841 matches
-
dar nu În față, ci În spatele nostru, ca o stafie... ― Ei? Ce ai aflat, omule? - l-a Întrebat Toader. ― Erau patru indivizi. Militari. M-am apropiat cât am putut de ei. Mergeau cu pasul melcului și vorba coțofenei. Din cele auzite - În limba rusască - mi-am dat seama că erau trimiși să dibuie cam ce face și ce gânduri are inamicul. Numai că nu-i trăgea ața la așa o treabă. Tot din vorbele lor mi-am dat seama că locul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nu știu, domnule profesor - a răspuns Gruia, cu ultimele puteri. ― Așează-te comod și ascultă. Cu voce uniformă, profesorul a Început să citească cele scrise pe foaia de hârtie... Cu toată strădania lui de a Înțelege și a reține cele auzite, nu s-a ales decât cu ultimele cuvinte: „...Se acordă asistentului universitar Toaibă T. Gruia gradul de lector universitar, cu cinci voturi <pentruă... Nici unul Împotrivă”... „Asta Înseamnă că nici profesorul pe care l-am rugat să repete Întrebarea nu a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu arcușul, de parcă găidulca era vinovată că el nu deprinsese bine toate cântecele din moși-strămoși sau dumnezeu mai știe ce. Sfârșindu-și istorisirea, Mitică al lui Caloianu își lăsă capul în piept și rămase nemișcat pe scaun. Impresionat de cele auzite, Stelian îi spuse vecinului său că nu trebuia să se lasă copleșit de necaz, ci să facă ceva. Povața mea, Mitică, este să pornești cât mai repede în căutarea copiilor. E posibil să fi trecut Sabarul și să se fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
al lui, care s-a lepădat de taică-su, ca să-l primească în miliție!... sfârși Ticu, uitându-se spre celălalt frizer, care stătea întors cu spatele la ei și moțăia cu capul pe o măsuță așezată într-un colț. Impresionat de cele auzite, Stelian clătină compătimitor din cap. Ticu se schimbă de halat și se duse să-i spună ceva celuilalt frizer, apoi plecară amândoi spre fosta cârciumă de pe Splai. Era o zi însorită, dar rece, și când ajunseră în Calea Victoriei cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai jalnice și dubioase pățanii deveneau, spuse de el, istorii bune de evocat, pe care Virgil le asculta plesnindu-și palmele pe genunchi și hohotind de se cutremurau pereții. Dar când Virgil încerca să-i povestească la rându-i cele auzite de la cojocar, Stelian îl asculta un minut-două în tăcere, după care îl întrerupea pentru a-i spune scurt și cuprinzător că omul rămăsese infirm de un picior în război, dar nu și de relele-i năravuri. Că nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tzurik! (Poftim în casă, domnule Gheorg, în casa cea mare!) Da-da! Tot, tot zurik! Jawol-jawol! Mein Mann ist tot! (Da-da! Bărbatul meu este mort!), după care nu a mai auzit nimic. Nu-i vorbă, că nici din cele auzite n-a înțeles mare lucru, dar și-a zis că Roza-vecina ori îi ia tot, ori, îi dă totul tzurik, adică înapoi, cuvânt pe care-l știa de la Gheorghieș al ei când își îndemna caii să dea căruța înapoi. Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gândești că el își făcea planuri mari cu coptila asta, Ionela noastră. Și și-o dorea noră, zicea... Omule bun! Da nu-i totuna să vezi cu să auzi... Că nu-i cu cale s-o scoatem de la școală pe auzite și s-o facem ciobăniță tot așa pe auzite. După câteva zile, Constantin Mâțu a asigurat-o pe nevastă-sa Saveta că, într-adevăr, toate vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
asta, Ionela noastră. Și și-o dorea noră, zicea... Omule bun! Da nu-i totuna să vezi cu să auzi... Că nu-i cu cale s-o scoatem de la școală pe auzite și s-o facem ciobăniță tot așa pe auzite. După câteva zile, Constantin Mâțu a asigurat-o pe nevastă-sa Saveta că, într-adevăr, toate vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum flăcăii le dau foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cămin numeros, luminat de flacăra permanentă a iubirii. A mai adăugat că el s-a potrivit cu tovarășa lui de viață în gândire și intenții, încât au reușit chiar de la început să se audă din priviri și să se vadă din auzite. Doamna, la rândul ei, a vorbit mai mult despre iubire ca rod al căsniciei, ca o comunicare a două suflete cu aspirații către un ideal înalt ce ne dă forța de a ne depăși. Întreținerea vie a acestui sentiment nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oamenii lăi... Că nu mai este nevoie de ea... că mama ne naste după țe o pompează tata si-i face bulta male... ca la doamna noastlă... Fetița ar mai fi avut de povestit câte ceva dacă mama, uluită de cele auzite, n-ar fi întrerupt-o pentru anumite precizări: Cum-cum?? Asa, mami! Cu pompa de la loată... Bine! Și ce ați mai făcut? Mulți copii au plâns după balză... Si eu am plâns că au omolât-o oamenii lăi... Da' si tu, mami
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să votăm pentru acordarea Medaliei, dar de la asta să i se dea numai ciocanul, și nu cel de aur, ci un baros de fontă, ca să aibă mereu în vedere felul în care au fost sacrificate atâtea animale. Îngrozit de cele auzite, tovarășul prim-secretar a conchis: Urgent stopăm tărășenia! Cu așa experiențe compromitem până și ideea de socialism. În loc să-l consolidăm, noi îl demolăm! Cât p-aci era să intrăm cu toții într-un găinaț cât el de mare și nu ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
umple casa cu pitici și-apoi descurcă-te, Vasile, cu ceata lui Pițigoi flămândă. Povești și iară povești, mamă dragă! Ori, mai degrabă, minciuni, mamă! Că eu îți spun din știute, iar dumneata mi le spui după bănuite sau după auzite, mamă! Nu te mai căzni să-mi otrăvești sufletul și gândurile în legătură cu Mariuța! Și nu o mai lovi cu vorba că ea va fi nora dumitale. Prea bine! Dar nu la casa mea!.. Că munca mea nu-i de dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ia în calcul, în mod natural, și modalitatea aproximativă, prin care crede el că și le-ar putea împlini. (Fiindcă, altfel, speranțele n-ar mai însemna altceva, decât niște simple iluzii, corect?) Astfel, dânsul cunoștea foarte limpede, însă doar din auzite, un anumit loc mai aparte, un adevărat locșor secret pentru majoritatea lumii, unde se vindeau, la prețuri întrucâtva satisfăcătoare și atractive, stupefiante. Totuși, Șerban încă se afla - ca să zic așa - abia în faza de coacere și nimic, privitor la asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se descoperă motivul prieteniei, și se simt frustrați caracterizând în fel și chip pe acei care observă modul lor de a fi. Am stat și ascultat cuminte la cuvintele omului care trăia într-o izolare totală, rămânând mut la cele auzite, pe care mi le spunea ca citite dintr-o carte. Acel moment din acea zi m-a făcut să simt pentru omul acela un respect pentru ceea ce îl frământa, pentru ceea ce știa, pentru ceea ce mi-a spus. După ce am trecut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
om zgârcit la vorbă. Mai așteptă puțin În tăcere, ascultând atent cum cel cu capul rotund le explica lui Diego Alatriste și italianului ultimele detalii ale afacerii. De două ori dădu afirmativ din cap, arătându-se de acord cu cele auzite. Apoi se Întoarse pe jumătate și se Îndreptă spre ușă. — Sânge puțin, Îl auziră insistând pentru ultima oară, din prag. Din toate indiciile de până atunci, din tratamentul acordat și mai ales din gestul de profund respect pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
a putut, hm, povesti omul acesta. Atotputernicul ministru bătu nerăbdător darabana cu degetele pe masă. — Omul acesta n-a povestit nimic. Așteaptă aici pentru cu totul altă chestiune. Luis de Alquézar Îl privi lung pe ministru, Încercând să digere cele auzite. După care se uită la Alatriste și din nou la Olivares. — Dar... Începu să spună. — Nici un dar. Alquézar Își mai drese glasul o dată. — Întrucât Înălțimea Voastră se referă la un subiect atât de delicat În prezența unui terț, am crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
zvâcni, atunci când îi spuse aproape strigând frânge-mă, da, frânge-mă, ceea ce îl făcu să rămână câteva clipe nemișcat. Dar n-aș vrea să-ți fac vreun rău..., dădu să obiecteze, însă ea îi puse delicat palma peste gură. Nai auzit?... Frânge-mă. Frânge-mă în bucăți... Te rog... Bart îi dădu ascultare. Și atunci trupurile li se înlănțuiră cu atâta putere, de parcă ar fi vrut să treacă unul prin celălalt. Din colțul de lângă ușă, ceasul lui Bart tulbură liniștea nopții
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de ziare vechi, printre care „Universul” și „Realitatea ilustrată”, împrumutate de la un prieten al cărui tată lucra la arhivele statului, se apucase deodată să redacteze de unul singur o gazetă de actualitate, în care faptele diverse despre care afla din auzite erau prezentate fără nici un fel de cenzură, iar articolele politice despre situația din țară aveau un ton destul de caustic, model în acest sens fiindu-i vechile publicații interbelice, dar mai ales emisiunile de la postul de radio „Europa Liberă”, pe care
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cât e ziua de lungă, uneori și noaptea, stau aplecat asupra hârtiei și numai arareori îmi fac vreme pentru a privi mai cu atenție la cele din jur. Cât despre ceea ce se petrece pe vreme de război, aflu doar din auzite. Scriu, scriu, scriu. Cetatea e cuprinsă de liniște. O tihnă aparentă, în dosul căreia oamenii își duc viața așa cum știu ei. Meșterind, cultivând ogorul de dincolo de ziduri, făcând un pic de negoț, iubind, suferind, petrecând; pregătind viitorul război. Locuința mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
asupra fenomenelor naturii: ploi, fulgere, cutremure!... Nu fusese prea atent Profesorul atunci; i se păruse că bătrânul încerca să se fudulească, aducând în discuție lucruri peste condiția sa; meșterul părea puțin băut. Regreta că nu reținuse mai mult din cele auzite. Ce legi descoperise Ceasornicarul? Ce mecanism? Din zdrențele alea de cărți aflase. Dar cum deslușișe graiul? Mai mult întrebări; Profesorul de naturale și-a zis să mai aștepte... Mulți și-au dat seama, ca treziți din vis, că nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
originile cumane ale lui Basar, explicând că acest nume este doar o poreclă și o funcție în Imperiul Mongol, care, probabil, "i-a fost atribuită la un moment dat, pentru că a fost vasal al mongolilor". "Pe de altă parte, din auzite, după notițe, după discuții cu diverse persoane, (Djuvara - n.r) a însăilat un text. Această desconsiderare a vechii istoriografii a mers împreună cu desconsiderarea documentelor, a izvoarelor. Avem pentru epoca lui Basarab întemeietorul și a urmașilor lui direcți izvoare care spun
Scandal în lumea cărților: "Djuvara are teorii elucubrante" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/68555_a_69880]
-
în Italia și mă punea pe mine să i le plătesc". "Bea ca un porc și fuma ca un nesimțit pachete întregi de țigări. Nu se prezenta la antrenamente, făcea numai ce vroia el. Iar astea nu vă povestesc din auzite, ci trăite de mine personal, fiindcă stăteam zile și nopți întregi împreună. Despre el apăreau mereu informații că a fost în nu știu ce bar, că a mers cu femei prin cluburi pe la Paris, iar fotbaliștii erau revoltați. Ei se pregătesc și
MUTU, desființat de ADRIAN MARȚIAN: "Un vagabond! Mă punea să îi plătesc prostituatele" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79197_a_80522]
-
limbă care nu e a ta din naștere. Frustrările emigrantului vin și din imposibilitatea de a comunica, din conștientizarea că vocea lui nu va face niciodată parte din mainstream, din conversația principală. A cuceri, prin limbaj, mainstream-ul, a te face auzit îți dau un minunat sentiment de satisfacție. Aventura scrisului devine astfel încă și mai palpitantă. - Comentând cărțile tale, în Dicționarul general al literaturii române, Dan C. Mihăilescu te-a plasat într-o familie de mari nume ale literaturii universale: Julio
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
a nu se face confuzie între valoarea omului și a disidentului Monica Lovinescu și valoarea romanului" avertiza că "ar fi trist să se extindă prestigiul ei de intelectual asupra calității de romancier", iar Paul Cernat, deși recunoștea că vorbește din auzite, fără a fi avut timp să citească el însuși, recomanda ca "acest roman să fie citit cu exigență și obiectivitate pentru ceea ce reprezintă în sine, ca literatură, nu lăudat doar pentru că aparține doamnei Monica Lovinescu". Ambele poziții sus-pomenite apar citate
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
America, și că ar există șanse ca acesta să-l convingă să treacă la penticostali, tatăl fostului prezentator TV a subliniat: "Nu e cazul să schimb nimic, eu rămân ortodox. Pe pastorul Doru Levi Ilioi îl cunosc mai mult din auzite, știu că face mult bine, că ajută copiii și că vrea să candideze, dar nimic mai mult. Zvonul că aș trece la penticostali este un simplu zvon, nimic adevărat, lansat probabil de cei care îmi vor râul".
Un nou scandal în familia lui Huidu: "Cineva îmi vrea răul" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71493_a_72818]