267 matches
-
principesa Margareta, în luna ianuarie 1990. Participă cu rîvnă și entuziasm la reînființarea Partidului Național Liberal. Decide, ulterior, să se stabilească în România, la București. De atunci își petrecea perioade lungi în țară, încercînd chiar să realizeze unele acțiuni politice avîntate. Dar, din nefericire, inutile! Și se retrage din nou. Preferă să se ocupe de "Așezămintele Brătianu", în incinta cărora i se acordă (de către noua Putere) un birou. Restabilind Fundația Brătianu, Ioana organizează seminare și reuniuni dedicate istoriei marii familii a
O viață închinată unui ideal by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/7356_a_8681]
-
viață și se perindă, ca umbre ale trecutului, o puzderie de personaje fascinante: Dubasovii, Pșeslavskii, Vișniakovii - ascendenții materni; generațiile de militari polonezi ai neamului Tarkovski - ascendenții paterni; Aleksandr Karlovici Tarkovski, bunicul dinspre tată, narodnovoleț 2, întemnițat în închisorile țariste de unde, avântat, îi scrie o scrisoare lui Victor Hugo, cerându-i să intervină pe lângă autorități pentru eliberarea unui tânăr suflet deznădăjduit; soția sa, Maria Danilovna Racikovskaia, o femeie mărunțică, dar energică, ce se trăgea dintr-o legendară bunică româncă, o moldoveancă originară
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
circulație pe numeroasele piețe de desfacere ale mărfii de profil. Însă aici intervine contrapunctul inteligent al lui Von Trier care nu ar fi putut susține întreaga partitură cu istoria personajului. Esențială, de fapt, nu este povestea numeroaselor acte sexuale ale avântatei Joe, ci analogiile pe care aceste evenimente le trezesc lui Seligman. Vânătoarea de bărbați în tren, spre exemplu, trece într-un alt registru prin analogia cu pescuitul sportiv pe care-l practică acesta, și deodată avem o transfigurare de o
Melanconimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2805_a_4130]
-
că scriitorul poseda ,o mare trebuință de conversație, de schimb viu de idei, practicînd ceea ce autorul primei teze de doctorat închinate acestuia, Horia Petra-Petrescu, numea ,cea mai minunată gimnastică intelectuală". ,Asemeni lui Zenon din Kition și Zenon din Elea, notează avîntat dl. Vartic, Caragiale este un "scamator", adică un dialectician înnăscut, complăcîndu-se și el să susțină și să respingă, succesiv, același fapt, una spunînd și alta gîndind". în acest sens, își amintea Sextil Pușcariu, ,el susținea, cu un lux de argumente
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
în loc de-a se înspăimînta de final, de-a se tăvăli în terifiantele-i aproximații devenite o vogă industrioasă, bardul nostru inspiră aerul stenic al începuturilor, se desfată într-o învălmășire primară a regnurilor. Instinctul îl îndrumă către o naturalețe avîntată, către o zonă în care încă n-au apărut defalcările morale, în care încă nu s-au ivit angoasele: ,porni-voi prinț născut din propria gambă numai de o singură/ clipă pui cu dinții de lapte al neamului timp în
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
Stănescu îi apare statică, întrucît ,finalurile de versuri întăresc senzația de încremenire prin căderea Ťcîte unulť, geometrică, a animalelor înghețate". Dimpotrivă, viziunea lui Ioan Alexandru ar fi dinamică, asemănătoare unui galop de cai care ,scapă" în spațiul liric, îndreptîndu-se, himeric avîntat, spre lună. Verbul ,a bubui", prezent sub pana ambilor barzi șaizeciști, ar funcționa așijderea ca un reactiv al diferențierii lor: ,caii lui Nichita Stănescu bubuie pe Ťtoba de piatrăť a cîmpului înghețat, apoi rămîn încremeniți geometric, cu picioarele paralele. La
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
Marina Constantinescu Brînzoaica Mergeam cu mașina spre redacție și purtam o avîntată discuție despre arta de a mînca. Pentru noi, românii, îndestularea burții rămîne încă un mod primitiv de a înțelege lumea, legătura cu natura, relația cu propriul eu și cu ceilalți. De regulă, o vizită sau o sărbătoare ortodoxă se transformă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri în astfel de lucrări. "Urmași le e bărbatul pe care primăvara/ Ni l-a adus să fie erou între eroi./ El, conducînd partidul, firesc conduce țara/ Căci noi prin Ceaușescu redevenirăm noi", afirmă avîntat Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină care produce pe stoc, versuri pe care doar activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
departe; în total 28 de capitole, cărora li se adaugă o Introducere, o Încheiere și un Epilog. Trecînd de la răsfoire la lectură, constați curînd că aportul editurii (ca unic purtător al răspunderii apare redactorul Mihail-Nicolae Stanca, autor și al unei avîntate Postfețe subintitulate Cuvant pe scurt despre dumnezeiasca și sfânta Frumusețe) este specific unor diletanți. Tipică, de pildă, este punerea virgulei anapoda: între subiect și predicat: "Scăpat din vârtejul patimilor, tânărul aspirant la culugărie, se adaptează lent (...)" (p. 5); Copiii, mai
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Cioran îmi amintește de un anabaptist; un chip slab de țăran, cu ochi mari, albaștri, strălucitori, măcinat de vreme, osos, șcuț mișcări ale brațelor ca rotirea unui îmblăciu. Un mers agitat, cu pași mari, un fel de-a vorbi sacadat, avântat, de parcă i-ar fi greu să țină pasul cu șuvoiul gândurilor sale, cuvintele se rostogolesc, se suprapun, dând glas unor formulări incisive și precise. Un om de o bunătate deplină. 3.3.1974, Tuileries. Cioran: Nu rostește nici o propoziție până la
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
Veșnic pe cînd mă spulber./ Scutură-ți coama, lume, la chipul chipului,/ Fii un cleștar în pîntecul căruia se cutremură/ Măruntul-firavul-puternicul" (Trîmbițe). Măreția divină e așadar concomitent spirituală și materială, sublimată și carnală. Avem a face cu un soi de avîntat acord între imanentism și transcendentalism, cu o perspectivă asupra unui spirit totalizant, prezent totodată în afara și-n interiorul creaturilor, precum în următoarele cuvinte ale Sfîntului Augustin: "Dumnezeu este în afara tuturor, nerămînînd în afară; este în toate, dar necuprins de ele
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
a apărut, impune atenție la timpul care trece. În șase trepte, numite cu titluri de capitol: Începe un veac, Începe o criză, "Erau toate de făcut", Și între timp..., Criza continuă, Prin noi înșine. Combinînd, indistinct, doctrina și realitatea. La fel de avîntată ca și ea. Dispute de toate felurile, astronomice și religioase, în chiliile savanților și-n sălile Vaticanului, îi dau sau îi iau lui 1 ianuarie 1900 dreptul de a pune pasul într-un secol nou. Nu ne este necunoscută această
Viitorul și trecutul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6659_a_7984]
-
naturală”), după ce arată că istoria Transilvaniei a fost un lung șir de suferințe în care zilele de bucurie „au fost mai puține și mai rare decât peana de corb alb”, vorbește despre puterea de viață a națiunii noastre. Într-o avântată cursivitate oratorică, demonstrează că un rol hotărâtor în supraviețuirea poporului român l-a avut „cea mai scumpă moștenire: limba românească”. Nu sunt multe odele închinate limbii române care pot concura această pagină a lui Cipariu, în care nu este nici
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
cel mai pur pămînt de mormînt/ trecem prin trupul iubitei ca printr-o trezorerie secretă a timpului și a spațiului" (scriu cu carnea pe praf cu noroiul pe cer). Intervine o clasicizare a retoricii hazardului, lascivitatea și palestra fuzionînd în avîntate versete suprarealiste: "tu în sandale cu tocul foarte înalt sandale cu pielea și talpa de aur altminteri/ complet goală de la glezne pînă în creștet alergi pe coapsa mea de parcă/ ai fi desculță și ai alerga pe plaja de la 2 mai
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
cetățeni." Cronicarul are mari îndoieli asupra felului în care se ajunge parlamentar în România - fiind vorba de alegeri pe liste de partid, nu de oameni luați la puricat de alegători, așa cum vrea să dea de înțeles poetul senatorilor. Dar comparația avîntat revoluționară prin care poetul îl aseamănă pe Ion Iliescu, azi, cu Nicolae Ceaușescu merită puțină atenție. Dacă nu ne înșelăm, momentele cele mai negre ale lui Ceaușescu la care se referă poetul sînt cele în care președintele aclamat și cîntat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
termenii umilinței pe care o datorăm măreției insultate a lui Dumnezeu". Dar n-avem a face cu o "exaltare mistică", stare ce, conform confesiunii autorului, i-a rămas totdeauna străină. Capitolul spiritual căruia i se poate atașa acest lirism totodată avîntat și refrigerat este cel al presocraticilor. Aidoma lor, poetul nostru încearcă a reconstitui, în spatele ecranului aparențelor, principiile naturale elementare, substanțele primordiale ce ar fi în stare a aproxima, pe o scală a concretului, ordinea universală. Renunțînd a recurge la o
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
nu-ți dădeau secretul universului, dar îți insuflau un fel de atitudine. O etichetă de industrie pe care trebuie s-o știi. Trebuie să-ți cunoști locul și să știi când să vorbești și când nu. Ca român ești foarte avântat, dar toată lumea îți recomandă Relax! Oamenilor de acolo nu le place să fie împinși forțat să ia decizii“, spune Sași. „Nu mă las atins de mojicii și mârlănii“ Cele trei noi discuri finisate Jais exprimă stări diferite. Chiar dacă cei doi
Agenda2006-17-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284936_a_286265]
-
umbra unei stânci de calcar, unde pârâul face un cot limpede și adânc. Scriitorul se lasă numaidecât purtat pe aripile imaginației și crede că a ajuns în tărâmul mitic al nimfelor. El se adresează partenerului său în termenii cei mai avântați: Iată-ne, junele și grațiosul meu faun, [...] sosiți la locul unde nimfele acestor păduri obișnuiesc a-și dezvăli, câteodată, comorile lor de grații; desfă deci cununa de iederă și de lăuruscă ce încinge fabuloasele tale tâmple, [...] și hai să cercăm
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
suspecte de intenții oneroase și de artificiu, "un act ratat", e propusă soluția supremă a autenticității, unica în măsură a viza universalitatea. "A trăi tu însuți, a te cunoaște prin tine, a te exprima prin tine, se rostea, în ton avîntat, Mircea Eliade. Nu există nici un Ťindividualismť în aceasta, pentru că o floare care se exprimă pe sine în existența ei deplină, nealterată, neoriginală - nu poate fi acuzată de individualism .(...) Cu cît ești mai autentic, mai tu însuți, cu atît ești mai
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
mai subtili și observă mai mult decît e nevoie; observă, în ciuda avalanșei de manifestări scriptice literaro-gazetărești, că de fapt nimeni nu mai crede în ei și în vorbăria lor politică. Ei "dirijează" și coruri cîntă, cîntă cu glas tare, cîntă avîntat, dar ei simt că oamenii din "cor" îi detestă și asta îi indispune. Acum s-au supărat de-a binelea și ne-au poruncit să alcătuim revista (revistele), de la început pînă la sfîrșit, numai din producții ideologico-politice, în spiritul... etc.
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
într-una lipsită de soare, într-o demonica beznă ce anulează omenescul. Astfel utilizat, absurdul ni se prezintă că o metaforă a ironiei. O metaforă cărnoasa, zemuind de neant, menită deopotrivă a înfrunta realul insuportabil și a corija idealitatea prea avîntata, însă fără a contesta nici esteticul, nici eticul. Recurgem acum la terminologia lui Kierkegaard, care socotea că ironia joacă, în sfera existenței morale, un rol similar cu cel al îndoielii în sfera gnoseologiei. Ironia plasticizata, asadar potențata, de imagistică absurdului
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
șoseaua pustie, dincolo de gardul bisericii, învăluită în ceața unei dimineți de aprilie. Omoplatul lui Cico se oprește o secundă și apoi se aruncă din nou în marșul scrisului, se vede dintr-o ochire că acum scrie fraza de încheiere, precipitat, avântat, triumfal, punând, în sfârșit, punct. Lumina intră cu demnitate prin ferestrele încăpătoare, în timp ce doi băieți se ridică în același timp din scaunele negre de plastic, părând adormiți, învăluiți în indiferență, inofensivi, doi băieți care se îndreaptă alene spre camera lor
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
el însuși s-a declarat elevul lui Ramiro Ortiz și al direcției acestuia istorice, nu artistice, pe care și noi, acum, și contemporanii imediați, i-au recunoscut-o pe drept, anume: cea lovinesciană, un urmaș al Istoriilor, Criticelor, Memoriilor, mai avântat, mai imaginativ, mai baroc, unind în mod aparent ciudat (după justa constatare a așa de lucidului Pompiliu Constantinescu) pe N. Iorga cu adversarul acestuia de decenii, E. Lovinescu. Lecturile mele confirmau toate acestea, dar nu omiteau să recunoască genialul dezechilibru
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
Apoi privesc în urmă, să văd de m-a urmat cineva. NU! asta "s-a fumat deja". Altceva ar trebui să se schimbe, căci " Își cunoaște moșul nepoții". Serviciu prompt Cu siguranȚĂ, una din primejdiile cele mai mari în munca avântată a omului nou a fost - și este - monotonia. Odată cu creșterea competenței, mecanismul, tehnica propriu-zisă a muncii se simplifică până la o schematizare foarte apropiată de mecanica lucrului de la sine înțeles. Obișnuința, la rândul ei, creează, pe lângă profesionalism, monotonie. Cum să ieși
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
iute, în ochi. Și totuși, orbește, surâsul... Îngere! O, ia-o, culege-o, mica floare a ierbii de leac. Găsește o vază, păstreaz-o. Așeaz-o sub acele încă neafirmate bucurii; și într-o frumoasă urnă serbeaz-o cu o inscripție florală și avântată: , Subrisio Saltat". Și tu, atunci, iubito, tu, de o exaltată bucurie mut depășindu-te. Mai știi, poate faldurile se bucură pentru tine - sau poate mătasea verde-metalică va fi de-un nesfârșit răsfăț peste pieptul-ți bombat, nimic nelipsindu-i. Tu, mereu
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]