465 matches
-
decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat În Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi În cadrul actului de Învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee de predare. O Întrebare importantă atunci când studiem stilurile de Învățare ale elevilor se
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
care prezintă o slabă curiozitate intelectuală și care Învață doar ceea ce li se cere. Rezultatele obținute În acest studiu de Lang, referitor la componenta dependentă, se corelează cu alte cercetări În care s-au utilizat scalele Grasha Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul În echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de Învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora În flexibilitatea de a alege Între stiluri
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pot Îmbunătăți performanțele elevilor și se poate crește motivația acestora. Rezultatele obținute de Lang, cu elevii deficienți de auz, În privința stilului de Învățare prin participare activă, nu par să difere prea mult de modelele identificate În studiile efectuate cu elevi auzitori, raportate de Grasha (1996). Acesta din urmă a subliniat corelațiile dintre scorurile obținute la stilul de Învățare prin participare activă și performanță și interes ca fiind pozitive și moderate. În ceea ce privește stilul de Învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat de către Lang cu interesul scăzut al elevilor pentru activitatea instructiv-educativă și cu o mică sau nulă valoare acordată resurselor activității. Constatările autorului sunt verificate de asemenea de cercetări anterioare efectuate cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând Într-o corelație semnificativă Între stilul de Învățare prin colaborare și percepția colegilor ca fiind de ajutor, este similară cu modelul găsit În cercetările efectuate cu elevi auzitori (Andrews, 1981
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând Într-o corelație semnificativă Între stilul de Învățare prin colaborare și percepția colegilor ca fiind de ajutor, este similară cu modelul găsit În cercetările efectuate cu elevi auzitori (Andrews, 1981). Relația dintre stilul de Învățare prin participare activă și notele obținute la activitate indică o oarecare asociere Între stilul de Învățare și comportament, având În vedere că elevii trebuie să execute cu succes o serie de comportamente pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Particularități ale stilurilor de predare și învățare la elevii cu deficiențe de auz profesor psihopedagog Ioana Șerban Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1.1 Abordări ale stilurilor de învățare la elevii auzitori Există trei tipuri de abordări ale stilului de învățare, care au fost frecvent raportate în literatura de specialitate: tipurile psihologice, abordările cognitive și abordările social-interactive. În legătură cu cercetările asupra tipurilor psihologice, Guild & Garger (1985) au descoperit începuturile evoluției cercetărilor asupra stilurilor
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă în mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, în cadrul cercetării lor, că elevii deficienți de auz care prezintă un stil cognitiv independent de câmp, utilizează mai eficient strategiile de memorare la activitățile de citire
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat în Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit că adolescenții deficienți de auz prezintă un control mai slab al impulsivității față de colegii lor auzitori. Aceste cercetări nu au fost adresate preferințelor elevilor de a relaționa cu ceilalți colegi în cadrul actului de învățare sau de a relaționa cu diverse metode ori procedee de predare. O întrebare importantă atunci când studiem stilurile de învățare ale elevilor se
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
aceia care prezintă o slabă curiozitate intelectuală și care învață doar ceea ce li se cere. Rezultatele obținute în acest studiu de Lang, referitor la componenta dependentă, se corelează cu alte cercetări în care s-au utilizat scalele Grasha-Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul în echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite în acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: • Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate în scopul unei mai bune comprehensiuni. Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor mai mult sau mai puțin dominante ale elevilor deficienți de auz pentru un stil de învățare, trebuie recunoscut potențialul acestora în flexibilitatea de a alege între stiluri
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
pot îmbunătăți performanțele elevilor și se poate crește motivația acestora. Rezultatele obținute de Lang, cu elevii deficienți de auz, în privința stilului de învățare prin participare activă, nu par să difere prea mult de modelele identificate în studiile efectuate cu elevi auzitori, raportate de Grasha (1996). Acesta din urmă a subliniat corelațiile dintre scorurile obținute la stilul de învățare prin participare activă și performanță și interes ca fiind pozitive și moderate. În ceea ce privește stilul de învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat de către Lang cu interesul scăzut al elevilor pentru activitatea instructiv-educativă și cu o mică sau nulă valoare acordată resurselor activității. Constatările autorului sunt verificate de asemenea de cercetări anterioare efectuate cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând într-o corelație semnificativă între stilul de învățare prin colaborare și percepția colegilor ca fiind de ajutor, este similară cu modelul găsit în cercetările efectuate cu elevi auzitori (Andrews, 1981
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând într-o corelație semnificativă între stilul de învățare prin colaborare și percepția colegilor ca fiind de ajutor, este similară cu modelul găsit în cercetările efectuate cu elevi auzitori (Andrews, 1981). Relația dintre stilul de învățare prin participare activă și notele obținute la activitate indică o oarecare asociere între stilul de învățare și comportament, având în vedere că elevii trebuie să execute cu succes o serie de comportamente pentru
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
de nici o limbă. „Metoda orală” de demutizare, introdusă în Franța de Pereira, a devenit un instrument eficient folosit de toate instituțiile pentru deficienții de auz. Criticii limbajului mimico-gestual subliniază o serie de dezavantaje ale acestuia: - este cunoscut numai în societatea auzitorilor; - este incomod în producție, comunicarea prin gesturi sporește riscul accidentelor; - dezvoltă gândirea în imagini; - barează calea surzilor spre cultură și civilizație. Marii critici ai vremii au omis să adauge faptul că, folosită la vârstă mică, comunicarea prin gesturi contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
bucure, va înceta să mai facă eforturi de exprimare orală, emisiile sale sonore rămânând la nivelul funcției fiziologice și al celei ludice, dar lipsindu-le intenția explicită de afirmare a personalității, de comunicare. Faptul acesta este valabil și la copiii auzitori care nu primesc răspunsuri la emisiile lor verbale timpurii. Este vorba, în special, despre copiii instituționalizați: oricât de inimoasă ar fi supraveghetoarea unei încăperi cu zece paturi, ea nu va putea oferi simultan output afectiv la zece copii deodată. Pe deasupra
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
toate cele nouă funcții sunt afectate: • funcția ludică devine specifică grupului de deficienți; • funcția de comunicare, cel mai evident atinsă, tinde să-i "ghetoizeze" grupul, care este tentat să utilizeze doar dactilemele ori limbajul mimico-gestual. Capacitatea de relaționare cu populația auzitoare este redusă; • funcția limbajului perturbat, ca suport al gândirii, are drept consecință particularitățile specifice gândirii subiectului cu tulburări de auz (concretismul, șablonismul, simplismul, îngustimea, inerția); • funcția cathartică duce la efuziuni ce vor să compenseze puterea diminuată de convingere a posibilităților
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
afirmare a personalității este cea care obligă subiectul normal ori deficient să recurgă la limbaj, având nevoie de dovada limpede că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ori deficient să recurgă la limbaj, având nevoie de dovada limpede că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]