811 matches
-
formativă trebuie să fie integrată în mod constant și operativ pe tot parcursul procesului instructiv. Ioan Cerghit concluzionează că „prin specificul ei, evaluarea formativă este o evaluare centrată pe procese, destinată rectificării, reajustării, adaptării acestora; ameliorării și optimizării, reglării și autoreglării predării și învățării. În felul acesta îndeplinește o funcție formativă”. „Aplicarea acestei strategii este foarte pretențioasă și necesită organizarea riguroasă a predării, competență în precizarea obiectivelor, în stabilirea sarcinilor, în alegerea tehnicilor de evaluare” (Cerghit I. Sisteme de instruire alternative
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
asupra celuilalt prin diverse acțiuni, dar ambii contribuie la modificările ce apar în structura socială a satului. Dacă luăm în considerare funcțiile satului în desfășurarea activității de turism rural [2, pg. 194] am putea sublinia o parte din sistemul de autoreglare a structurii sociale : • prin funcția de coordonare care presupune antrenarea oamenilor satului în dezvoltarea integrată a turismului rural în perspectivă, asigurând stabilitatea și dinamica pozitivă; • prin funcția de stimulare care presupune susținerea dezvoltării infrastructurii și realizarea de obiective prin facilități
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
art. I din ORDINUL nr. 5.397 din 5 noiembrie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 700 din 14 noiembrie 2013. (2) Formarea continuă și formarea inițială sunt concepute ca procese interdependențe, între care se stabilesc interacțiuni și pârghii de autoreglare menite să adapteze permanent formarea personalului didactic la dinamica proceselor și sistemelor de educație. ... Articolul 5 Potrivit prezentei Metodologii, formarea continuă a personalului didactic se întemeiază pe modelul abordării prin competențe și pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261693_a_263022]
-
și ale claselor de elevi/grupelor de preșcolari; ... h) alegerea, construirea și validarea metodelor și instrumentelor de evaluare formativă și de evaluare sumativă a elevilor și de evaluare a rezultatelor procesului de învățământ; ... i) stabilirea și aplicarea pârghiilor, mijloacelor de autoreglare și ameliorare a procesului de învățământ în funcție de rezultatele evaluării din fiecare etapă; ... j) extinderea și aprofundarea cunoștințelor de specialitate, psihopedagogice și integrarea acestora în demersuri de investigare, de evaluare și analiză critică a teoriilor, abordărilor, principiilor privind educația; ... (8) Principalele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261693_a_263022]
-
a se confrunta pe o Ťpiațăť liberă a ideilor și valorilor literare" a dispărut odată cu putința de-a publica la o revistă sau la o editură la alegere. "Piața intelectuală" nu mai e guvernată de legile concurenței reale. Posibilitatea de autoreglare a cererii și ofertei dispare: Ideea de piață devine o rușine, mecanismele de selecție sînt puse în mișcare de rațiuni mult mai Ťînalteť - în fond de o ideologie, în numele unor legi și principii generale, vagi, manipulate de cei care se
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
a impus, aproape de la sine, o uniformizare a comportamentelor economice, legile pieței libere fiind peste tot aceleași. în "epoca națiunilor" ele au fost sursa conflictelor militare majore cu vize "imperialiste". Democrația fundamentată pe regulile pieței libere are însă capacități de autoreglare ce au impus apropierea, treptat, renunțarea la conflictele pentru "sfere de influență" exclusive în favoarea armonizării economice supranaționale. A contat desigur și presiunea exercitată de categoriile sociale structurate în interiorul comunităților, susceptibile de a fi atrase de mișcări politice extremist-etatiste, de tip
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
învățământ; - funcția de clasificare și selecție pentru ierarhizarea elevilor în clasă în vederea promovării etapelor școlare și în vederea admiterii în etapele superioare; - funcția educativă în spiritul muncii intelectuale și fizice și de reglare a conduitei sociale a elevilor; - funcția didactică de autoreglare a procesului de predareînvățare. 1.4. Standardele educaționale și rolul lor în stimularea evaluării Conceptul de standard educațional a devenit din ce în ce mai utilizat, având o varietate de sensuri. Dintre categoriile de stand arde educaționale cele mai cunoscute sunt: o standardele curricu
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
care ar descompune societatea, sau ar distruge viața. Ea menține voința În armonie cu ea Însăși și În armonie cu voința generală: rezultatul este pacea socială și pacea cu mediul Înconjurător. Contraargumentul confirmă această considerare. Pierderea conștiinței ca organ al autoreglării, așa cum se Întâmplă În libertinismul frivol sau În nihilismul moral, ori lipsa originară a conștiinței, ca În cazul debilității sau imbecilității morale, are ca urmare cele mai grave tulburări ale vieții. Provoacă dominația instinctelor nestăpânite, conflicte cu ambientul, ajungându-se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe scară mondială cauzată de efectele industriei, în primul rând, nu se pot menține pe durată lungă. Din punct de vedere al protecției mediului este foarte important cunoașterea limitelor de poluare, la care anumite specii mai rezistă în cadrul unui ecosistem. Autoreglarea sistemelor ecologice are o importanță primordială, din punct de vedere al protecției mediului, putând fi definit ca și capacitatea de regenerare a acestora, respectiv de acomodare la noile condiții de mediu. Puterea organismelor vii de a se acomoda la noile
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
pentru funcționarea planetei și pentru echilibrele sale climatice. Abordarea economică înțelege biodiversitatea ca “ce mai importantă resursă naturală” Ea constituie un patrimoniu prețios pe care trebuie să-l învățăm, să-l conservăm și să-l administrăm inteligent. Falimentul mecanismelor de autoreglare În trecut, anumite sisteme de autoreglare din natură funcționau, fiind în ajutorul societății umane. Astăzi însă acestea au efecte tot mai atenuate, fiindcă în funcționalitatea lor nu mai putem conta. Una dintre sistemele de autoreglare este posibilitatea de regenerare a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
sale climatice. Abordarea economică înțelege biodiversitatea ca “ce mai importantă resursă naturală” Ea constituie un patrimoniu prețios pe care trebuie să-l învățăm, să-l conservăm și să-l administrăm inteligent. Falimentul mecanismelor de autoreglare În trecut, anumite sisteme de autoreglare din natură funcționau, fiind în ajutorul societății umane. Astăzi însă acestea au efecte tot mai atenuate, fiindcă în funcționalitatea lor nu mai putem conta. Una dintre sistemele de autoreglare este posibilitatea de regenerare a naturii și a mediului înconjurător. Autocontrolul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
administrăm inteligent. Falimentul mecanismelor de autoreglare În trecut, anumite sisteme de autoreglare din natură funcționau, fiind în ajutorul societății umane. Astăzi însă acestea au efecte tot mai atenuate, fiindcă în funcționalitatea lor nu mai putem conta. Una dintre sistemele de autoreglare este posibilitatea de regenerare a naturii și a mediului înconjurător. Autocontrolul și proprietatea de acomodare a naturii este preluată într-o măsură mai mare sau mai mică de toate organismele vii, care-l formează. Această putere de a se acomoda
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
își va termina proviziile, va fi acoperit de produse de dezasimilație, care va genera o regresie a populației urmând o prădușire totală a sistemului. Comparația prezintă o deficiență în ceea ce privește faptul că colonia de bacterii nu este în stare de o autoreglare, în cea ce privește creșterea populației și la o raportare la condițiile date de recipient; așa nu este răspunzător nici de prădușirea sistemului propriu ecologic, pe când omul este conștient de acest lucru și îl poate modela. Pe ce planetă dorim
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la nivel bazal, fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apreciere a nivelului de sănătate socială. De asta autoritățile sunt obligate să țină seama de indicațiile acestui barometru, asigurând, prin decizii, un optim între proiecțiile individuale și interesele colectivității în ansamblul său. Libertatea este cea care dezvoltă un mecanism al autoreglării, într-o dinamică relativ stabilă, specifică unui organism viu. Nimic nu capătă un caracter acut, pentru că totul fiind cunoscut din timp poate fi reparat din mers. A existat însă, tot cu ocazia acestei crize, un alt tip de protest, acela
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asupra predării propoziției subordonate circumstanțiale de loc, BFV, l, nr. l, 1981, 92-100. [272] RĂDULESCU, ALEXANDRA; RĂDULESCU, ȘTEFAN, Metode și procedee în însușirea corectă a ortografiei limbii române în învățământul gimnazial, BFV, l, nr. l, 1981, 101-103 [273] RĂDULESCU, M., Autoreglarea exprimării la școlarii mici, ȘA, 1981, 41-45. [274] RETEȘAN, DOINA, Amintiri din copilărie, cap. IV, de Ion Creangă. în: ProDid, [1], 1980-1981, p. 50-51. [275] ROTARU, ION, Ioan Alexandru: “Graiul”, în: MITL, p. 227-229. [276] RUS, TEODORA-BEATRICE, Plan de lecție
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
silabelor; * recunoașterea elementelor de limbă, stabilind starea sau existența unui adevăr; * transformarea unor fapte de limbă; * concretizarea unor reguli gramaticale; * îmbinarea corectă și clară a cuvintelor în construcții gramaticale logic alcătuite. Regulile și definițiile gramaticale înțelese corect devin instrumente de autoreglare, de autocontrol în exprimarea celui care simte utilitatea și necesitatea lor. Însușirea corectă a limbii materne presupune și cunoașterea codului exprimării în scris, adică a ortografiei și punctuației. Cunoașterea și respectarea acestor norme oferă posibilitatea ca cel ce scrie să
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
O.C.4. Promovarea unor relații interpersonale pozitive, stimularea unui comportament moral în concordanță cu normele sociale, înțelegerea, acceptarea și recunoașterea ierarhiilor valorice, reconstrucția imaginii de sine. 4.1. Stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale. - activități cu creșterea progresivă a efortului; - activități desfășurate în condiții variabile și cu anumite cerințe de execuție; - modalități de stimulare a deciziei optime, rațională și rapidă în situații variabile și stresante. 4.2. Reconstrucția imaginii de sine. - activități sub
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) /93 1.3. Teoria caracteristicilor postului (Hackman și Oldham, 1976) /95 2. Teoriile alegerii cognitive /97 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță /97 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) /98 3. Teoriile autoreglării /101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1. Implicarea: definiție /105 2. Relația dintre implicarea în muncă și variabilele personale și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Gosselin, 1996), dar este veche. Prin urmare, nu permite integrarea cercetărilor recente. De aceea ni se pare preferabil să folosim decupajul propus de Kanfer (1990). Kanfer distinge trei orientări de cercetare: • teoriile nevoilor, mobilurilor și valorilor; • teoriile alegerii cognitive; • teoriile autoreglării. Vom trece în revistă aceste teorii înainte de a prezenta tentativele care încearcă să le integreze. 1. Teoriile nevoilor, mobilurilor și valorilor Cum subliniază Kanfer (1990), teoriile motivației care se înscriu în paradigma "nevoi, mobiluri, valori" evidențiază rolul personalității, al dispozițiilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
justă o metodă de recrutare logică în raport cu postul vizat și care permite scoaterea în evidență a punctelor forte ale candidatului. Steiner și Gilliland (2001) propun un model care leagă dimensiunile culturale de această apreciere a metodelor de selecție. 3. Teoriile autoreglării Este vorba despre teorii care leagă motivația de urmărirea unor scopuri. Pentru Locke (1968), scopurile constituie o determinantă esențială a motivației. Ele dirijează atenția și mobilizează eforturile, constituie factori interni ai motivației umane. Acest cercetător, sprijinindu-se pe un mare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mult în descrierea cantitativă a învățării verbale în care apar noțiunile de cantitate de informație, capacitatea canalului, proces informațional, discret și continuu. teoria cibernetică (Skinner, Landa, Zapan) are ca și concept fundamental conceptul de feed-back ca element al autocontrolului și autoreglării. Dintr-o altă perspectivă principalele teorii ale învățării pot fi grupate și în modele. Astfel se poate vorbi despre : modelul asociaționist și al condiționării clasice, în care includem: teoria condiționării clasice și teoria condiționării prin contiguitate ; modelul behaviorist (asociaționist-comportamentist), în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
într‑o viziune structural‑sistemică, personalitatea include mai multe subsisteme: - subsistemul de orientare al personalității în care sunt cuprinse procesele motivaționale și afective; - subsistemul bioenergetic care include temperamentul; - subsistemul instrumental care cuprinde deprinderile, capacitățile și aptitudinile; - subsistemul relațional și de autoreglare în care este inclus caracterul; - subsistemul creativ care include creativitatea; - subsistemul cognitiv și comunicațional în care sunt incluse procesele cognitive și limbajul; - subsistemul acțional‑volitiv la care participă voința și care determină caracteristicile specifice ale activității persoanei. În lucrarea Dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
personalității după criteriul designativ‑informațional, deosebind următoarele procese: - sfera proceselor cu funcție de designare‑semnalizare - cognitive, motivaționale și afective; - sfera proceselor de fixare, păstrare și actualizare - memoria; - sfera proceselor de explorare, investigare, orientare, concentrare, acumulare - atenția; - sfera proceselor de reglare și autoreglare - voința; - sfera proceselor de comunicare, exteriorizare și transmitere - limbajul. Totalitatea subsistemelor și proceselor prezentate trebuie studiată atât sub aspect static, cât și dinamic, structural și funcțional, pentru a putea surprinde cât mai complet și exact complexitatea personalității în ansamblul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
recepție, ca și la nivelul cogniției, esențializarea fiind cea mai afectată; propriu‑zis, nu există această operație, comunicarea realizându‑se la nivel de indicatori sau semnale; - sensibilitatea la factorii de dezvoltare și progres este redusă la minimum, iar capacitatea de autoreglare, autoconducere și control este relativ absentă; descrierea unei situații sau a unui eveniment este extrem de concisă, ea trebuind însă raportată la factorii de organizare și la cei de perturbare, pentru a se obține elemente de detaliu în fiecare caz în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]