417 matches
-
susține ca pe niște idei ale sale personale, nu ale guvernului, sunt: 1) libertatea completă a navigațiunii, 2) Comisia de supravegheare să fie compusă numai din riverani (Romînia, Serbia, Bulgaria). [Pentru că - afirmă categoric d. Kogălniceanu - ministerul din Viena păstrează scrisori autografe ale d-lui Boerescu prin care acesta acceptă Comisiunea Mixtă, scrisori pe cari nu le publică pentru că nepublicarea [î]i rapoartă] mai mult decât publicarea. După toate cele de mai sus, d. Kogălniceanu conclude că Dunărea 'i pierdută. D-sa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
miniate în această vreme. Pe acest drum nu a fost greu să se găsească și mediul artistic care a făcut posibilă realizarea acestor miniaturi - scriptoriul de la mănăstirea Dragomirna, aflat sub oblăduirea mitropolitului Anastasie Crimca 30. Reține iarăși atenția nemaipomenita semnătură autografă a domnului (pentru Marina Sabados este neautografă 31, dar dacă ar fi comparat-o cu alte semnături păstrate ar fi văzut că însuși vodă s-a străduit să o scrie), a cărei sursă de inspirație pentru decor pare a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
începând cu Dragoș, „descălecătorul”, urmând cu cei din neamul Mușatinilor, până la „Ștefan cel Bun” cu fiii săi Bogdan și Rareș, și neuitând pe contemporani, de la Vasile Lupu și Eustratie Dabija până la Gheorghe Duca și Constantin Cantemir. Abia în versiunea manuscrisă, autografă, din 1690, autorul își îngăduie a stărui și asupra luptelor purtate de Ioan Vodă pentru a „scăpa Moldova turcilor din brâncă”. Glosele mitropolitului la Viața și petrecerea svinților, interpolările sale din textul cronografului sau unele precizări în marginea poemului închinat
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
le datorează probabil anilor de gimnaziu la Cernăuți și Lepturariului rumânesc al lui Aron Pumnul. Mai târziu, în 1874, Eminescu va achiziționa pentru Biblioteca Centrală din Iași Psaltirea în versuri și Viața și petrecerea svinților, ambele cărți rare, purtând însemnările autografe ale poetului. Munca lui Dosoftei, atât cât o avem, reprezintă în istoria culturii noastre vechi un mare pas înainte. El, cel dintâi dintre vlădicii Principatelor, a deschis drumul limbii românești către altarul bisericii. Străduințele lui vor fi continuate mai târziu
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Costache Negri”, CRC, 1966, 13; Edgar Papu, Rousseau sau „Simțirea pură”, RL, 1969, 47; Crohmălniceanu, Literatura, I, 384; Nicolae Balotă, Introducere la Yasunari Kawabata, RL, 1973, 27; Mircea Iorgulescu, Eseu și popularizare, RL, 1973, 31; Felea, Secțiuni, 337-344; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 98-119; Nicolae Scurtu, André Malraux și Henry de Montherlant în dialog cu Pericle Martinescu, MS, 1984, 3; Al. Săndulescu, Drama scriitorului în comunism, RL, 1998, 13; Cornelia Ștefănescu, Diavolul a fost depășit de om, JL, 1998, 1-2; Iordan
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 65-69; Crohmălniceanu, Literatura, II, 420-425; Petroveanu, Traiectorii, 34-40; Barbu, O ist., 56-58; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 369-380; Valentin F. Mihăescu, Timp și mod, București, 1983, 157-160; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 148-159; Tania Radu, „Statuile de fum”, FLC, 1984, 45; Ion Bălu, „Statuile de fum”, RL, 1984, 50; Scarlat, Ist. poeziei, III, 38-40; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 349-355; Pop, Avangarda, 142-151; Negoițescu, Scriitori contemporani, 495-497; Noica, Semnele, 268-269; Ornea, Înțelesuri, 237-241
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
1965; Zaciu, Masca, 245-249; Piru, Varia, I, 161-163, 446-449, II, 13-15, 55-57, 309-312; Tomuș, Răsfrângeri, 211-214; Corbea-Florescu, Biografii, II, 199-207; Ungheanu, Lecturi, 357-362; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 217-219; Baltag, Polemos, 85-86; Cristea, Faptul, 50-51; Popescu, Cărți, 150-153; Marcea, Varietăți, 294-297; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 160-182; Râpeanu, Memoria, 68-70; Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion, Scriitori, IV, 20-25; Cornelia Ștefănescu, Profil de intelectual, JL, 1990, 1; Vlaicu Bârna, Alexandru
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
carte, 240-242; Corbea-Florescu, Biografii, I, 204-210; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 193-198; Balotă, Universul, 93-98; Protopopescu, Romanul, 270-271; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, București, 1978, 59-74; Dana Dumitriu, Un roman patetic, RL, 1981, 38; Craia, Fețele, 165-167; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 196-204; Cosma, Romanul, I, 285-286; Cristian Moraru, „Adâncul” și „culmea”, RL, 1989, 11; Henriette Yvonne Stahl, RRI, III, 486-487, passim; Negoițescu, Ist. lit., I, 254-256; Zaharia-Filipaș, Retorică, 75-95; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 212-254
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Elena Brancovici - de care va depinde atât de mult în anii următori starea politică a Moldovei - vorbind sârbește (poate chiar în slavona sârbă... Și de cealaltă sârboaică măritată cu un Voievod român, de la Despina Malița s-a păstrat o epistolă autografă redactată într-o slavonă cizelată, în care Doamna Despina le confirma sibienilor că un anume Hratui era - prin 1513 - într-adevăr trimis domnesc: „întru tot cinstitului și de toată cinstea vremelnicului și bunului nostru prieten, domnului Mateiaș, pârgarmeșter, multă sănătate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
există încă și din această reverie a dramei către spectacol se naște stilul, imediat sesizabil” (Mircea Ghițulescu). De asemenea neconvențional, demersul, de data aceasta de natură bibliografică, din volumul Despre starea autografului. Cărți cu olografe (2001) încearcă să impună conceptul „autograf” ca specie a literaturii de frontieră, să îi întocmească o tipologie, aici fiind talonat tot un teren nebătătorit. De altfel, S. vizează și în ficțiunile sale o abolire a granițelor dintre speciile literare. Discursul narativ din Evanghelia eretică sau Melec
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
este consacrat împlinirii unui deceniu de la realizarea Marii Uniri și include cuvântările ținute în 1918 de regele Ferdinand, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, decretul regal privitor la unirea Transilvaniei cu Regatul României ș.a. În același perimetru documentar se înscriu Două scrisori autografe ale lui Eftimie Murgu, adresate primarului de atunci al Lugojului, Constantin Udrea. În anul al treilea de existență S. acordă spații ample eseului: Aurel E. Peteanu (Natura și poezia), Ioan I. Corabeu (Literatura și trecutul), Maia Ceia (Mântuitorul Iisus și
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
nu se aștepta ca totul să fie tratat ca un „simplu incident” <ref id="109">109 Telegramă Bălăceanu c. Boerescu, Viena, 29 martie 1881, În AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 133, f. 378. </ref>. A fost nevoie de o scrisoare autografă a lui Carol către Franz Josef ca să nu se ajungă la o Înrăutățire a relațiilor. De altfel, Vienei nu i s-a dat satisfacție decât prin aceea că prințul Carol a devenit doar „Rege al României” și nu al „românilor
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
astfel că o revistă de bună ținută, dispunând de un larg grup de colaboratori, unii de autoritate națională. Din păcate, este nevoită să își întrerupă apariția în zilele imediat următoare semnării Dictatului de la Viena. Merită a fi semnalată o notă autografa, înscrisă de Onisifor Ghibu pe coperta colecției de la Bibliotecă Centrală Universitară din Cluj. Aici se arată că două numere (din 30 și 31 august 1940) lipsesc din colecție, fiind probabil cenzurate ulterior de regimul de ocupație, deoarece descriau amănunțit evenimentele
TRIBUNA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
Moraru, Semnele, 59-70; Petrescu, Configurații, 221-226; Piru, Ist. lit., 493 - 495; Tomuș, Mișcarea, 111-114; Ciobanu, Opera, 137-141; Felea, Prezența, 206-209; Munteanu, Jurnal, III, 100-118; Popa, Competență, 259-268; Cândroveanu, Printre poeți, 46-51; Marcea, Concordanțe, 278-284; Poantă, Radiografii, II, 140-144; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 205-225; Nichita Stănescu interpretat de..., îngr. și introd. Sanda Anghelescu, București, 1983; Condurache, Portret, 185-189; Cristea, Modestie, 55-58; Raicu, Fragmente, 163-191; Ștefănescu, Dialog, 210-216; Nichita Stănescu (Album memorial), București, 1984; Flămând, Intimitatea, 97-106; Marcea, Atitudini, 138-144; Moraru, Ceremonia
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
49; Silvian Iosifescu, „Foste adevăruri viitoare”, RL, 1978, 49; Alexandru Balaci, Pledoaria inteligenței, CNT, 1979, 16; George, Sfârșitul, III, 211-214; Cornel Ungureanu, „Alte foste adevăruri viitoare”, O, 1983, 33; Al. Dobrescu, „Alte foste adevăruri viitoare”, CL, 1983, 11; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 226-236; Leon, Umbre, V, 59-63; Grid Modorcea, Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D. I. Suchianu, București, 1986; Șerban Cioculescu, „Literatură și cinematograf”, RL, 1987, 2; Vasile, Conceptul, 220-221; Monica Spiridon, D. I. Suchianu, un eseist uitat, VR, 1990, 3; Grid
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
1918. Sunt expuse aici numai obiecte originale care au aparținut povestitorului sau familiei sale. Muzeul „Vasile Alecsandri” se află în casa din Mircești a poetului, construită între 1861 și 1867 și intrată, cu toate bunurile, printre care biblioteca și manuscrise autografe, în 1914 în posesia Academiei Române. Clădirea a dobândit statutul de instituție muzeală în 1955. Manuscrise, cărți, reviste, fotografii, tablouri, obiecte personale ilustrează aspecte importante din viața scriitorului. În parcul casei se află mausoleul familiei, construit de Academia Română în 1928, după
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
și revistele acestuia. Muzeul dedicat Otiliei Cazimir a fost inaugurat în iunie 1972 în casa, construită în 1858, în care poeta a locuit până la sfârșitul vieții. Aici sunt peste trei sute de exponate legate de activitatea scriitoarei: manuscrise, unele cu corecturi autografe, ediții și periodice, fotografii de familie, ale prietenilor și cunoscuților, mărturii ale prieteniei cu G. Topîrceanu și cu alți colaboratori ai „Vieții românești”, multe obiecte personale. În casa „N. Gane”, inaugurată în octombrie 1993, se află un memorial închinat scriitorului
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
CNT, 1976, 52; Nicolae Ciobanu, „V. Voiculescu. Articole, comunicări, documente”, LCF, 1980, 8; Mircea Iorgulescu, Despre V. Voiculescu, RL, 1980, 17; George Muntean, Contribuții locale de interes național, „Scânteia”, 1981, 12 227; Ioana Lupu, O contribuție aparte la bibliografia locală: „Autograf”, „Biblioteca”, 1992, 9-10; Nicolae Scurtu, O nouă revistă - „Albatros”, „Dimineața”, 1992, 56; Corneliu Ștefan, Și în cultură personalitățile fac istoria, „Opinia”, 1993, 985; I. Lupu, Verba volant, scripta manent, „Biblioteca”, 1993, 11-12; Eugenia Gavriliu, O carte cu 350 de personaje
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
1977, 2; C.D. Papastate, „Legendele Olimpului”, R, 1979, 3; Silvian Iosifescu, Premio Europeo - 1980, RL, 1980, 47; Mihai Duțescu, „Iașii în legende și povestiri”, R, 1980, 12; St. Hof, „Aradul în legende și povestiri”, „Neue Literatur”, 1983, 3; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 120-133; Gh. Bulgăr, Un povestitor înnăscut, RL, 1984, 44; Dicț. scriit. rom., III, 257-258; Firan, Profiluri, II, 93-97. L.Bz.
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
pe care mi-ați acordat-o înălțimea voastră am avut cinstea să primesc cu bucurie cele trei volume ale cărții Bibliotheca Hungarica. Ca semn al mulțumirii mele sincere față de persoana înălțimii voastre vă răspund la dorința dumneavoastră prin această scrisoare autografă asupra literelor și limbii cărților noastre bisericești care în toate vremurile au fost întrebuințate cu mare cinste. Și într-un caz, și în celălalt, pasiunea, erudiția, înțelegerea superioară a dialogului își spun cuvântul. În biblioteca lui Széchenyi avea să lucreze
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Bart D. Ehrman, profesor la University of North Carolina: „Dacă Isus Cristos ar fi vrut să ne transmită o carte sacră și la nivelul literei, atunci ar fi scris-o cu mâna Sa și ar fi făcut așa Încât acest exemplar autograf să fi ajuns până la noi fără nici o modificare În text”. Or, ce constatăm astăzi e că textul Noului Testament conține aproximativ 300.000 de variante, mergând de la o literă schimbată până la fragmente Întregi, adăugate ori suprimate. Cu toate acestea, nici un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să mă gândesc la toate starurile pop ratate pe care numai țara noastră le-a dat de-a lungul anilor. Oare ce s-a întâmplat cu ele? Toți oamenii ăia dornici de afirmare. Acum sunt la televizor, cântând și dând autografe. Apar în reviste și peste tot ca fiind următorul hit, apoi... nimic. Parcă intră în pământ. Se vede că trebuie să fii tare ca să reușești în industria nemiloasă a showbizului. — Îți faci vreodată griji că nu o să reușești? îl întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
care de douăzeci de ani rupsese relațiile, acestea fiind spuse, domnule director general al televiziunii naționale, nu-mi rămâne decât să vă rog să faceți În așa fel Încât să ajungă chiar azi În toate casele din țară acest mesaj autograf al meu, pe care Îl semnez cu numele cu care În general sunt cunoscută, moarte. Directorul general se ridică de pe scaun după ce văzu că Îi scoseseră imaginea de pe ecran, Îndoi copia scrisorii și o puse Într-un buzunar interior al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
un taxi, Mariana rezolvă unele probleme de aprovizionare, apoi mâncăm și discutăm un timp. În cutia poștală găsesc un plic voluminos în care dl. Ion Popescu-Sireteanu îmi trimite un volum de-al domniei sale, intitulat „Cale și drum”, cu următoarea dedicație autograf: „D-lui profesor Al. Mânăstireanu care a scris atât de înțelept despre câteva din cărțile mele, respectuos omagiu”. Cartea e însoțită de o scrisoare cu următorul conținut: Pitești, 18 august 2009. Mult stimate domnule profesor. Vă mulțumesc pentru carte (e
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]