318 matches
-
Ioanide trece drept un om excepțional, dar "dezordonat", cu capul în nori. Căutat în societatea universitarilor pentru inteligența sa scânteietoare, e absolut neînțeles de aceștia, predispuși să vadă în judecățile lui doar niște magistrale jocuri gratuite ale inteligenței. De o autorealizare deplină a lui Ioanide într-o ambianță socială ale cărei tipuri caracteristice sunt Jean Pomponescu, Hagienuș, Gaittany, Gulimănescu, Suflețel, 1 Apărute în 1954 și, respectiv, 1960. Gonzalv Ionescu, Saferian, filistini nevertebrați, dispuși să accepte orice compromis pentru asigurarea propriului confort
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
6) ce apar distinct În modelul conceptual propus devine de o importanță determinantă pentru manager și management. Vom spune câteva cuvinte despre acestea. Aspirațiile În muncă reprezintă acele orientări de valoare care capătă expresia unor dorințe și acțiuni Îndreptate spre autorealizarea individului (schema 6). Aspirațiile-acțiuni sunt tocmai acele aspirații care influențează direct activitatea individului prin intermediul motivației (ca obiectiv-mijloc de realizare a aspirației, iar aspirațiile-vis se referă la aspirațiile care nu au condiții de a fi satisfăcute și, deci, nu se exprimă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o paletă foarte largă și variată de aspirații, generatoare nu numai de motivații În muncă (aspirații legate de motivații exterioare muncii, dar presupunând munca, cum ar fi câștigul), ci și de aspirații generatoare de motivații pentru muncă (cum ar fi: autorealizarea, prestigiul, satisfacția În profesie, libertatea În decizii, creativitatea etc.). Așteptările exprimă aprecierea de către subiect a gradului de realizabilitate a aspirațiilor sale (probabilitatea subiectivă de realizare), legate de muncă. Există o gradație a aspirațiilor (de la aspirațiile-vis, spre cele de acțiune) ce
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
încetează de a mai fi ființe sociale, închizîndu-se în căutarea narcisistă a propriei identități), noi credem alături de Anthony Giddens că individul nu își urmărește doar rațional interesele pe piață, ci se construiește ca ființă rațional-relațională preocupată în egală măsură de autorealizare (self fulfillment la Giddens), de ecologie informațională și socială, de existența comunității. Americanul mediu este astăzi preocupat de o cultură a coerenței, aptă să armonizeze profesia, viața comunitară și relațiile interpersonale (cf. Alain Touraine, 1992: 240). Asistăm de asemenea la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concentrează tot mai mult pe beneficiile și condițiile realizării, folosirii autoînvățării, concomitent cu autocontrolul, autoevaluarea sa critică, autoverificarea unor soluții eficiente. Sintetizând diferitele referințe tematice, constatăm că educatul (adolescent, tânăr) formulează reflecții asupra beneficiilor autoînvățării, prin prisma așteptărilor sale de autorealizare: • poate gândi independent, • își poate asuma responsabilitatea în abordarea unei probleme complexe, • cunoaște direct restricțiile, • își afirmă predominant motivația intrinsecă, • se autotestează asupra rezolvării sarcinii, • poate lucra în condiții reale fără a informa pe ceilalți, • va recurge la ajutor numai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sociale. În ceea ce privește individualitatea, creativitatea este o sursă esențială de satisfacții personale; este activitatea sau produsul activității în care omul își proiectează, își recunoaște și i se recunoaște identitatea, fenomene prin care creația devine principala modalitate de dobândire a sentimentului de autorealizare. Este suficient să ne reprezentăm concentrarea și dăruirea cu care un copil desenează, modelează, compune sau experimentează atunci când are de făcut ceva nou, bucuria și convingerea cu care își prezintă lucrările “originale”, plăcerea pe care o simte când este lăudat
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
indică existența unei legături între interesul față de satisfacerea unor nevoi individuale de bază (securitate socială, prosperitate economică ș.a.) identificate ca fiind materialiste, și slaba dezvoltare economică a unei societăți și interesul față de satisfacerea unor nevoi superioare de tip intelectual, estetic (autorealizare, preocupare pentru mediu ș.a.) identificate ca fiind postmaterialiste, și o puternică dezvoltare economică (Inglehart, 1997). Schwartz propune o tipologie universală a valorilor. Organizarea structurală (aranjarea, pattern-ul) a valorilor conform acestui model e dată de compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre ele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
importanța pe care o atribuie anumitor valori față de altele, decât de prezența sau absența acestora în sistemul lor de orientări. Cele zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în câștiguri a două persoane cu același statut organizațional, dar a căror performanță de rol diferă Diferențele între venituri trebuie să fie mai mici sau mai mari pentru a încuraja efortul individual Tradiție Securitate Conformitate Autonomie Stimulare Putere Hedonism Benevolență Autorealizare Universalism să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase; să trăiască în zone liniștite, sigure; să evite orice ar putea fi periculos; să se poarte mereu frumos; să evite să facă ceva despre care ceilalți ar putea spune că e
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să aibă mulți bani și lucruri scumpe. putere să se distreze; să se răsfețe. hedonism să-i ajute pe cei din jur; să se preocupe de bunăstarea lor. benevolență să fie un om de succes; ceilalți să îi recunoască realizările. autorealizare să aibă grijă de mediul înconjurător; să protejeze natura. universalism Răspunsurile posibile sunt ierarhizate pe o scală de la 1 la 6, în care 1 înseamnă în totalitate, iar 6 înseamnă deloc. Primii 5 itemi sunt cei folosiți de noi în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trebuie avute în vedere. Dintre scările motivaționale considerate cu precădere în literatura de specialitate menționăm pe cea a lui Maslow 6, care cuprinde următoarele categorii de necesități: fiziologice, securitate și siguranță, contacte umane și afiliere la grup, statut social și autorealizare Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivării personalului să întrunească simultan mai multe caracteristici: − să fie complex − să fie diferențiat − să fie gradual e. Control - evaluare Funcția de evaluare-control poate fi definită ca ansamblul proceselor prin
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
trebuie avute în vedere. Dintre scările motivaționale considerate cu precădere în literatura de specialitate menționăm pe cea a lui Maslow 6, care cuprinde următoarele categorii de necesități: fiziologice, securitate și siguranță, contacte umane și afiliere la grup, statut social și autorealizare Pentru a realiza o antrenare eficace este necesar ca procesul motivării personalului să întrunească simultan mai multe caracteristici: − să fie complex − să fie diferențiat − să fie gradual e. Control - evaluare Funcția de evaluare-control poate fi definită ca ansamblul proceselor prin
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ș.a. Ființa vine din eternitate și merge în eternitate, din/în nucleul cel mai profund al geometriei spațiului abstract absolut, dincolo de minte, de afecte și de rațiune, dincolo de bine și de rău. Ființa este Dumnezeu în manifestare, în creație, pentru autorealizare. Ea trimite sufletul uman în lumea materială, o vale a plîngerii, pentru a se îmbogăți prin experiență în lumea formelor, a crește în putere și înțelepciune, a se desprinde de materialul său psihologic (Eul) și, în final, a se uni
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de aleatoriu, dar acesta nu caracterizează decît o tranziție de la un nivel de ordonare la altul. De la ordonare la semnificație nu e decît un pas. Universul este semnificant. Avem a ne ridica conștiința la nivelul Ființei, într-un proces de autorealizare. Aceasta e o cale inițiatică, pe care lepădăm irealul, iluzia, egoul și pătrundem în lumile suprasensibile interne sau supradimensionale. Antiteza Ființei este Eul pluralizat, o creație a noastră schimbă toare, trecătoare, iluzorie, ce nu face parte din real, din divin
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mediului sau de origine internă; rezultanta acestora determinând comportamentul acestuia la un moment dat. Cele două tipuri de forțe care acționează asupra unui individ pot fi: • forțele pozitive - cele care corespund nevoilor firești de perfecționare, atingere a unor obiective, autodepășire, autorealizare, acestea dând naștere unui comportament ce vizează rezolvarea acestor tensiuni pozitive, adică comportamentul de apropiere, • forțele negative - cele care corespund nevoilor de a ocoli obiecte sau anumite situații, evenimente; toate acestea creează tensiuni negative ce stau la baza comportamentului de
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
toate psihoterapiile, deși nu sunt întotdeauna prezentate și adesea sunt alternative: starea hipnotică sau „transa” este naturală și apare fără inducerea formală de către „hipnoterapeut”; orice hipnoză este auto-hipnoză; oamenii au o minte inconștientă care are resursele necesare pentru vindecare și autorealizare; pacientul se poate angaja în procesul cunoscut sub numele de „căutare inconștientă” pentru a-și recupera resursele inconștiente astfel încât să găsească soluții la propriile probleme; starea de transă facilitează procesul inconștient intern de vindecare psihosomatică (incluzând procesele de expresie genetică
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Conștiinciozitatea și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Hough, 1992; Schneider, Hough, Dunnette, 1996). Dimensiunile înguste sunt definite în termeni mai comportamentali decât dimensiunile Big Five, ceea ce permite evaluări mai precise ale efectului acestor dimensiuni asupra altor variabile. Hough (1992) consideră că dimensiunea conștiinciozității ar trebui descompusă în autorealizare și ordine. Autorealizarea vizează anumite niveluri ale voinței și măsura în care un individ este persistent și angajat în atingerea propriilor scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Hough, Dunnette, 1996). Dimensiunile înguste sunt definite în termeni mai comportamentali decât dimensiunile Big Five, ceea ce permite evaluări mai precise ale efectului acestor dimensiuni asupra altor variabile. Hough (1992) consideră că dimensiunea conștiinciozității ar trebui descompusă în autorealizare și ordine. Autorealizarea vizează anumite niveluri ale voinței și măsura în care un individ este persistent și angajat în atingerea propriilor scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în care se controlează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
scopuri. Ordinea se referă la gradul în care oamenii caută ordine și structură în propria viață și măsura în care se controlează și își premeditează alegerile (gândesc înainte de a acționa). Realizând o cercetare metaanalitică, Hough (1992) ajunge la concluzia că autorealizarea este un predictor mai bun pentru performanța generală (r =.19) și pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de a aloca resurse cognitive în realizarea sarcinii, în condițiile în care receptează un feedback negativ și sentimente de frustrare. O explicație posibilă a rezultatelor obținute în acest studiu ar putea fi faptul că indivizii puternic orientați spre succes și autorealizare s-au obișnuit cu performanțe ridicate și, în consecință, nu au alocat resursele cognitive necesare pentru a reînvăța cum să realizeze sarcina decizională în noua situație. Un nivel ridicat de autodisciplină și de ordine poate genera o persistență îndelungată într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pot concentra pe menținerea ordinii existente până când să reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică, sentimente, acțiuni, idei și valori). În raport cu conștiinciozitatea, este destul de dificil de a face
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
reușească să se deprindă cu noua situație. Luând în considerare aceste aspecte, o posibilă explicație a relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională ar putea fi dată de dimensiunile corespunzătoare ordinii sau autorealizării evaluate cu ajutorul NEO-PI-R (ordine, precauție, responsabilitate, respectiv autorealizare, autoeficiență și disciplină). Pentru o evaluare corectă, am luat în calcul și variabilele corespunzătoare deschiderii spre nou (fantezie, estetică, sentimente, acțiuni, idei și valori). În raport cu conștiinciozitatea, este destul de dificil de a face estimări precise ale dimensiunilor deschiderii spre nou. Oricum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de adaptare Dimensiuni Fidelitate Performanță decizională inițială Performanță decizională după prima schimbare Performanță decizională după a doua schimbare Dimensiuni ale conștiinciozității (1) Competență .72 .01 .01 .02 (2) Ordine .82 .00 .25 .35 (3) Responsabilitate .82 -.04 .26 .28 (4) Autorealizare .77 -.27 .14 .06 (5) Disciplină .77 .09 -.03 -.02 (6) Precauție .78 -.12 .30 .24 Dimensiunile deschiderii spre nou (1) Fantezie .72 .15 -.20 -.21 (2) Estetică .67 .01 -.27 -.21 (3) Sentimente .71 -.08 -.28 -.30 (4) Acțiuni
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
26, r=.28, p<.05) și prevedere (r=.30, r=.24, p<.05). Performanța decizională a fost operaționalizată ca medie pătratică a erorilor, astfel încât valorile pozitive reflectă niveluri ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu autorealizării, deoarece observăm că indivizii care prezintă niveluri ridicate de autorealizare tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai bune. În privința dimensiunilor deschiderii spre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]