256 matches
-
antropologie și istorie a ideilor, limba și literatura franceză, limba și literatura germană, metodica predării limbilor străine, traductologie. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Autoeducația, Gabriel Albu Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
performanțele școlare proprii, la propria sa persoană în general” (Stan, C., 2001, p. 15) - avantaje: - oferă un feed-back scurt și eficient, ca urmare a interpretării rezultatelor autoevaluării; - contribuie la cunoașterea de sine ca premisă a dezvoltării personalității; - deschide drumul spre autoeducație, spre educația permanentă 5. Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară. Modalități de corectare a) Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară (apud Frăsineanu, E., 2003, p. 274) - efectul halo - supraaprecierea rezultatelor anumitor elevi, sub influența impresiei generale bune despre
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
conștiință se făcea lumină care să ardă în dragostea de Hristos. Și nu era greu de sesizat saltul spiritual pe care elevii FDC-iști îl făceau deasupra colegilor. * Iubiți tineri, copii dragi ai sufletelor noastre. Educația creștină e mai mult autoeducație. Dacă nu-ți propui și nu dorești intens transformarea, dacă cele aflate despre acest ideal de viață spirituală nu te fac să-l dorești ca realizare intimă a spiritului tău, să te structurezi așa încât să simți că înaintezi, că te
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu mai circulă astăzi, căci s-au dus cei care le știau. Vă Îmbrățișăm pe amândoi cu tot dragul, M. V. Pienescu 35 C.P. (București), 18/XI.75 Dragă Eugen, Din nou Îți fac un necaz. Este Însă o problemă de autoeducație. Mam obișnuit ca atunci când fac o treabă, să știu precis că am făcut ceva cum trebuia. și acuma iată de ce este vorba: Văzând că nu se găsește un mijloc de a trimite la Fălticeni portretul lui Millo, l-am Împachetat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce aduc câștig în profunzimea și rapiditatea judecării unei probleme. -Simularea pe ecran a unor fenomene și procese, altfel costisitor de reprodus în laborator, ajută la înțelegerea acestora. -Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple -Formarea intelectuală a tinerei generații prin autoeducație -Elevul învață în ritm propriu, fără emoții și stres care să-i modifice comportamentul -Aprecierea obiectivă a rezultatelor și progreselor obținute Noțiuni, concepte utilizate în IAC Sistemul IAC (Instruire Asistată de Calculator) este un mediu integrat hardware-software destinat interacțiunii dintre
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
în viață. Dar școala nu-i poate oferi viitorului absolvent întregul bagaj de cunoștințe, abilități și deprinderi necesare pentru toată viața. Din acest motiv, ceea ce a început școala în formarea omului pentru profesie și pentru viață socială trebuie continuat prin autoeducație. Pentru a se putea bucura de binefacerile științei, ale învățăturii, încă din primii ani de școală, copiii și mai apoi adolescenții trebuie să-și facă din cartea științifică, literară și școlară un fidel prieten, iar calculatorul, internetul să le fie
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a dat Rousseau lumii moderne?" Tezele pedagogice rousseauiste "au constituit o adevărată matrice educațională, generînd în contextul pedagogiei moderne și contemporane orientări și direcții de mare rezonanță ca: psihologia genetică, psihologia diferențială; educația funcțională; pedagogia metodelor active, pedagogia experimentală, autoinstruirea, autoeducația, autoconducerea ș. a."218. Printre cei dintîi discipoli ai lui Rousseau, Dimitrie Todoran 219 îl amintește pe Bernardin de Saint-Pierre, care preconiza o educație sentimentală și romanțioasă, în "școli ale patriei". Iată cum își imagina el aceste școli: În jurul fiecărui
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
repetate, a ajuns la concluzia că, pentru a fi activ, copilului trebuie să i se creeze un mediu care să-i stimuleze procesul de autoeducare. De aceea, rolul educatorului rezida în activitatea de a pregăti mediul prielnic care să stimuleze autoeducația. Montessori atrage atenția educatorilor să nu-și impună voința în fața elevilor deoarece le frînează dezvoltarea, transmițîndu-le preferințele și deprinderile lor. Ea a fost o adeptă a teoriei educației libere. Spre deosebire de concepțiile altor susținători ai "purității copilului" și ai libertății în
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de Tabacaru, este unul dintre principiile fundamentale ale "educației noi". Patru ani mai tîrziu, Slavici afirmă că întregul proces al educației se desfășoară prin participarea copilului la propria sa desăvîrșire, prin cîștigarea treptată de independență, pentru a deveni apt de autoeducație. Slavici își construiește teoria pedagogică în jurul conceptului de libertate, dar și al aceluia de activitate a copilului. "Copilul nu se pătrunde de iubirea în muncă decît făcînd ceea ce face din propriul său îndemn și cu plăcere deplină. Acela care-l
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
copilul le poate desprinde, prin propria sa experiență, să nu-i fie transmise de educator. Se cultivă astfel inițiativa, se dă frîu liber spontaneității și se pune accentul pe formare. În aceste condiții educația este mai mult un proces de autoeducație, proces stimulat de interese, înțelese de Narly ca "porniri interioare" către bunurile culturale, ca "instincte ale curiozității"."308 După părerea lui Narly, instruirea trebuie să urmeze o cale euristică, ghidîndu-se după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educația permanentă se realizează diferențiat În funcție de particularitățile psihosociale pe care le au indivizii la diferite vârste. Ea constituie de asemenea un sistem de obiective care se referă la pregătirea oamenilor astfel Încât aceștia săși Întrețină necontenit capacitatea de autoinstruire și de autoeducație În vederea adaptării optime la viața socială contemporană, caracterizată prin schimbări rapide. De aceea și reformele educative trebuie să vizeze respectarea acestui principiu al educației, cu caracter prospectiv și care vehiculează un sistem complex de valori. Dacă Învățământul tradițional punea accentul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
la magistrocentrism, să se mențină un raport echilibrat Între diferite categorii de metode (clasice - moderne) și să se urmărească sporirea randamentului de Învățare la elevi. Principala sarcină a școlii În vederea educației - În afara realizării obiectivelor anterior precizate - este pregătirea elevilor pentru autoeducație. Școala trebuie să le formeze copiilor deprinderi și instrumente intelectuale indispensabile pentru educație precum: deprinderea de autocontrol, de autoevaluare obiectivă a propriilor progrese În Învățare, posibilitatea de a comunica cele Învățate (sub diverse forme: oral sau scris), deprinderea de a
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
relaționale ale activității didactice și întărirea dreptului elevului de a învăța prin participare. • Accentuarea tendinței formativ educative a metodei didactice și extinderea metodelor de căutare și identificare a cunoștințelor și nu de transmitere a lor. • Cultivarea metodelor de autoinstrucție și autoeducație permanentă și adecvarea metodelor, în general, la realitatea existentă. În concluzie, calitatea unei tehnologii didactice este dată de flexibilitatea și deschiderea ei față de situațiile și exigențele noi, complexe ale învățământului contemporan, știut fiind că o metodă nu este bună sau
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
introducerii unui curs practic de creativitate, repetabil la anumite variante de timp. Acesta prezintă un triplu caracter: interdisciplinar informații, metodologie, aplicații; supradisciplinar ca realizare și finalitate; paradisciplinar ca plasare în programa școlară, alături de celelalte discipline de studiu. Scopul oricărei educații/ autoeducații creative este acela de a da/ de a avea posibilitatea folosirii din plin a întregul potențial, iar diferența dintre aptitudinea creativă înnăscută și performanțele creative să poată fi atenuată printr-o educație bine orientată, de la o învățare necreativă la o
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
scris în vremea Dinastiei a V-a (Imperiul Vechi, aproximativ pe la 2400 î.Hr., la circa un secol după înălțarea piramidei de la Giseh), a fost transcris de nenumărate ori și folosit ca manual curricular atât pentru „Casele Vieții”, cât și pentru autoeducație moral-politică de-a lungul întregii vieți. Detaliile lipsesc, manualul fiind un corpus de norme paideutice și reguli de viață de o actualitate șocantă. Vizirul era, de fapt, un scrib faraonic și mare dregător. „Manualul” preciza principiile și exigențele formării cetățeanului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
La fel cred și eu”. Întrezărim aici ceva nemărturisit explicit de Socrate, dar fabulos: intuiții principiale pe care le proclamă mulți dintre teoreticienii postmoderniști ai curriculumului, ba chiar și o viziune ultramodernistă a formării „omului complet”, a „omului reumanizat” prin autoeducație integrală. La prima vedere, Socrate platonicul spune mai puțin. Dar subînțelesurile pe care le conține ceea ce nu spune fac tăcerea sa nu doar „grăitoare”, ci de-a dreptul „asurzitoare”: se proclamă ceva profund despre rostul educației în devenirea omului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului (Faure, E., 1974). Educația, în spiritul exemplelor prezente în paragrafele anterioare, este intervenția deliberată care mijlocește folosirea biberonului de către sugar, dar și înțelegerea conținutului didactic de către școlar. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal sau transpersonal care facilitează interacțiunea subiect-obiect în direcția unei finalități transformatoare. În această perspectivă, educația apare ca fiind liantul dintre potențialitatea de dezvoltare („propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de caracter, precum și aptitudinile de cunoaștere, de cercetare și creație. Educația se referă la acțiunile conștiente ale individului ce au ca scop transformarea calitativă a întregii sale personalități, acțiuni desfășurate prin alții în cazul educației și prin sine, în cazul autoeducației. Conceptul de pregătire psihică nu poate fi limitat doar la sfera factorilor morali și volitivi, deoarece îi angrenează în oarecare măsură și pe cei intelectuali și atitudinali, toți alcătuind manifestări ale psihicului uman. Deci, pregătirea psihică, o putem considera o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
admirație pentru frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de apărare, conservare și dezvoltare a mediului înconjurător - condiție de viața civilizată și sanătoasă. În ultimă instanța, școala trebuie să trezească spiritul de independență, de formare a capacității de autoinstruire și autoeducație ecologică la elevi, căci ignorarea de către învățători a necesității acestui lucru dăunează muncii educative fiind, una din cauzele principale ale eficienței scăzute ale acestei activități. De ce trebuie să punem accent pe educație pentru mediu? Pentru că, în prezent, mai mult de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Arseni Simona () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92816]
-
al pregătirii teoretice și intelectuale a tinerilor: Cunoștințele referitoare la semnificațiile sociale ale activității sportive în general și particular; Cunoștințe privind apariția și evoluția jocului de baschet; Înțelegerea biomecanică a tehnicii jocului și tacticii; Tipul de efort - mixt; Cunoștințe privind autoeducația - practicarea jocului de baschet în timpul liber; Cunoașterea temeinică a regulamentului și regulilor simple de arbitraj; Cunoașterea modului de organizare a unei competiții. Capitolul III. Componentele jocului de baschet III.1. Componenta fizică Tip somatic; Talie; Raport talie - greutate; Lungimea brațelor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
ce adoptă un anumit stil de viață, își alege prioritățile, își formează propriile păreri, dar drumul formării, instruirii este anevoios și are începere încă de la vârstă fragedă - familia, unitățile preșcolare, școlare, universitare, unitățile sportive etc. aducându-și aportul specific. Educația, autoeducația se constituie într-un proces continuu, conștient, adaptabil, individualizat, care poate fi eficient doar interiorizat fiecărui individ, procesul schimbărilor realizându-se din interior către exterior. 1.1. EDUCAȚIA OLIMPICĂ DIN PERSPECTIVA NOILOR EDUCAȚII Aurelio Peccei a introdus un nou concept
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
de poluare: cât, cum, ce se consumă; unde, cât, ce se aruncă..., cât, cum, ce se reciclează etc. Simțul responsabilității față de mediul înconjurător se formează încă de la vârstă fragedă, prin intermediul familiei, unităților de învățământ, comunitate etc., ca mai târziu prin autoeducație și exemplu personal să se transmită mesajul mai departe. Atitudinea față de mediu se poate schimba, prin dobândirea unor cunoștințe de bază și obiceiuri sănătoase, în ceea ce privește rezolvarea problemelor mediului imediat a fiecărui individ (a spațiului său de acțiune). 1.1.3
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
să nu sugrume niciodată pe cel al elevului; trebuie ca acesta să poată zice: pricep, pătrund, lucrez, mă instruiesc.” În etapa psihopedagogică a adolescenței, respectiv de la 15 la 18 ani, Rousseau sugerează că mult mai benefică pentru adolescent ar fi autoeducația prin autoreflexivitate, în detrimentul învățării didacticiste: Este neîndoielnic că dobândești noțiuni mai lămurite și mai sigure învățând singur lucrurile, decât aflându-le de la altul. Procedând astfel, nu te deprinzi a-și supune judecata fără discuție autorității altuia; apoi, dobândești mai multă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
transmise de alții din exterior. Metoda problemei genera o motivație internă, intrinsecă din perspectiva elevului, deoarece crea condiții favorabile pentru angajarea acestuia într-o activitate ce prezintă interes spontan. Maria Montessori (1870-1952), medic și celebru pedagog italian, a dezvoltat metoda ,,autoeducației”, ce presupune acordarea libertății copilului de a se dezvolta în conformitate cu posibilitățile, dar și limitele sale. Ocupându-se inițial de tratarea copiilor cu deficiențe/dizabilități, în 1909 pedagogul italian publica lucrarea Metodele pedagogiei științifice aplicate la autoeducația infantilă în casa de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
italian, a dezvoltat metoda ,,autoeducației”, ce presupune acordarea libertății copilului de a se dezvolta în conformitate cu posibilitățile, dar și limitele sale. Ocupându-se inițial de tratarea copiilor cu deficiențe/dizabilități, în 1909 pedagogul italian publica lucrarea Metodele pedagogiei științifice aplicate la autoeducația infantilă în casa de copii, pentru ca într-o altă lucrare ulterioară, Metoda pedagogiei științifice, aceeași autoare își formula dezacordul față de metodele utilizate în cadrul psihologiei experimentale. Acestor metode de laborator ea le opunea metoda observației sistematice. Condiția unei cunoașteri cât mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]