul educatorilor trebuie să se subordoneze modalităților celor mai potrivite de acces la conținuturile lumii care devin din ce în ce mai
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93239]
-
am dus lipsă, dar nici nu ne-am lăfăit". Această învățătură de viață explică mult din cotidianul cenușiu, dar rezistent, al vieții din timpul regimului comunist: neimplicarea, neieșitul în evidență, moderația, limitarea riscurilor sociale și profesionale, capitalizarea discretă a resurselor. Autodisciplina impusă astfel era în acord cu autoritarismul vremii și a fost compensată prin strategii tradiționale de asociere și întrajutorare. O întreagă rețea de cunoștințe, rude, prieteni, vecini sau doar oameni care proveneau din aceeași localitate furniza aproape orice fel de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dacă În plus e folosită și o cameră web. Ca și În cadrul unei școli tradiționale, cursantul online trebuie să-și rezerve un timp adecvat pentru studiu. În timp ce cursurile online oferă maximum de flexibilitate fiind centrate pe utilizator (cursant), ele necesită autodisciplină și bunăvoința de a lucra independent din partea cursantului. Caracteristici e-learning: - Învățatul este orientat către persoană, permițând cursanților săși aleagă conținutul și uneltele corespunzătoare diferitelor lor interese, necesități și nivele de abilitate. - Învățământul se face În ritmul propriu, cursantul având posibilitatea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Daniela GRĂDINARU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93110]
-
la baza lor: profesorii și elevii Își Împart responsabilitatea Învățării, climatul activității trebuie să fie unul care să faciliteze formarea ființei, elementul cel mai important este să Învățăm cum să Învățăm ceea ce ne interesează, disciplina necesară activității trebuie să devină autodisciplină, evaluarea semnificației Învățării trebuie să devină autoevaluare, profesorul trebuie receptat ca un furnizor de surse ale Învățării. Este importantă și cunoașterea de către profesor a clasificării metodelor active În funcție de cele trei etape ale cadrului Evocare/ Realizarea sensului/ Reflecția, pentru a le
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
pe un sistem rațional de comportamente de schimb, a cărui finalitate vizează obținerea profitului. Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a autorității, planificare, raționalitate, grijă față de semeni, ordine, autodisciplină, chibzuință, economie etc. Specificul sistemului capitalist și al unui sistem socio-economic evoluat, consideră Weber, este "organizația birocratică", structurată și orientată spre profit. Reflectând tradiții ideologice consensuale cu cele europene, teoriile și practicile legate de principiile și standardele etice în procesele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
limitată de a vă controla sentimentele și de a elimina anxietatea, ostilitatea și deprimarea. Vă va fi mai ușor să evitați să vă confruntați cu dificultățile și cu situațiile grele, decît să adoptați tipuri de comportament mai benefice, care presupun autodisciplină. Trecutul dumneavoastră este extrem de important, iar dacă v-a afectat ceva mai demult, acel fapt continuă să vă influențeze sentimentele și comportamentul. Puteți deveni fericit dacă aveți o atitudine pasivă și nu vă implicați. Este posibil să aveți impresia că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
-mă și Încercând stângaci să fac mătănii ca să imit onorurile gazdelor, am simțit spiritul disciplinei riguroase pe care orice școală de teatru Nô o respectă cu rigoare. Hideo, șeful castei, care e și actor și regizor, e un exemplu de autodisciplină fie că e pe scenă, fie prin simpla sa prezență acasă. O astfel de atitudine concentrată, de atenție continuă pentru tot ce e În jur și În sine Însuși, e o condiție la fel de necesară ca și practica zilnică a meșteșugului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
prea puțin convențional, nepăsător în manieră boemă, radical și se plasează la cote mici în probele care măsoară valorile autoritare. Totuși, MacKinnon a găsit că individul creativ nu e boem. 6. Are persistența motivului, are dragoste și capacitate de muncă, autodisciplină, perseverență, energie, este profund. 7. Este independent și autonom. 8. Este critic în mod constructiv, este nemulțumit, nesatisfăcut. 9. Este larg informat, are o întinsă scară de interese, este multilateral. 10. Este deschis la sentimente și emoții. Pentru el sentimentul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aventurosă Emoții pozitive (entuziastă Căldură (deschisă A Agreabilitate versus Antagonism Încredere (iertătoră Directivitate (ne-insistentă Altruism (căldurosă Complianță (ne-încăpățânată Modestie (ne-vanitosă Empatie (simpatizantă C Conștiinciozitate versus Lipsă de direcție Competență (eficientă Ordine (organizată Datorie (atentă Tendință spre realizare (metodică Autodisciplină (nu e leneșă Deliberare (nu e implusivă N Nevroticism versus Stabilitate emoțională Anxietate (tensionată Ostilitate mânioasă (iritabilă Depresie (nemulțumită Conștiență de sine (rușinosă Impulsivitate (cu toaneă Vulnerabilitate (lipsit de încredere în sineă O Deschidere versus Reticență față de experiență Idei (curiosă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Aceasta se angajează impulsiv în acțiuni cu risc pentru sine, nu pentru câștiguri materiale sau reputație, ci pentru a se excita și a resimți sentimentul că trăiește din plin. Comportamentul său riscă să aibe consecințe fizice grave. Nu are simțul autodisciplinei și trăiește în mod hiperactiv prin acțiuni hazardate. Nevoia sa bazală e de stimulare și aventură, de obicei nefiind răzbunător, dar comportându-se iresponsabil. Poate fi plasat intermediar între TP antisocială și histrionică. Psihopatul resentimentar („conventous”Ă. Este un activ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]