239 matches
-
pentru drepturi civile și alegeri corecte, care a apărut cu claritate în Mișcarea din 4 mai 1919 și în următoarele demonstrații asemănătoare din anii 1920, 1930 și 19406. A fost, de asemenea, pusă în evidență și tendința adînc înrădăcinată privind autoorganizarea socială și apărarea autonomiei de grup (tuanti zidong) împotriva invaziei oficialităților și a conducătorilor lor. Se susține că, întocmai cum începînd de la jumătatea secolului al XVIII-lea orașe europene precum Paris și Londra au fost martore ale apariției și dezvoltării
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
criteriul sexului sau mixte. La nivelul acestor grupe, instruirea va urmări aprofundarea și extinderea cunoștințelor și a componentelor pregătirii fizice și tehnico tactice, dându-se o pondere crescută activităților de exersare globală, inclusiv sub formă de Întrecere, În regim de autoorganizare, cu Îndeplinirea de către elevi (prin rotație) a rolurilor de arbitru, căpitan de echipă, șef de grupă. În aceste domenii de instruire opțională, cadrul didactic, spre deosebire de varianta de lucru frontal cu Întreaga clasă, va Îndeplini rolul de organizator, mediator, consiliind alternativ
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mai ales care sunt cri ter iile după care unii sunt mai fericiți decât alții? De ce unii au mai mult noroc în viață? Și apoi ce înseamnă noțiunea de fericire? Dacă viața și omul ar fi apărut din haos, prin autoorganizarea materiei în forme mai complexe așa cum susține teoria evoluționistă, atunci omul ca și fo rmă extremă de evoluție ar trebui să dirijeze totul conform do rin țelor sale. În realitate, chiar și în spațiul acesta de proximitate care este Terra
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
alte câteva repere, fiecare cu semnificația și rezonanța lui în personalitatea celui care învață sau care îi învață pe alții cum să învețe. a) La nivelul orientării, sesizăm faptul că educația prin învățare dirijată tinde a evolua spre semidirijare și autoorganizare. Prioritare sunt acum obiective precum: încurajarea reflecției; utilizarea activă a cunoașterii; asigurarea unui nivel crescut al competențelor de bază și transversale, profesionale; valorizarea experiențelor pozitive ale elevilor si profesorilor formate în școala și în afara ei; obținerea de performanțe individuale pe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a răspunde la o situație sau sarcină; rezultatul vizibil al unui proces relativ sistematic de tratare/procesare a informațiilor (G. Seron); În discursul pedagogic, centrală este sintagma învățare școlară. Ea are statutul de : concept integrator, reflectând activitatea de organizare și autoorganizare a experienței, de construcție și reconstrucție dirijată și progresiv autodirijată a personalității elevului (Mânzat, 1990), de formare și autoformare a propriei individualități bio psihosocioculturale ; un set de acțiuni cu valoare informativ formativă, proiectat, organizat, condus și evaluat în mod direct
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
energie de înaltă calitate și menținându-și structurile. Aceste sisteme vii funcționează în cadrul unui suprasistem care impune constrîngeri. Dacă nu sunt respectate restricțiile impuse, sistemul va fi eliminat. Genele joacă un rol decisiv în restrângerea opțiunilor și transmiterea procesului de autoorganizare reușit. Potrivit sugestiei lui Ilya Prigogine, condițiile în care se formează structurile disipative influențează decisiv mecanismul de selecție al autoorganizării. Câmpurile externe, cum ar fi câmpul gravitațional și cel magnetic devin condiții la care reacționează sistemul viu ca un întreg
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sunt respectate restricțiile impuse, sistemul va fi eliminat. Genele joacă un rol decisiv în restrângerea opțiunilor și transmiterea procesului de autoorganizare reușit. Potrivit sugestiei lui Ilya Prigogine, condițiile în care se formează structurile disipative influențează decisiv mecanismul de selecție al autoorganizării. Câmpurile externe, cum ar fi câmpul gravitațional și cel magnetic devin condiții la care reacționează sistemul viu ca un întreg și dezvoltă noi posibilități de răspuns. Nu numai chimia și biologia au beneficiat de fertilitatea conceptelor din termodinamică (ireversibilitate, ordine
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
descrisă la nivel microscopic de legi invariante, la inversiunea timpului la nivel macroscopic, unde structurile disipative sunt guvernate de legi ireversibile. Problemele legate de săgeata timpului ne forțează să reconsiderăm comportamentul structurilor complexe chimice și biologice, care au capacitate de autoorganizare și evoluează în timp ireversibil, ca un răspuns la modificarea condițiilor de mediu. Sensibile la mici fluctuații, sistemele vii dezvoltă un mecanism de selecție și de transmitere a programului de autoorganizare care a trecut proba restricțiilor impuse de mediu. Există
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
structurilor complexe chimice și biologice, care au capacitate de autoorganizare și evoluează în timp ireversibil, ca un răspuns la modificarea condițiilor de mediu. Sensibile la mici fluctuații, sistemele vii dezvoltă un mecanism de selecție și de transmitere a programului de autoorganizare care a trecut proba restricțiilor impuse de mediu. Există speranțe legate de înțelegerea în viitor a presiunilor selective în dezvoltare și a apariției vieții. În orice caz, cartea unui fizician, specialist în fizică cuantică, Erwin Schodinger a declanșat cercetările de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
din spații dinamice în care converg traiectoriile din toate punctele vecinătăților Haos Turbulență Manifestare a fenomenelor haotice Supersensibilitate la condițiile inițiale Două condiții inițiale foarte asemănătoare creează comportamente nonlineare, opuse calitativ Atractori stranii Mulțimi fractale complexe Structuri disipative Structuri disipative Autoorganizare în populații compuse din indivizi identici aprioric Procese cooperante Generarea aparent spontană a unei ordini în interiorul structurilor disipative Introducere Trăim vremuri tulburi, marcate de schimbări sociale tot mai abrupte și de turnúri sociale ample din ce în ce mai impredictibile. Omul contemporan pare supus
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
calitative, adică a salturilor discontinue, atunci când variații continue într-un set de cauze provoacă totuși seturi de efecte dezordonate; teoria haosului, teorie conform căreia formele neregulate abundă în natură, sub aspect de "turbulențe"; și teoria structurilor disipative, care abordează problematica autoorganizării sistemelor prin "procese cooperante". În lucrarea de față voi folosi aceste teorii revoluționare, în special prin intermediul aparatului lor conceptual, explicativ. (Pentru o sinteză explicativă a acestor concepte, a se vedea tabelul atașat la începutul volumului.) Cred că acesta din urmă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structurilor disipative Spre deosebire de teoria fractalilor, care studiază formele cele mai neregulate, sau de cea a catastrofelor, care studiază formele în general, teoria structurilor disipative, propusă de Ilya Prigogine (1979/1984; 1980/1992), se referă la ceea ce autorul numește fenomene de autoorganizare apărute în anumite condiții în populații compuse din indivizi identici a priori. Putem identifica astfel de populații complexe în seturile de molecule din chimie, celulele studiate de biologie, rețelele de agenți economici sau entitățile și structurile societale. În esență, structurile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în seturile de molecule din chimie, celulele studiate de biologie, rețelele de agenți economici sau entitățile și structurile societale. În esență, structurile disipative desemnează generarea aparent spontană a unei ordini prin intermediul unor "procese cooperante". Este aici vorba de fenomene de autoorganizare care apar în anumite condiții (e.g., în reciclarea și ecologia urbane, în asimilarea migrației temporare sau definitive etc.). De obicei, apariția spontană a unei organizări structurate corespunde unei morfogeneze absorbite de un sistem mai amplu. Se specifică apariția "unei morfologii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
bazată pe drepturi și obligații concrete, formulate punctual, pare să ia loc societății postmoderne în care cumulul excesiv de obligații formale a condus la reacțiile adverse reprezentate de relativitatea axiologică. În termenii teoriilor complexității, acest fenomen îmbracă forma structurilor disipative, prin autoorganizarea în populații compuse din indivizi aprioric identici care participă la generarea prin procese cooperante a unor noi ordini în interiorul structurilor de acest gen. Turbulențele în interiorul acestor structuri reprezintă conflicte înghețate care conduc la un nou tip de contract social. 5
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conclusive Dacă analizăm aceste fenomene prin prisma teoriei structurilor disipative, structurarea metaversală nu reprezintă altceva decât o formă de proces social cooperant în care este generată spontan o ordine în interiorul unei structuri disipative; potrivit teoriei, acest proces se produce prin autoorganizarea în populația compusă din indivizii apriori identici participanți la ciberspațiu. Formele societale sunt reflectate aici prin restructurarea cooperantă și prin atractori, definiți ca spații dinamice în care converg traiectoriile vecinătăților. Altfel spus, metaversul reprezintă un spațiu social de socializare "terțiară
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reprezentat de inițiatorul grupului de discuții). Conform grilei metodologice și conceptuale a teoriilor complexității propusă aici, putem foarte ușor să numim aceste vortexuri lingvistice fie turbulențe, ca manifestări ale fenomenelor haotice și impredictibile, fie structurări disipative, ca procese cooperante de autoorganizare. Cele mai relevante vortexuri semio-semantice sunt reprezentate de acronime, atrofii lingvistice și simboluri vizuale. a) Acronimele Se apreciază (Internet 11) că, în prezent, sunt folosite peste trei milioane de acronime, în toate domeniile comunicării, printre acestea numărându-se și cele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
această lucrare scrisă în aceeași formă? Cred că nu, iar, printr-o posibilă dezalfabetizare a omului, viitorul ne mai rezervă multe surprize lingvistice și comunicaționale. Catastrofice, fractale sau haotice, firește, dar în orice caz și specifice proceselor cooperante și de autoorganizare, așadar urmând procese de structurare disipativă. La frontiera comunicațională, de altfel, însuși acest subcapitol, bazat pe o sumedenie de neologisme, nu face altceva decât să își demonstreze autosuficiența: limbajul uman tinde către o limită structurală care necesită atrofii și vortexuri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Boudon Raymond, Besnard Philippe, Cherkaoui Mohamed și Lécuyer Bernard-Pierre (coordonatori) [1993] (1996). Larousse. Dicționar de sociologie. (trad.: Mariana Țuțuianu; completări privind sociologia românească de Maria Larionescu). București: Editura Univers Enciclopedic. Bourceanu Gelu, Grosu Ioan și Beldie Camelia (1989). Evoluție și autoorganizare în sisteme departe de echilibru. București: Editura Tehnică. Boutot Alain [1993] (1997). Inventarea formelor. (Revoluția morfologică. Spre un neoaristotelism matematic). (trad.: Florin Munteanu și Emil Bazac). București: Editura Nemira. Brzezinski Zbigniew [1997] (2000). Marea tablă de șah. Supremația americană și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
odată cu respectarea sarcinilor de joc pe posturi și a regulilor de joc stabilite. Căpitanii echipelor primesc atribuții suplimentare privind organizarea și conducerea echipei lor în joc precum și autoarbitrarea. În jocul școală toți jucătorii învață, repetă exersează sarcinile de joc, de autoorganizare, de autoarbitrare, acestea pregătind și fiind prezente în jocul cu temă care va urma, precum și în competițiile următoare. Echipele fixate la jocurile școală se vor menține și în jocurile cu temă și în competițiile autonome organizate atât în lecțiile de
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
competițiile autonome organizate atât în lecțiile de educație fizică cât și în activitățile sportiv - recreative din timpul liber al elevilor. Jocurile școală au obiectivele operaționale subordonate temei “jocurilor cu temă” care urmează în succesiunea predării jocului de handbal vizând: jocul, autoorganizarea și autoarbitrarea căpitanilor de echipă. Handbal III 23 Jocul școală se desfășoară sub conducerea și îndrumarea directă a profesorului. În prima parte a desfășurării sale, jocul școală nu urmărește scorul ci, integrarea în joc a structurilor, a acțiunilor tactice individuale
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
atac și în apărare; e. explicarea și precizarea regulilor care vor fi aplicate. Toate acestea vor contribui la desfășurarea cursivă, fluentă a jocului pregătind jocul cu temă din lecțiile următoare, din activitățile extrașcolare care se va derula în mod autonom (autoorganizare, autoarbitrare, autoconducereă, pe puncte, cu evidența strictă a scorului. 2.1.6. Jocuri cu temă specifice handbalului Jocurile cu temă constituie modelele de joc caracteristice, specifice practicării jocului de handbal în lecțiile de educație fizică și în activitățile sportiv - recreative
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
autoarbitrate dar și conduse de profesorul care pregătește echipa, dar aceasta depinde de partea lecției în care sunt folosite. În activitățile sportiv - recreative ale elevilor din timpul liber, în excursii, în tabere, jocurile cu temă se practică în mod autonom - autoorganizare, autoconducere, autoarbitrare - având ca finalitate recreerea, refacerea, distracția elevilor, menținerea tonusului psiho motric, fructificându-se astfel valențele formativ - recreative ale jocului de handbal. Exemple de jocuri cu temă: Jocuri 2 x 2 la o poartă se aruncă la poartă numai
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
se realizează În general În timpul liber și pot fi considerate „măsura veridică a bogăției societății” (V. M. VÎdrin, 2001), pentru că Încurajează auto perfecțiunea culturală, ce presupune dezvoltarea intelectuală și fizică a omului, dialogul cu oamenii, muzică, literatură, artă și altele. Autoorganizarea timpului liber, lupta pentru folosirea efectivă cu eficiență duce la descoperirea potențialul capacităților mintale și fizice ale omului. Activitatea fizică la maturi se poate manifesta În diferite forme și cu scopuri diferite. Odihna activă presupune necesitatea realizării În timp scurt
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
executare trebuie să satisfacă varietatea situațiilor de viață și necesitățile de mișcare a oamenilor aflați În diferite perioade de vârstă; regimurile motrice speciale trebuie să fie Însoțite de formarea intelectuală În domeniul culturii fizice, creșterea competenței sociale, dezvoltarea artistică și autoorganizare a activității, contribuind la dezvoltarea Înțelegerii reciproce și contactului Între oameni; regimurile de mișcare speciale, În toate cazurile, fără excepție, trebuie să satisfacă necesitățile etic-morale și emoționale ale individului, iar evaluarea eficacității lor trebuie să poarte un caracter personal orientat
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
holistice care le ameliorează viabilitatea. Cu alte cuvinte, sistemele învață să supraviețuiască, învață să fie, iar învățarea vieții favorizează procesele care favorizează supraviețuirea. Complexificarea pare să favorizeze capacitatea înmulțirii numărului de strategii de supraviețuire ale sistemului. Auto-referința ca și autoreglarea, autoorganizarea, auto-producerea ajută sistemul să reziste creșterii entropiei disipative. Cunoașterea, conștiința de sine cresc capacitatea organismelor complexe de a fi mai puțin dependente de legile oarbe ale materiei... Atunci când studiem sistemele complexe sociale ar trebui să avem în vedere că: • ele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]