240 matches
-
ale cadrelor didactice și disciplinele de referință în cadrul instruirii profesorilor” - Leipzig, 30 august - 5 septembrie 1999; Conferința a 25-a anuală a Asociației Europene pentru Educația Profesorilor (ATEE) - „Problemele formării profesionale a cadrelor didactice și cooperarea global. O cale pentru autoinstruirea permanentă”, Barcelona, 28 august - 2 septembrie 2000.) Pe parcursul acestor dezbateri a fost criticat modelul tradițional conform căruia viitorul pedagog era doar informat în domeniul de specialitate și despre științele educației, în loc să i se ofere posibilitatea de a achiziționa abilități profesionale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
procesului de Învățământ. Creșterea progresiva a volumului muncii independente, dinamizarea ei ritmică, diversificarea modalităților de lucru În funcție de specificul și cerințele fiecărui obiect, cultivarea interesului și a aptitudinilor de a găsi, prin forțe proprii, soluții la probleme - sunt condiții obligatorii pentru autoinstruire și autocontrol, pentru dobândirea destoiniciei În muncă, a gândirii creative, pe scurt, pentru dezvoltarea și autodezvoltarea personalității elevului. Fiind bogate În conținut și Îmbrăcând forme complexe de organizare și desfășurare, compunerile oferă elevilor posibilitatea să aplice o serie de cunoștințe
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
odată: „Educația Înseamnă un proces, nu doar locul unde mergi la școală“. Educația poate și trebuie să se desfășoare pretutindeni permanent - În școli, În birouri, acasă, În rețea, În sala de clasă, pe iPod - cu profesori convenționali, prin metode de autoinstruire, prin jocuri În rețea; orice metodă este eficientă. Nu ai voie să te lași pe tânjală pentru că undeva te pândește un concurent care nu se lasă. Trebuie nu doar să ne dublăm eforturile pentru a fortifica „mușchii“ fiecărui american, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
în sensul prevederilor prezentei ordonanțe, se definesc astfel: a) prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; ... b) prin calea nonformală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; ... c) prin calea informală se înțelege modalitățile de formare profesională neinstituționalizate, nestructurate și neintenționate - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educațional, familie, societate sau mediu profesional. ... (3) Formarea profesională a adulților se organizează prin programe de inițiere, calificare, recalificare
ORDONANŢĂ nr. 129 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind formarea profesională a adulţilor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130152_a_131481]
-
de perfecționare sau de conversie profesională a unor largi categorii de cetățeni. ... (2) Învățământul la distanta este caracterizat prin programe de pregătire ale căror componente dominante sunt: utilizarea unor resurse specifice unui învățământ informatizat, sisteme de comunicații la distanta, de autoinstruire și autoevaluare, precum și sistemul tutorial. ... (3) În înțelesul prezentei hotărâri tutorele este cadrul didactic desemnat de consiliul departamentului de învățământ la distanta pentru a desfășura activități de consiliere, îndrumare și verificare a cunoștințelor unui grup de studenți înscriși într-un
HOTĂRÂRE nr. 1.011 din 8 octombrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la distanta şi a învăţământului cu frecventa redusă în instituţiile de învăţământ superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137515_a_138844]
-
în sistem de învățământ la distanta sau de învățământ cu frecventa redusă utilizează tehnologii specifice pentru pregătirea studenților, în care sunt incluse: suporturi de curs scris, casete audio, casete video, dischete, CD, culegeri tematice și materiale/tehnologii, care să permită autoinstruirea și autoevaluarea. ... (2) Sistemele de comunicare cu studenții implica folosirea Internetului, atribuirea unor conturi individuale fiecărui student, asigurarea sistemului tutorial, respectiv a tutoriatului individual, utilizarea altor mijloace IT. ... Articolul 13 Baza materială a departamentelor de învățământ la distanta sau de
HOTĂRÂRE nr. 1.011 din 8 octombrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului la distanta şi a învăţământului cu frecventa redusă în instituţiile de învăţământ superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137515_a_138844]
-
în sensul prevederilor prezentei ordonanțe, se definesc astfel: a) prin calea formala se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; ... b) prin calea non-formala se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; ... c) prin calea informala se înțelege modalitățile de formare profesională neinstitutionalizate, nestructurate și neintentionate - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educațional, familie, societate sau mediu profesional." ... 4. La articolul 5, partea introductivă a alineatului (2) va avea următorul cuprins
LEGE nr. 375 din 11 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142767_a_144096]
-
prin: ... a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; ... b) formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; ... c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți; ... d) educarea în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al tolerantei, al schimbului liber de opinii; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natura și mediul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144515_a_145844]
-
în sensul prevederilor prezentei ordonanțe, se definesc astfel: a) prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; ... b) prin calea nonformală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; ... c) prin calea informală se înțelege modalitățile de formare profesională neinstituționalizate, nestructurate și neintenționate - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socio-educațional, familie, societate sau mediu profesional. ... (3) Formarea profesională a adulților se organizează prin programe de inițiere, calificare, recalificare
ORDONANŢĂ nr. 129 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind formarea profesională a adulţilor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144615_a_145944]
-
prin: ... a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; ... b) formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; ... c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți; ... d) educarea în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natură și mediul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112224_a_113553]
-
prin: ... a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; ... b) formarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; ... c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți; ... d) educarea în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii; ... e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice, a respectului pentru natură și mediul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
învățare (Intelligent Learning Evironment), clase electronice (Electronic Classes), învățământ la distanță, în timp real (IDD), clase virtuale, etc., noțiuni rezultate din utilizarea cotidiană a calculatorului personal în mod profesional, la serviciu, acasă sau în orice alt context în procesul de autoinstruire. Conform studiului publicat de profesorii universitari I. Gh. Roșca și B. Ghilic-Micu, în România, utilizarea calculatoarelor și a Internetului în școli a înregistrat o amploare deosebită în ultimii ani. O mare parte din profesorii români, în special cei din mediul
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
generație la alta. Fiind de acord cu afirmația lui Coverli C.D., publicată la adresa web:http//www.schooledu.swt.edu/Technology/Pa stPresFuture.html, afirmăm că utilizarea tehnologiilor informaționale este una din condițiile de bază ale revigorării tehnologiilor de instruire. Problema autoinstruirii cadrelor didactice în situația creată de implementarea tehnologiilor informaționale rămâne actuală, profesorul trebuind să-și formeze capacitatea de a se orienta în avalanșa fluxurilor informaționale care ar putea influența procesul educațional. Din perspectiva autorului Joița E. (pag. 28, 2002) procesul
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
de muncă să aibă un calculator personal, acum putem spune că acestea au intrat în casa noastră. În toate situațiile, calculatorul constituie un instrument de organizare al mediului de instruire, dirijat de către profesor sau realizat prin programe aplicative care asigură autoinstruirea, dar rămân un mijloc de învățământ mai complex care și asistă instruirea autoinstruirea, de unde combinarea sa cu alte mijloace, metode, forme de organizare a activității, ca elemente ale strategiei didactice. Într-o perioadă comparativ scurtă, programele aplicative, sub formă de
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
intrat în casa noastră. În toate situațiile, calculatorul constituie un instrument de organizare al mediului de instruire, dirijat de către profesor sau realizat prin programe aplicative care asigură autoinstruirea, dar rămân un mijloc de învățământ mai complex care și asistă instruirea autoinstruirea, de unde combinarea sa cu alte mijloace, metode, forme de organizare a activității, ca elemente ale strategiei didactice. Într-o perioadă comparativ scurtă, programele aplicative, sub formă de produse, au parcurs o cale de la program de microcalculator, până la sisteme multimedia ce
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Ce a dat Rousseau lumii moderne?" Tezele pedagogice rousseauiste "au constituit o adevărată matrice educațională, generînd în contextul pedagogiei moderne și contemporane orientări și direcții de mare rezonanță ca: psihologia genetică, psihologia diferențială; educația funcțională; pedagogia metodelor active, pedagogia experimentală, autoinstruirea, autoeducația, autoconducerea ș. a."218. Printre cei dintîi discipoli ai lui Rousseau, Dimitrie Todoran 219 îl amintește pe Bernardin de Saint-Pierre, care preconiza o educație sentimentală și romanțioasă, în "școli ale patriei". Iată cum își imagina el aceste școli: În jurul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
morale a copilului, ca și asupra interesului pe care-l va manifesta în viitor pentru studiu. În cazul în care asimilarea cunoștințelor va fi făcută, în mod obișnuit, agreabilă, va exista o tendință dominantă de a continua, fără supraveghere, acea autoinstruire care a fost realizată mai înainte cu supraveghere."241 În educația morală, Spencer respinge teoria lui Rousseau potrivit căreia copilul se naște bun. El declară că la naștere copilul este sclavul impulsurilor, așa că are nevoie să fie format și disciplinat
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
subiectului cu anumite obiecte. După cum lesne se observă, sînt aceleași cerințe pe care le solicita Rousseau pentru educarea elevului său! 5.10. Instruirea diferențiată și individualizată Instruirea diferențiată reprezintă un învățămînt pe măsura elevilor, conducînd astfel la formarea capacităților de autoinstruire și dezvoltarea nevoii de învățare continuă. Profesorul nu mai este doar cel care transmite cunoștințe elevilor, ci este cel care organizează, îndrumă activitatea de învățare, asistă formarea capacităților de autoinstruire, asigură adaptarea la situații noi. Instruirea diferențiată permite valorificarea potențialului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
învățămînt pe măsura elevilor, conducînd astfel la formarea capacităților de autoinstruire și dezvoltarea nevoii de învățare continuă. Profesorul nu mai este doar cel care transmite cunoștințe elevilor, ci este cel care organizează, îndrumă activitatea de învățare, asistă formarea capacităților de autoinstruire, asigură adaptarea la situații noi. Instruirea diferențiată permite valorificarea potențialului fiecărui individ, considerînd fiecare copil ca fiind un unicat. Diferențierea vizează: tehnologia didactică, tratarea adecvată a elevilor la lecții, diferențierea sarcinilor de muncă independentă în clasă sau acasă și prezentarea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
care, însușindu-și materia la nivelul cerut, urmează să-și lărgească sau să-și adîncească cunoștințele conform aptitudinilor și intereselor lor specifice; c) de exerciții, cu grade variate de dificultate și oferite ca aplicații individualizate ale cunoștințelor însușite; d) de autoinstruire, care conțin cunoștințe noi, de niveluri diferite, în pregătirea sau adîncirea activităților frontale. Fișele de lucru sînt întocmite de către profesor, care le clasează în funcție de utilizările posibile și le distribuie după rezultatele la învățătură ale elevilor sau sînt luate chiar de către
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Tendințele care pot fi identificate în evoluția actuală a didacticii generale sunt: a. tendința de a păstra anumite date din didactica clasică, reconsiderând însă întregul ei sistem de idei cu privire la natura, conținutul, procesul, formele, metodele de învățământ, la instruire și autoinstruire; este tendința de valorificare continuă a ceea ce a achiziționat didactica valoros b. tendința de a adăuga, prin prelucrare, la didactica clasică rezultate și achiziții științifice, care permit modernizarea învățământului, a instrucției și a autoinstrucției, a educației și autoeducației și pregătirea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
elevi Prof. Marlena Cristiana Sorohan Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani În realizarea unui învățământ formativ în care una dintre cerințe este aceea de a-i învăța pe elevi cum să învețe, se impune folosirea unor metode și mijloace adecvate de autoinstruire. În acest sens, pe lângă manual - principalul instrument de lucru al elevului - textul scris, lecția caietul și diferitele tipuri de fișe, un loc important ocupă dicționarul explicativ, în general, dicționarul de orice tip. Aceste lucrări sunt de mare importanță pentru cultivarea
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
general al societății. În organizarea și desfășurarea activității de pregătire și muncă pentru viitor, învățământul are în vedere dezvoltarea capacităților de cunoaștere și creație ale omului, a interesului de cunoaștere, aptitudinilor și concepției despre lume și viață, a dispoziției pentru autoinstruire și autoformare. În acest sens, școala trebuie să formeze tineri capabili să asimileze cunoștințele pe care să le folosească în mod creator în viața de toate zilele. Aceasta înseamnă de fapt a realiza un învățământ formativ. Realizarea funcției formative a
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]