173 matches
-
emise de încă două ori: or tu descendras à Kiev... ca a treia oară să urmeze, în sfârșit, alternativa: - Or à Babi Yar! Am vrut să mă ridic, mă împiedică strângându-mi și umerii, și picioarele; era foarte puternic și - autosugestie sau nu - abia atunci am simțit o emanație de coniac din cămașa sa, din bărbia întru totul beethoveniană despre care citisem într-o descriere a moscoviților când e ger; l-am îmbrâncit - nu cu curaj, desigur, ci din spaimă - și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
DIN URMĂ ÎNTREBĂ: \ Tu vei fi în primejdie? MARIN NU RĂSPUNSE DIRECT. NU PARI TULBURATĂ, REMARCĂ EL ÎN SCHIMB. SUNT PUȚIN ZGUDUITĂ, DAR TOȚI JORGIENII SE AȘTEPTAU LA AȘA CEVA DE ANI DE ZILE. NOI TRĂIM ÎNTR-O STARE PERMANENTĂ DE AUTOSUGESTIE COLECTIVĂ. NU AVEM DECÂT O SINGURĂ SPERANȚĂ: SĂ FIM ÎNȚELEȘI. \ CE VREI SĂ SPUI? 27 FEMEIA SE ÎNTOARSE ȘI ÎNCEPU SĂ CONTEMPLE ZIDUL DE PLASTIC TRANSPARENT, PĂRÂND SĂ IGNORE PRIVIREA PE CARE MARIN O FIXA ASUPRA EI. ERA SCHIMBATĂ PARCĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Animalul era magnific: era înalt de cel puțin un metru și jumătate, avea o coamă deasă și neagră și crupa albă. Când s-a uitat către ei, respirația i s-a transformat în abur. Sigur că era vorba de puterea autosugestiei, dar Zach ar fi putut să jure c-a auzit ceva care nu semăna cu sunetele produse de-un elan. Nu era mugetul din perioada de rut, ci un râset profund, ca din gât. O notă muzicală catifelată, finalul grandios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Mă plimb câte două, trei zile în șir. Închid ochii și-mi număr pașii. Încerc să-mi golesc creierul de conținut și să-mi conserv o singură idee: aceea că trebuie să rezist. Proiectez asupra mea un tir puternic de autosugestii. Mă mențin. Mă refac din mers. Dorm în timpul plimbării. Încerc să evadez din realitate gândindu-mă la fel de fel de lucruri. Cânt. Murmur fel de fel de rime și mă joc în gând cu impresiile auditive. Uneori am sentimentul că o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cărți, mersul la clarvăzători, la prezicătoare, astrologi, practici ce se bazează pe anumite cunoștințe de astrologie, psihologie, dar la urma urmei esența lor și scopul sunt aceleași. Nu de puține ori cele spuse de Dedi se adevereau, fie datorită unei autosugestii, sau pur și simplu unei coincidențe, unei întâmplări, dar se adevereau. De aceea Dedi era considerată ca o țigancă cu har. De fapt era condusă și de o anumită corectitudine, cât era de țigancă. Dacă simțea că problema persoanei care
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
probabil știe deja toată lumea de prezența noastră aici. Exact în momentul în care mă gândeam că parcă nu mai pute așa tare, mi-am dat seama că de fapt nici ventilatorul nu mai funcționează. Cunoști starea de panică provocată de autosugestie? Dintr-o dată am simțit că nu mai am aer. Dacă până atunci speranța era în mișcare o dată cu liftul, acum, de când s-a oprit, a dispărut de tot, dar ventilatorul, ventilatorul ăla blestemat, care mă anunța că este iminentă declararea zonei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
el realizează mai bine și cu pasiune, în vederea unei viitoare și eficiente orientări profesionale. Copilul trebuie să fie supremul nostru reper în activitatea instructiv-educativă. Coeficientul său de integrare ține de un complex de factori: echilibrul emoțional, emotivitatea, timiditatea, frica, puterea autosugestiei, jena, nervozitatea, impulsurile de moment, optimismul, afectivitatea, sentimentele, tulburările de gândire și de comportament, motivația socială. Toți acești factori de integrare stabilesc, fără îndoială, raporturile cu activitatea școlară și cadrul didactic. În viața de școlar, copilul se întâlnește cu sentimentul
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
e ceva în neregulè cu simțul meu olfactiv, Poate, explicè ea, avansând o idee îndrèzneațè, ți-ai pierdut complet simțul mirosului, se mai întâmplè, a pèțit-o și tatèl meu! dar psihicul tèu, neputând face fațè acestei pierderi a inventat prin autosugestie aceastè poveste cu mirosul, inducându-și o stare de miros imaginarè! Interesantè teoria ei, dar complet irelevantè atunci când îi demonstrez, legat la ochi, cè nu mi-am pierdut nici un simț al mirosului, recunoscând fèrè ezitare mirosul pachetului de țigèri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
caracteristic misticii. Individualismul de care vorbește ea nu înseamnă numaidecât și în mod obligatoriu egocentrism - chestiune elementară de terminologie filozofică. Tot aici Marta Petreu mai face câteva afirmații false. Ea scrie că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale autoarei engleze, care nu pomenește nicăieri despre metoda doctorului Emile Coué sau despre vindecarea prin magie a bolilor infecțioase, precum holera. Ca și prelegerile anterior
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a acestui om al „nefericirilor conjugate”<footnote Ștefan Cazimir, op. cit., p. 155. footnote> spre care râsul spectatorilor se îndreaptă cu îngăduință, cu compătimire. Comicul acestui personaj este dat de nemărginita lui încredere în teorii. Prin una din teorii exaltă puterea autosugestiei: „Vezi d-ta, pesemne, nu știu cum devine care va să zică de este al naturii lucru ceva, că măseaua, în intervalul de conversație, de frică trece...”. Legată tot de una din nefericirile lui (nevralgia) este și teoria magnetismului: „...durerea devine din măsea, măseaua devine
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
până-n doi ani, a scăpat pe linoleumul jegos un baton de ciocolată din care abia linsese. Tipa, probabil mă-sa, l-a ridicat frumos și i l-a dat, așa de pe jos, să lingă la el. Printr-un fel de autosugestie, căldura cu miros dezagreabil a vagonului a crescut de cum am observat-o, până la temperatura ideală a camerei de copil. (Dar eu știu de mult că nu pot fi un tată cum trebuie; cel mai mult îmi plac copiii când dorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
picioare aproape nimeni nu se leagă de ele. — De ce? întrebă Stejeran 1. — Având picioarele astea așa scurte, au centrul de greutate foarte jos, sunt ca un fel de Hopa-Mitică; oricum le pui, rămân în picioare. — Și cum se înmulțesc? — Prin autosugestie, răspunse Getta 2. Hai noroc! Ciocniră cu toții, inclusiv femeiuștile verzi care sorbeau bitter. — Cum te cheamă? o întrebă Dromiket 4 pe una din ele. Noi n-avem nume fixe, ciripi ea. — Cum n-aveți? făcu Dromiket. De ce n-aveți? — Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
de uimire, fără a schița niciun gest ori altceva, cu privirea agățată de rondurile multicolore de petunii din fața mea, căutând o explicație logică a faptului petrecut... Cu siguranță, mi-am zis În cele din urmă, totul nu fusese decât o autosugestie născută din starea de Încordare creată și din scurta introducere pe care el o făcuse momentului prezentat. Nu știu de eram așa - În fond, dacă stăteam bine să mă gândesc, ieșisem În parc să mă “aerisesc”, să mai scap de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
În mod legal). și m-am retras discret, fără tam-tam, căutând liniștea și, mai ales, izolarea. La scurt timp, Însă, după nefericita Întâmplare, am simțit dintr-o dată, ca la o chemare, Oboseala. Nu știu dacă s-a datorat infirmității mele, autosugestiei, singurătății impuse ori altui fapt. Cert este că o senzație perversă, neștiută, a Început să-mi devoreze, cu fiecare secundă scursă, energia, metamorfozându-mă Într-un individ confuz, lipsit de vlagă, epuizat. Mă subjugase, Îmi lichefiase oasele, transformându-mă Într-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
gen de gratuitate extremă, nocivă. De aceea, inutilitatea sublimă a sexualității homosexuale nu pare a sugera decât neajunsul invocației fatidice și indiferența fantasmei. Selenarul sentiment de iubire care unește doi homosexuali poartă cu sine înțelesul escatologic al unui tip de autosugestie ontologică pe care lumea nu și-o mai poate reprima. Invincibil, zigotul singurătății se sparge, spre a-și contempla misterul predestinat imaginarului, care se cere încarnat. Homosexualul își visează divinitatea desăvârșită în simplitatea delirului și se visează pe sine amplificat
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
cu o singură aripă? Nefericirile conjugale pot fi compensate în plan filozofic. Socrate a fost, în acest sens, primul cobai. La bătrânețe, iubirea e ca banii. Dacă nu-i mai ai, nici nu vorbești despre ei.? Să fie iubirea doar autosugestie? Evident, iubirea de sine atinge ușor perfecțiunea.. Gelozia spulberă monotonia unei căsnicii. Bărbaților de vârsta a treia le fug ochii dupa cuvioasele fetițe de liceu. Înving în dragoste cei care au răbdare de cămilă. Femeile se îmbracă pentru prieteni și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
eu, care am căutat cu lumânarea paradisul Little Cayman, îmi doresc, aidoma oricărei ființe împopoțonate cu titlul de om, cel puțin câteva firimituri de Iad]. Iubire. Moft, invenție lingvistică umană; tertip menit să fardeze instinctele de peșteră; proces ticălos de autosugestie; nume de himeră; evadare din tristețea ta în tristețea altuia; spațiu din care, cu siguranță, vei orbecăi către dezamăgire, pentru că-ți indică poteca sigură către ea [vezi cazul A&Z, cu nimic deosebit de celelalte miliarde de cazuri]; nimic specific unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
privește viața ca fiind “un cortegiu de finite, indispensabil așezate acolo”. Refuzul trecutului trezește în ea puterea de a ucide fantomele, speranța trăirii prezentului își are rădăcinile în existența sau măcar nașterea unei iubiri. Iubirea devine astfel un proces de autosugestie, căci Manuela se întreabă retoric dacă: “putea ea sulfa argintul proaspăt al iubirii pe cupa aburită de amintiri?” Ieșirea din planul retrospectiv al amintirii se realizează prin intermediul armoniilor musicale, căci ea “cultiva muzica ca pe o artă”. Suflet sensibil și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
dar importantă pentru ea este povestea, nu poate despărți nimic din viața ei de ideea amorului ca fenomen susținător al realității sale. Și la eroina Hortensiei PapadatBengescu ca și la personajul lui Camil Petrescu, iubirea este un lung proces de autosugestie, ceea ce face diferența dintre personajele celor doi scriitori este puterea de exteriorizare a sentimentelor trăite. Personajul masculin își poartă cu demnitate iubirea, pe când personajul feminin nu-și dorește o manifestare plină de demnitate, sobrietatea în viziunea femeii, rupe voluptatea. Emoția
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
-i veneau În vizită cu regularitatea cu care-și Învîrtea, la același timp, orologiul din sufragerie. Acum domnul Pavel era la pensie. Viața Înainta cenușiu, Începuseră prăbușirile, speranțele, cîte mai erau sau se Încăpățînau să mai fie, un fel de autosugestii disperate, se subțiau tot mai mult. Mi-a fost dat, ne-a fost dat, Îmi spuneam, să traversăm cea mai cenușie vreme a istoriei, nimeni nu mai avea Încredere În nimeni, un lent proces de disoluție, totul părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
spirituală. Dialogul de la popotă despre iubire provoacă o reacție violentă a eroului, care consideră că iubirea nu este o soluție "o combinație simplistă" din care fiecare "are drept să ia înapoi exact căt a dat". Iubirea înțeleasă ca proces de autosugestie" te acaparează, fiind "ca un monodeism, voluntar la început, patologic pe urmă". Astfel, prin mândrie involuntară, se declanșează amintirea propriei povești de dragoste, pe care o consemnează în jurnalul de front. Clarificarea interioară, drumul spre cunoașterea adevărului încep odată cu bănuiala
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
de temerile noastre, de coșmarurile pe care uneori le numim chiar vise frumoase, în funcție de propria dispoziție? Totul ține de voință... Rahat. Voința nu are nicio legătură cu asta. Voința este o noțiune abstract, dacă vrei să știi. Bla, bla, bla. Autosugestie, delimitare, abandonarea energiilor negative, încărcarea cotidiană cu energii positive. Rahat. Atunci nu înțeleg de unde ar proveni o astfel de satisfacție. Am trăit într-o iluzie, așa cum un vierme trăiește temporar într-un măr gustos. Sapă, se simte confortabil, mănâncă, poate
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de plăcută victoria! Dar, În același timp, trebuie să lupt pentru a cunoaște, pentru a fi tare la școală. Nu trebuie să subordonez iubirea Învățăturii, căci nu voi putea duce la capăt pe nici una, dar trebuie să Învăț asiduu, prin autosugestie, dacă e nevoie, și trebuie să Înțeleg că iubesc și nu sunt iubită, că sufăr, că nu pot cere psihicului meu să se ocupe exclusiv de carte. Am multă Îngăduință față de propria mea ființă, nu-i cer imposibilul, iar rezultatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
disprețuiesc doar. Atunci... de ce fug de lume? Îmi zic mereu: ori cu Petre, ori singură, Însă niciodată cu alții. De ce? De ce tocmai acest Petre să-mi fie exclusiv tovarăș, chiar când nu e de față, căci atunci Îmi apare prin autosugestie? Îmi place să observ oameni, nu să cunosc. Toți ceilalți sunt altfel, dar eu nu vreau să mă schimb. Simt În mine, cum am mai spus, ceva mare, care nu s-a maturizat Încă, dar sunt sigură că În curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
departe, dar sunt În momentul crucial În care animalul din mine Își cere dreptul la dragoste. Cu cine oare Îi voi satisface dorința asta, și așa Întunecată de o Întâmplare anterioară? 27 aprilie 1963 (sâmbătă) Ca să vezi ce poate face autosugestia! Am venit la facultate absolut bolnavă, capul mă durea, tâmplele-mi pocneau, nu vedeam bine, eram amețită... Am chiulit la orele de seminar la slavă veche. Eram absolut dezamăgită. Când, din amfiteatru, l-am văzut pe Fredy; dintr-odată, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]