247 matches
-
heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful - muntele - construiește, din piatră, nu din biomasă, iar heterotroful trebuie să consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului, adică la sfărâmarea muntelui, respectiv umplerea cu sfărâmături a mării; cel puțin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
continuum; dovadă e codul genetic, identic de la virusuri și bacterii până la plante și animale. Cel puțin pe Pământ; pe alte planete o fi poate alt cod genetic. Dar se deosebesc două moduri de nutriție, de acces la energie, dacă vreți: autotrofele, ce au acces la o sursă primară de energie, cum ar fi Soarele, deci fotoautotrofe, și care fixează sub formă chimică energia primită, păstrând la fel ceea ce le prisosește și, respectiv, heterotrofele care consumă exclusiv energie chimică, anume aceea oferită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și În botanică și În zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult, această energie le deranjează. Ca și animalele, ele trebuie să scape de o energie care nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și, ca treaba să nu fie chiar așa de simplă, aceste oscilații au loc la mai multe niveluri, cu nuanțe specifice. Concretizând la Viață, pe termen scurt, sezonier și chiar săptămânal, după specificul fiecărui ecosistem, există o supremație alternativă a autotrofelor, respectiv heterotrofelor. Pe termen lung, sute de milioane de ani, și la nivelul Întregii biosfere, marile grupuri de organisme au apărut și dispărut ori intrat În declin, la fel, alternativ: apariția unor autotrofe, plante, a coincis cu dispariția unor heterotrofe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fiecărui ecosistem, există o supremație alternativă a autotrofelor, respectiv heterotrofelor. Pe termen lung, sute de milioane de ani, și la nivelul Întregii biosfere, marile grupuri de organisme au apărut și dispărut ori intrat În declin, la fel, alternativ: apariția unor autotrofe, plante, a coincis cu dispariția unor heterotrofe, animale, și invers. De exemplu, dezvoltarea dinozaurilor, acum 200 milioane de ani, a coincis cu declinul ferigilor, iar dispariția lor, 100 de milioane de ani mai târziu, cu dezvoltarea coniferelor. Dar oscilațiile, fie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Iar acea primodială formă de viață a dăinuit singură un miliard de ani, și Încă heterotrofă, adică dependentă energetic. Fie-mi Îngăduit să folosesc tot termenul de biocenoză pentru a arăta că acele organisme primitive se asociaseră totuși cu un autotrof, dar acela era fizicochimic. Anume, procesele abiotice de fixare a energiei radiante a ultravioletelor În compuși organici. Dar acel autotrof nu era capabil a Închide complet circuitul substanței, astfel Încât din deșeurile acelor heterotrofe să reconstituie componentele atmosferei, ci doar să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-mi Îngăduit să folosesc tot termenul de biocenoză pentru a arăta că acele organisme primitive se asociaseră totuși cu un autotrof, dar acela era fizicochimic. Anume, procesele abiotice de fixare a energiei radiante a ultravioletelor În compuși organici. Dar acel autotrof nu era capabil a Închide complet circuitul substanței, astfel Încât din deșeurile acelor heterotrofe să reconstituie componentele atmosferei, ci doar să sintetizeze hrană. Și, cum heterotrofele oxidează mediul, și atmosfera a devenit mai oxidantă, nu prin oxigen, dar prin epuizarea gazelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
endosimbioza cu până atunci independentele și egoistele cloroplaste, capabile de fotosinteză. Dar, cum o asociere se orientează după cel mai avut, iar Într’un mediu sărăcit bogatul e cel independent energetic, Întreaga celulă simbiotică s’a orientat după cloroplast, devenind autotroful de care avea nevoie biosfera incipientă. Cum avea să devină un obicei, Viața n’a renunțat și la celelalte organisme, acelea inițiale, rămase ca o a treia “specie”. Și, ca Întotdeauna după aceasta, formele veterane de viață au căpătat o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În sânul naturii, chiar dacă oleacă cam simbolică. Căci buletinul de vot - ce păcat că era așa de mare! câți copaci au plătit cu viața lor exercițiul nostru electoral... - buletinul de vot deci era un ecosistem ce adăpostea o adevărată biocenoză: autotrofe, cu ghilimele, și veți afla de ce, brazi, spice, trandafiri - stingheri sau În companie - chiar și crini - voalați, zic aceia care fac politică, sub simboluri neînsuflețite -, mere, dar și heterotrofe, tot cu ghilimele, adică cai și vulturi. Dar acel ecosistem mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
avut nu chiar o surpriză, cât satisfacția să văd că oscilațiile au o tendință, adică se dezvoltă În jurul unei linii care urcă; adică hegemonia o dețin heterotrofele. Aproape un an mai târziu, după ce am observat și o scădere, adică hegemonia autotrofelor, găseam că această tendință e ea Însăși o oscilație, una integratoare. Revenind la latura socială a paralelei, trebuie să subliniez că trăim prea puțin pentru a-i fi martori pe de-a Întregul. Într’o viață de om abia putem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Însăși o oscilație, una integratoare. Revenind la latura socială a paralelei, trebuie să subliniez că trăim prea puțin pentru a-i fi martori pe de-a Întregul. Într’o viață de om abia putem surprinde câteva schimbări de hegemonie Între “autotrof”, dreapta și “heterotrof”, stânga, centrul fiind mai mult virtual. Dacă ne Întregim viața cu istoria, putem găsi o tendință dinspre dreapta “autotrofă” spre stânga “heterotrofă”, exact ca În prima parte a oscilației anuale din naturalul iaz. O fi vorba, pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
martori pe de-a Întregul. Într’o viață de om abia putem surprinde câteva schimbări de hegemonie Între “autotrof”, dreapta și “heterotrof”, stânga, centrul fiind mai mult virtual. Dacă ne Întregim viața cu istoria, putem găsi o tendință dinspre dreapta “autotrofă” spre stânga “heterotrofă”, exact ca În prima parte a oscilației anuale din naturalul iaz. O fi vorba, pe un termen cu mult mai lung, ce cuprinde și viitorul, de o oscilație, ca aceea anuală din iaz, ori de o tendință
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lung, ce cuprinde și viitorul, de o oscilație, ca aceea anuală din iaz, ori de o tendință spre “heterotrofie”? Aceasta din urmă ar Însemna Însă că viitorul ne va oferi alte mijloace, exterioare “ecosistemului”, poate tehnologice, pentru a suplini rolul “autotrofelor” de dreapta ținute prea mult timp “pe tușă” și a compensa efectul hegemoniei Îndelungate a “heterotrofelor” de stânga. În natură, un astfel de mijloc a existat cândva, În zorii Vieții; și l’am nominalizat foarte recent. Dar el a fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a compensa efectul hegemoniei Îndelungate a “heterotrofelor” de stânga. În natură, un astfel de mijloc a existat cândva, În zorii Vieții; și l’am nominalizat foarte recent. Dar el a fost depășit de evenimente, iar astăzi natura folosește exclusiv entități autotrofe de natură biologică, adică aceeași cu a heterotrofelor Însăși. De asta afirm, cu mâna pe inimă, că și În societate trebuie să-și găsească loc o viitoare orientare spre dreapta, În decurs de secole, milenii chiar, Într’o alternanță fără
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a unei “scântei de divinitate”. Ca ultim argument, am pune o întrebare: Dacă un organism monocelular, precum amoeba de exemplu, este înzestrat cu tot ce este necesar pentru a trăi - și îndeplini rolul de organism heterotrof, în relație cu organismele autotrofe, de disipare energetică exercitată asupra fluctuației “inițiale”, Big Bang-ul -, de ce a fost nevoie de o întreagă evoluție, până la om și cine știe până unde? Din punct de vedere energetic, aceasta nu se justifică decât parțial (formele evoluate fiind și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în contact cu o soluție de sulfat de cupru, partea rece se dizolvă, iar pe partea caldă apar depuneri de cupru [3], ceea ce indică o dependență rH0 = f(t) invers proporțională, de felul celei din figura 1, caracteristic unui proces „autotrof“, folosind energie din exterior. După cum se știe, fenomenele redox sunt implicate într’un proces catalitic, unde prezența sistemelor redox, cum ar fi Fe2+/Fe3+ are o influență deosebită asupra reacției catodice, de reducere a oxigenului, prin reducerea și oxidarea repetată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de facilitare a mecanismului coroziunii este desigur unul particular/specific, adăugându-se la categoria reprezentată de tipurile 2 și 3. Pentru că favorizarea unui mecanism oarecare depinde de tipul metabolismului, mai este posibil și criteriul de clasificare conform căruia există organisme autotrofe și heterotrofe. Pentru ca expunerea noastră să fie concludentă, trebuie să facem câteva precizări referitoare la antiteza autotrofie- heterotrofie, care este destul de ambiguă: trofia - adică hrănirea - nu este concludent caracterizată prin auto - propriu -, respectiv hetero - altul. În fond, toate organismele trăiesc
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Pământului dintr’o epocă trecută, deci mai bogată în energie, dar nu ca rezultat al unor procese biotice, ci al unora abiotice, din care au rezultat roci/substanțe reducătoare. Energia secundară este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de energie sunt, la rândul lor, după felul energiei primare folosite: − fotoautotrofe (bacterii fotosintetizante, alge, plante pluricelulare), ce utilizează energia solară; − chemoautotrofe (bacterii sulfooxidante
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
deci mai bogată în energie, dar nu ca rezultat al unor procese biotice, ci al unora abiotice, din care au rezultat roci/substanțe reducătoare. Energia secundară este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de energie sunt, la rândul lor, după felul energiei primare folosite: − fotoautotrofe (bacterii fotosintetizante, alge, plante pluricelulare), ce utilizează energia solară; − chemoautotrofe (bacterii sulfooxidante, ferobacterii, manganobacterii), ce utilizează în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
anorganice reduse (sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă secundară de energie, evident chimică, anume substanțe organice reducătoare produse în prealabil de către autotrofe (bacterii, fungi, protozoare, briozoare, nematode, moluște) constituie o categorie unică. Ceea ce este însă specific organismelor și determinat, nu facilitat, de prezența acestora în instalațiile tehnologice, prin aderarea la pereți, este manifestarea și a altor fenomene, mecanice și/sau fizice, decât
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de la o stare de oxidare inițială i și, printr’o cale directă sau indirectă, se ajunge la starea de oxidare finală f (evident, sensul ascendent al exemplului este propriu așa-numitului catabolism, prin care organismele heterotrofe obțin energie, respectiv acelea autotrofe folosesc în scopul asigurării energetice produșii reducători sintetizați de ele însele; pentru cazul anabolismului, propriu exclusiv organismelor autotrofe, proces prin care energia primară este fixată sub formă chimică, este caracteristic un sens descendent). Calea urmată depinde de rH-ul mediului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de oxidare finală f (evident, sensul ascendent al exemplului este propriu așa-numitului catabolism, prin care organismele heterotrofe obțin energie, respectiv acelea autotrofe folosesc în scopul asigurării energetice produșii reducători sintetizați de ele însele; pentru cazul anabolismului, propriu exclusiv organismelor autotrofe, proces prin care energia primară este fixată sub formă chimică, este caracteristic un sens descendent). Calea urmată depinde de rH-ul mediului de reacție - la nivel celular pentru enzimele implicate în proces; în mod evident, dacă rH-ul mediului este
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
specii, tot ceea ce se poate imagina ca biotop, inclusiv în ceea ce privește extremele, ca temperatură (apa gheizerelor - 105 și chiar 110 °C [27]) sau presiune (abisurile oceanice, cu presiuni de 100 000 at [27]); între ele se află atât heterotrofe cât și autotrofe, în special chemoautotrofe, dar și fotosintetizante. Toate cele arătate permit reprezentarea, în cadrul doar al acestor organisme unicelulare, a tuturor funcțiilor unei biocenoze, fapt care, coroborat cu diversitatea raporturilor cu substratul, permite constituirea unui ecosistem exclusiv microbiologic, reflectarea etapei primordiale a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de acizi organici, dar tari: lactic (de către foarte multe microorganisme, în special Lactobacillus, Thermobacterium), acetic (Bacterium, Acetobacter), fumaric (Aspergillus, Mucor), oxalic (Aspergillus, Mucor), malic (Aspergillus) [23], folosind substrat organic, în cazul nostru impurificatori ai apei de răcire ori metaboliți ai autotrofelor din componența foulingului biologic, ba chiar de acid sulfuric (Thiobacillus), folosind substrat anorganic, forme reduse de sulf existente tot ca impurificatori. 2.2.2.3.2. Implicații ale rH-ului în fiziologia vegetală Deși în cadrul foulingului biologic plantele - în accepțiunea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]