338 matches
-
a incorpora armăturile și schemele globale care îi înconjoară și le impregnează intimitatea conștientă și inconștientă. Cea mai dificilă este probabil menținerea pe linia de creastă ce constă în vizionarea logicilor care, chiar în sânul mișcărilor și al spațiilor de autonomizare, reprezintă reinjectări de dependență și de alienare: jocul intern nu se dezvăluie atunci decât într-un ansamblu de confruntări în care prezentul, trecutul și viitorul se amestecă precum niște fantome deopotrivă desfigurate și refigurate, dar în toate cazurile de rearticulat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
context, și, dacă pertinența lor a alimentat interogații constante, ele au fost numai parțial reînnoite. Atunci când reconsideră istoria emergenței capitalismului, punctul de plecare al lui Karl Polanyi nu este tocmai original: marea transformare pe care o evidențiază mai întâi este autonomizarea economiei și inventarea instituțiilor consacrate activităților economice: întreprinderea și piața 1. Aportul esențial al lui Polanyi constă fără îndoială în faptul de a fi încercat să surprindă într-o lumină nouă implicațiile teoretice ale acestor concepții împărtășite, confruntându-le îndeosebi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Orléan o desemnează ca marcând apariția unei "piețe autiste"38. Abordarea acestui fenomen prin prisma miturilor și practicilor pe care le generează, în dimensiunea lor inextricabilă de realitate și spectacol, se reclamă de la un punct de vedere al totalității. Spre deosebire de autonomizările uzuale ale sferelor de înscriere și de intervenție, putem încerca o depășire a opozițiilor rituale care marchează viziunile mondializării. Toate acestea trimit la matricea ideală a cifrei unu și la explozia ei și prelungesc, fără a le reînnoi, interpretările deja
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestea se hrănesc cu o heteronomie globalizată, implicând ideea că înțelegerea internă trece prin integrarea unei exteriorități pregnante, spectacularizate de la bun început. La un alt nivel, emergența unor noi tematici ale intimității universalizabile (prietenie, vis, credință, iubire etc.), parcelizarea și autonomizarea obiectelor de anchetă (SIDA, femeile, tinerii etc.), dezvăluind o relativă generalizare pe care tendințele din antropologie o îmbogățesc -, nu reușesc să acopere contradicțiile care determină în prezent situația de observație etnologică, sub forma unei tensiuni din ce în ce mai puternice între constrângerile fărâmițării
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
duce la identificarea acestora cu niște învelișuri goale desfășurându-se liber într-un univers vid sau, dimpotrivă, la ipoteza culturalistă că actorii sunt aserviți acestor sisteme de semnificații, și deci reduși la pasivitate. Se ajunge astfel la chestiunea esențială privind autonomizarea actorilor și a grupurilor sociale aruncate în "spații de comunicare"100 pluraliste, parțiale, intricate și încadrate de universuri mai vaste. Se schițează aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politice / 223 "Capitalizarea" / 224 Protejarea / 235 Valorizarea / 239 Partea a cincea: Paradigmele / 243 Capitolul 11: Cultura ca "piață" / 245 Actorii și logicile lor / 245 Producerea valorii / 252 Elemente de dispută / 258 Capitolul 12: Cultura în calitate de "câmp" / 269 Procesul istoric de autonomizare a "culturalului" / 269 Actorii și logicile lor / 275 Dezbateri / 280 Capitolul 13: Cultura ca "lume / 289 Dimensiunea simbolică / 290 Dimensiunea practică / 298 "Lumile" în dezbatere / 302 Concluzie: Cele trei posturi ale sociologilor culturii / 309 Bibliografie / 313 Glosar / 333 Indice de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bourdieu arată că statutul de "bun simbolic" se explică în raport cu două tipuri de colective: el depinde de capacitatea de "a produce și impune normele producției sale și criteriile de evaluare a produselor sale". Apariția criticii este un semn manifest al autonomizării unui câmp, după modelul instanțelor de cooptare (academii), de învățământ și de conservare. Dacă Bourdieu opune bunurile simbolice artei populare, e pentru că aceasta din urmă este "lipsită de instanțele specializate în producerea, transmiterea și consacrarea operelor"; în contrast cu bunurile simbolice consacrate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lor constă în a se adresa publicului, chemân-du-l să intre în sfera artei și a emoției artistice, nu pentru a-și încorpora lucrul și a se bucura de el, ci pentru a dispărea în el. Evoluția statutului economic al creatorilor • Autonomizarea artistului Anchetele despre evoluția statutului social, a practicilor profesionale, a inserției artistului în economia comanditarilor sunt foarte numeroase și realizate din multiple puncte de vedere: evoluția raportului artist-comanditar (cf. White, 1991; Heinich, 1993; Viala, 1985, și Warnke, 1989). Cum arată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
între ei și noul public (White, 1991); dezvoltarea unei opinii publice care îi eliberează de legăturile alienante. Istoricii (majoritatea anglo-saxoni) insistă pe rolul presei (Chatelus, 1991; Wrigley, 1993) și al expozițiilor publice (Crow, 1985; Haskell, 1986) pentru a înțelege resorturile autonomizării artistice; ca urmare a Revoluției și a bulversărilor socioeconomice din secolul al XIX-lea, o altă transformare în viața artistului materială, nu doar simbolică va accentua și consolida imaginea unui artist independent. Această transformare va ajunge chiar să se impună
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care i-l atribuie unii. El însuși vorbește de o "muncă de explorare" (Bourdieu, 1992, p. 202, nota 1) și evocă o "teorie generală a câmpurilor în pregătire", care nu avea să se concretizeze în timpul vieții sale. Procesul istoric de autonomizare a "culturalului" Culturalul nu poate fi conceput în afara problematicii autonomizării și specificării sale. Aceasta trebuie deci să treacă printr-o descriere istorică, cvasiinexistentă în celelalte paradigme. Înainte de câmp Munca lui Bourdieu începe în toiul războiului din Algeria (1954-1962). "Ochiul său
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
muncă de explorare" (Bourdieu, 1992, p. 202, nota 1) și evocă o "teorie generală a câmpurilor în pregătire", care nu avea să se concretizeze în timpul vieții sale. Procesul istoric de autonomizare a "culturalului" Culturalul nu poate fi conceput în afara problematicii autonomizării și specificării sale. Aceasta trebuie deci să treacă printr-o descriere istorică, cvasiinexistentă în celelalte paradigme. Înainte de câmp Munca lui Bourdieu începe în toiul războiului din Algeria (1954-1962). "Ochiul său filozofic" (agregație în 1955) este dublat de o muncă etnografică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a istoriei). Unele sectoare ale societății s-au protejat în moduri diferite în fața acestui control al logicii comerciale: câmpurile religios, științific, dar și birocratic sau artistic. Pornind de la lectura aprofundată a sociologiei religiei a lui Weber, Bourdieu își dezvoltă teoria autonomizării culturii în țările industrializate (Bourdieu, 1971). După el, universul religios se supune acelorași principii ca și economia precapitalistă: este o formă transfigurată a organizării domestice (cu schimburi fraterne); regăsim aici ofranda, serviciul benevol și sacrificiul (Bourdieu, 1994). Religia este în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care eufemizează sau maschează o realitate "obiectiv" fondată pe interes. El vorbește de o "alchimie simbolică". Adevărul acțiunii religioase este că are două adevăruri: adevărul economic și adevărul religios care îl neagă" (1994, capitolul IV: "L'économie des biens symboliques"). Autonomizarea câmpului (religios) se poate măsura prin dezvoltarea unui corp de profesioniști care elaborează și transmit o știință în cadrul unei educații specializate și definesc accesul la calificarea profesională. Acești preoți instaurează o tradiție, ceea ce îi opune profeților. Analogia este foarte evidentă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
adevărul premiilor este aici sistematic negat, toți actorii caută să acumuleze capital simbolic și să-și asigure monopolul instanțelor de legitimare. În articolul său din 1971 ("Le marché des biens symboliques"), el descrie emergența unui "câmp intelectual" în procesul de autonomizare și constituire a instanțelor specifice de legitimare. "Bunurile simbolice" (păstrează această denumire, provenită din viziunea sa antropologică) au dubla față de marfă (economică) și de semnificație (simbolică). Acest câmp de producție se divizează în doi poli, în funcție de privilegierea dimensiunii comerciale (capital
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dubla față de marfă (economică) și de semnificație (simbolică). Acest câmp de producție se divizează în doi poli, în funcție de privilegierea dimensiunii comerciale (capital economic) sau a celei simbolice (capital cultural), de difuzarea generală (în mod industrial) sau restrânsă (opere originale). Această autonomizare este corelativă cu dezvoltarea mitului romantic al creatorului și al geniului neînțeles și cu avangardele (al căror echivalent în industriile culturale este starul). Există o strânsă dependență între câmpul bunurilor simbolice legitime și cultura școlară ca instanță de consacrare (clasicii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
261. Artist, 57, 146, 161, 163-165, 166-172, 173-174, 176, 178, 181, 185, 194, 196, 205, 220, 247, 250-251, 253-254, 258, 261, 275-277, 288. Artizan, 171. Audiență, 48, 98, 110, 216. Audiție muzicală, 117, 121. Autonomie, 30, 99, 162, 280, 287-288 Autonomizare, 48, 167-168, 269, 271, 274. Axiologie, 252. B Bestseller, 193, 241. Birocratizare, 193. Biserică, 41, 114, 170, 183. Bricolaj identitar, 131, 157. Buget pentru cultură, 201-204, 240. Bun colectiv / corporal / cultural / ideal / industrial / material / simbolic, 11, 27-28, 47-48, 56, 56
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Psihoterapiile de grup par săfie cele care convin cel mai bine "solicitărilor" unui schizofren, chiar înainte de a fi apt să-și verbalizeze solicitările. Dar ele nu reprezintă decât un spațiu-timp al cărui caracter intermediar necesar, înaintea luării în calcul a autonomizării dobândite, trebuie săse acomodeze pe termen lung. - Adesea, pornind de le dificultăți precoce ale căror origini pot fi multiple, se instalează un veritabil cerc vicios ce întărește aprehensiunile și dificultățile de exprimare, izolarea și compensațiile narcisiace. în aceste condiții în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
K. Jakubowicz, 1996:39) estimează că principiul care subîntinde trecerea de la societatea comunistă la cea democratică este înlocuirea unității cu diversitatea (opiniilor, partidelor, mass-media etc.). Emanciparea mass-media de sub tutela Statului-partid și transformarea sa în element esențial al democrației presupune o autonomizare multiplă: * în plan politic prin separarea puterilor în stat; * în plan economic prin eliminarea dependenței financiare; * în plan social prin fidelizarea publicului-client care pă-răsește statutul vegetativ de public captiv; * în plan tehnologic sînt integrate noile tehnologii; * în plan profesional se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dată fatidică, pentru că destinele Occidentului și Orientului se separă, luând o orientare diferită. Frontierele se stabilesc pentru un timp îndelungat. Teritoriile marcate de ortodoxie vor suporta cezaropapismul, Biserica și Statul nu se vor separa, nu vor cunoaște nici Renașterea, nici autonomizarea individului, nici Reforma, nici Iluminismul, nici înflorirea democrației. Tentativele de modernizare a autocraților, ca Petru cel Mare sau Ecaterina a II-a, eșuează. Totuși, frontierele sunt rarefiate. În secolul XIX, rușii participă la descoperirile științifice; muzica, literatura nu cunosc linii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
poezie numai textul matrice (alcătuit din patru poeme într unul și unul în patru: primul citit pe orizontală și celel alte trei citite pe verticală în toate sensurile) care urmează a fi supus permutărilor, noutatea acestei poezii constând atât în autonomizarea și permutarea sintagmelor poeti ce ( versurile) cât și în autonomizarea și permutarea poemelor ci tite pe verticală.” Că emițătorul (poetul) dă cititorilor posibilitatea, șansa sau iluzia că în loc de receptori devin sau rămân ei înșiși creatori, o demonstrează versurile care, obse
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și unul în patru: primul citit pe orizontală și celel alte trei citite pe verticală în toate sensurile) care urmează a fi supus permutărilor, noutatea acestei poezii constând atât în autonomizarea și permutarea sintagmelor poeti ce ( versurile) cât și în autonomizarea și permutarea poemelor ci tite pe verticală.” Că emițătorul (poetul) dă cititorilor posibilitatea, șansa sau iluzia că în loc de receptori devin sau rămân ei înșiși creatori, o demonstrează versurile care, obse rvaț i, nu au semne de punctuație, lăsându se la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
T. Luckmann, D. Martin, R. Fenn, K. Dobbelaere, precum și doi discipoli ai lui Parsons: Bellah și Luhmann. Elementele principale ale acestei paradigme pot fi sistematizate în jurul a trei elemente centrale diferențierea, raționalizarea și mondializarea -, găsim o serie de elemente periferice: autonomizarea, pluralizarea, privatizarea, generalizarea, declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
într-o măsură oarecum egală atât a manifestărilor antice, cât și a celor franceze drept clasicisme prin forța de coagulare a principiilor și prin valoarea operelor produse sub această egidă, iar restul reactualizărilor insuficient de bine conturate în sensul unei autonomizări depline, drept neoclasicisme. În acest fel, se realizează o sistematizare mai clară a realităților literare, care, deși mult prea instabile și variate în practică, necesită totuși o ordonare la nivel teoretic. Din acest punct de vedere, neoclasicismele implică ideea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de raportarea la exemple, după cum o demonstrează nume precum Daniel Defoe, Henry Fielding etc. De asemenea, nuanțări se impun și în ceea ce privește domeniul artelor poetice și a tratatelor de acest gen, care par să înflorească ducând, după cum am mai afirmat, la autonomizarea actului critic. Desigur, Pope, Gottsched, Luzán, Muratori nu sunt Boileau, dar așa cum o vor arăta subcapitolele următoare dedicate fiecăruia dintre acești autori, eforturile lor nu au fost inutile, chiar dacă nu au creat nicăieri un al doilea clasicism pe deplin închegat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o eliberare de personalitate." Poezia este văzută ca un fel de exorcizare, o fugă de emoție și de propria biografie. Este o manieră de a acredita, până la un punct, ideea purificării prin creației, a unui catharsis care are drept rezultat autonomizarea operei prin desprinderea totală a acesteia de cel care a creat-o, după cum sugera tot Eliot într-o manieră umorist-ironică în articolul Despre poeți și poezie: "Și apoi el (autorul, n.n.) poate să-i spună poemului: "Du-te! Găsește-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]