247 matches
-
merge mai departe, definind asta ca un fel de biocenoză, o relație dintre plantă, mai precis autotrofe, și animal, mai precis heterotrofe, așa, ca În Natură. Sau, printr’o imagine dragă mie, cei doi ar alcătui un lichen, În care autotrofa algă e bărbatul, iar heterotrofa ciupercă e femeia. Miau Atunci negrul, a treia culoare Cucuteniană, n’ar fi nimic altceva decât pământul, adică biotopul, Întregind astfel un ecosistem. Asta mai zic și eu ecologie, avant la lettre. Dreptu-i, Moti. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adică biotopul, Întregind astfel un ecosistem. Asta mai zic și eu ecologie, avant la lettre. Dreptu-i, Moti. Și mai adaug ceva, vânzând castraveți grădinarului, adică ție, acela cu al 6-lea simț atât de ascuțit: Planta și animalul, mai general autotroful și heterotroful, nu trăiesc Împreună - singura șansă de supraviețuire pentru fiecare - În bună pace, ci alternându-și inițiativa, implicit hegemonia, În cicluri mai scurte sau mai lungi. Iar dacă, prin reducere la absurd, unul dintre ei ar ajunge la „dictatură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fond, care relație autotrof-heterotrof, plantă-animal, nu e un parazitism din partea secundului, dar una care asigură primului condiții optime de mediu pe termen lung? Beneficiul amintit constă În faptul că și aici se instituie o relație Între un excedentar energetic, un „autotrof“, și un deficitar, un „heterotrof“, chiar dacă ambii aparțin de fapt heterotrofelor propriu-zise, animalelor de pildă. Și ajungem astfel la culturile mixte, de plante ori microorganisme, ambele cazuri caracterizate printr’o productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cârdășia“ Între o monocotiledonată, orzul, cu cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța alelopatică secretată În sol, să fie diminuată În cazul culturii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța alelopatică secretată În sol, să fie diminuată În cazul culturii mixte, cu urmarea firească a unei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța alelopatică secretată În sol, să fie diminuată În cazul culturii mixte, cu urmarea firească a unei productivități superioare. Iar borceagul o demonstrează cu prisosință. Poate că ar trebui să găsesc și puricelui ceva calități, În afara legendei cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fosile asemănătoare cianobacteriilor (alge verzi-albastre) contemporane. Așadar, primele procariote au apărut În urmă cu 3,5-3 miliarde de ani, fiind reprezentate de cianobacterii și bacterii propriu-zise; cianobacteriile sunt, deci, cele mai vechi ființe apărute pe planeta noastră, cele mai rezistente, autotrofe atât pentru carbon cât și pentru azot. Primele eucariote au apărut abia În urmă cu 1,4 - 1,5 miliarde de ani, având informația genetică cuprinsă Într-un nucleu Învelit de o membrană lipoproteică dublă, numită și anvelopă. Plantele terestre
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cunosc 3 linii evolutive principale divergente, plecând de la modul de nutriție: - animalele au evoluat fără obstacolul pe care l-ar fi reprezentat un perete celular pentru nutriție, care se face prin fagocitoză; - la plante, peretele a Însoțit evoluția de linii autotrofe prin fotosinteză și heterotrofe prin absorbție: la fotosintetizatori, construcția plantelor verzi poate fi Înțeleasă ca un compromis necesar Între captarea luminii și obstacolele mecanice (un perete solid a fost esențial pentru edificarea de organisme erecte, cu suprafața mare); la absorbiori
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ce se compune ea, mă pregătesc a-mi pune o Întrebare care desigur planează și În intenția unora dintre cititorii atenți. În modul cel mai direct, tot ceea ce este viu aparține la una dintre cele două mari categorii de organisme: autotrofele, care utilizează un substrat anorganic pe care-l transformă, cu ajutorul unei forme de energie primară, În cele din urmă solară, În substanță organică reducătoare, adică producătorii, și heterotrofele care, utilizând această substanță, generează energia de care au nevoie, adică consumatorii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
transformă, cu ajutorul unei forme de energie primară, În cele din urmă solară, În substanță organică reducătoare, adică producătorii, și heterotrofele care, utilizând această substanță, generează energia de care au nevoie, adică consumatorii, eliberând produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică rezidiile și corpurile organismelor moarte, sunt Întotdeauna organisme heterotrofe. Mai precis, avem o singură treaptă de producție, autotrofele, și două trepte succesive de consum, consumatorii și descompunătorii, ambele heterotrofe. Întrebarea care planează, sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică rezidiile și corpurile organismelor moarte, sunt Întotdeauna organisme heterotrofe. Mai precis, avem o singură treaptă de producție, autotrofele, și două trepte succesive de consum, consumatorii și descompunătorii, ambele heterotrofe. Întrebarea care planează, sau cel puțin așa cred eu, e ce fel de relații există Între aceste categorii de organisme, pentru că Îndeobște ele sunt considerate − așa cum am folosit și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spre timpurile actuale și, mai mult, această evoluție are loc sub forma unor oscilații. Ce putem afla de aici În folosul temei propuse astăzi? Din nou trebuie să ajungem la biocenoză, amintind că Între condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația, dar În același timp
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rămășița poporului său...” Și un alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un ritm mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor rezultate de la ei. În cazul concret de la Spondon, acest aspect este foarte important, apa râului fiind folosită și ca sursă de apă potabilă. În schimb, segmentul autotrof al biocenozei, adică plantele, necesită, odată cu creșterea temperaturii, condiții de mediu mai reducătoare. Cum, așa cum am menționat mai Înainte, apa e În general relativ oxidantă, plantele se vor dezvolta mai Încet; plantele au Însă la dispoziție, În aceste condiții, o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specifică, În sensul că la asociație participă o anumită specie de algă, respectiv ciupercă. Să vedem acum cum “funcționează” un lichen, nu Înainte de a mai aminti ceva: rolul biocenozei. Anume, dacă viul ar fi reprezentat exclusiv de plante, adică de autotrofe, el ar dispare În scurt timp, sufocat de biomasa produsă, de epuizarea bioxidului de carbon și a sărurilor minerale, de excesul oxigenului produs; dacă ar exista exclusiv heterotrofe, s’ar Întâmpla același lucru, adică dispariția viului, Însă prin epuizarea hranei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
părerea mea, cel mai târziu odată cu fotosinteza, adică cel mai târziu acum două miliarde de ani), lichenii le-au concentrat la nivelul celular. Au fost poate obligați la aceasta, pentru că pe acea vreme (acum vreo 500 milioane de ani) singurele autotrofe disponibile, adică capabile să ajungă În viitorul areal, terestru, erau unicelulare (algele); cât privește heterotroful, cu care algele au stabilit relația, adică ciuperca, aceasta este, chiar și când e pluricelulară, doar o asociere de celule independente, nespecializate. Fără discuție, pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou formată, ca odinioară, când Viața a Început cucerirea uscatului. Rolul benefic pe termen lung al relației unui organism autotrof cu altul heterotrof face ca obișnuitul război chimic care are loc În mod obișnuit Între organismele ce-și Împart un loc sub Soare, să nu se mai desfășoare. Armele, adică substanțele active, numite și alelopatice, nu au fost găsite niciodată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
heterotrofie va fi moștenită evolutiv de plantele superioare. Să nu ne mire faptul că rădăcina, care are În 48 mare același rol ca și ciuperca din licheni, e heterotrofă, iar partea aeriană, mai precis frunza, ca și alga lichenilor, e autotrofă. Caracterul de prototip În evoluție face Însă ca lichenii să fie deosebit de sensibili la factorii de mediu, odată ce aceștia ies din limitele normale. La fel ca și “urmașii” lor evolutivi, alt prototip, pe care poate Îl vom discuta, mușchii, lichenii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o peliculă extrem de subțire și, În consecință, Întinsă (o tonă de petrol poate acoperi 12 km2). Și, fiind impermeabilă, această peliculă separă apa de atmosferă Întrerupând relațiile dintre ele. Ca urmare, sunt afectate ambele segmente ale biocenozei ce populează apa. Autotrofele, adică plantele, vor suferi În curând de lipsa bioxidului de carbon, iar heterotrofele, adică animalele, de lipsa oxigenului. Biocenoza Își va reduce În consecință activitatea În mod drastic, până la nivelul micilor cantități 49 de bioxid de carbon și oxigen ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
găsesc În natură, ci doar În ecosisteme absolut artificiale, cum ar fi, de exemplu, un bioreactor ce produce penicilină. În natură Viața se manifestă În cadrul biocenozei. Biocenoza se constituie Întotdeauna, Într’un mediu dat, din specii care, indiferent că sunt autotrofe sau heterotrofe, au necesități redox apropiate de cel caracteristic mediului, potențialul redox al mediului fiind determinant. Acest potențial este menținut apoi, de Însăși activitatea biocenozei, oarecum constant, chiar dacă drept umare a unor oscilații În jurul acestei valori. Dacă o perturbare chimică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de nivel ierarhic superior, ce populează planeta. Simplificând problema, vom vedea că, chiar dacă rezultat al interdependenței unor biocenoze locale, și alcătuită din foarte multe specii, fapt ce-i conferă stabilitate, biosfera cuprinde tot doar două segmente sau tipuri de organisme: autotrofe, adică acelea care posedă posibilitatea de a se cupla la o sursă exterioară de energie - Soarele -, respectiv heterotrofele, adică acelea care, trăind pe seama primelor, le stimulează activitatea creând, prin consumul biomasei, un fel de vid și le pregătesc condițiile cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acelea care, trăind pe seama primelor, le stimulează activitatea creând, prin consumul biomasei, un fel de vid și le pregătesc condițiile cele mai bune În care să-și desfășoare activitatea. Paranteză: Sunt cunoscute În prezent cam 300 de mii de specii autotrofe și vreo 1,2 milioane de specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică dintre ele: un heterotrof și un autotrof ce locuiesc Împreună un biotop. Un model convenabil pentru discuție este, din acest punct de vedere, un lichen. Dar, vom renunța la el, alegând acum un altul numai și numai pentru a mai oferi o informație și pentru că prezintă un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
om, anume alimentar; sau un aspect al Întoarcerii tehnologiei Împotriva creatorului ei; sabia are două tăișuri. Anume, modelul e simbioza realizată de plantele leguminoase În special, Între care și post-revoluționar hulita soia, cu bacteriile fixatoare de azot, deci tot un autotrof (planta) și un heterotrof (bacteria). Și tot trebuie să ne mai referim la licheni, pentru că ei au constituit o experiență reușită a naturii, care suportă proba timpului de mai bine de 500 de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]