275 matches
-
variante. Prima o constituie poteca turistică marcata cu cruce roșie, care duce direct în cătunul Mununa. Cea de a doua variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar. Avenul se găsește la În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar. Căutau cu încăpățânare o intrare în sistemul Iapa-Peștera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scărișoara îl anunță pe Viorel Roru Ludușan că în cătunul Mununa localnicii sapă
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
la În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar. Căutau cu încăpățânare o intrare în sistemul Iapa-Peștera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scărișoara îl anunță pe Viorel Roru Ludușan că în cătunul Mununa localnicii sapă într-un aven colmatat în căutarea apei. Locul e interesant căci se află deasupra sistemului căutat. Polarisul mută tabara în Mununa și pădurarul Tolomei, care conducea acțiunea, le povestește istoria locului. Între războaie după o ploaie torențială pe pașunea din spatele casei bunicilor lui
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
gătit și băut e adusă de la mare distanță în donițe purtate de cai. Pentru animale și spălat e folosită apa de ploaie colectată în butoaie. Ideea că în puț ar putea exista apă i-a determinat pe oameni să decolmateze avenul. La 10 m adâncime au găsit o crăpătură din care se auzea un vuiet ca de apă în cădere. Preotul satului se prezintă la fața locului și după o analiză amănunțită decide că în fundul avenului se dechide un alt văzduh
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
determinat pe oameni să decolmateze avenul. La 10 m adâncime au găsit o crăpătură din care se auzea un vuiet ca de apă în cădere. Preotul satului se prezintă la fața locului și după o analiză amănunțită decide că în fundul avenului se dechide un alt văzduh (tărâm) și trebuie astupat. Și l-au astupat cu tot ce nu era folositor, pietre de pe pășune, resturi lemnoase... După 60 de ani oamenii și-au amintit povestea și au reluat dezobstrucția. După câteva zile
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
izvor cu debit neinteresant. Și adâncimea mare la care se află face dificilă pomparea lui la suprafață. E rezolvată și proveniența vuietului de apă. Nu e decât șuierul curentului de aer care vine dintr-un sistem cu un volum considerabil. Avenul are o prima verticală de 10 m adâncime și 2 m diametru ca un puț de fântână. Se trece strâmtoarea în formă de S și se coboară o diaclază până în prima sala. De aici, pe Galeria Robilor, săpată cu perforatorul
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
ca un puț de fântână. Se trece strâmtoarea în formă de S și se coboară o diaclază până în prima sala. De aici, pe Galeria Robilor, săpată cu perforatorul și dinamită se pătrunde în tavanul sălii finale la minus 45 m. Avenul nu are speleoteme deosebite. Se remercă câteva zone cu cristale și scurgeri parietale. Nu au fost făcute studii speciale dar au fost identificate exemplare de Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. Intrarea în aven a fost blocată.
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
în tavanul sălii finale la minus 45 m. Avenul nu are speleoteme deosebite. Se remercă câteva zone cu cristale și scurgeri parietale. Nu au fost făcute studii speciale dar au fost identificate exemplare de Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. Intrarea în aven a fost blocată.
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline (Lumea Pierdută), măguri, lapiezuri, ponoare (Cetățile Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Televiziunea națională a ales, în ianuarie 2009 trupa Gipsy.cz.Trupa a concurat și în celelalte finale naționale din anii precedenți și s-a clasat în top 3. Două melodii au fost prezentate publicului ceh pentru a vota și anume : "Aven Romale" și "Do You Wanna". După 14 zile de vot, câștigătoarea a fost "Aven Romale",ce îl avea la voce pe Radoslav Banga îmbrăcat cu un costum de super-erou, "Super Gypsy". Trupa a intrat a doua în concurs în prima
Cehia la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/303351_a_304680]
-
în celelalte finale naționale din anii precedenți și s-a clasat în top 3. Două melodii au fost prezentate publicului ceh pentru a vota și anume : "Aven Romale" și "Do You Wanna". După 14 zile de vot, câștigătoarea a fost "Aven Romale",ce îl avea la voce pe Radoslav Banga îmbrăcat cu un costum de super-erou, "Super Gypsy". Trupa a intrat a doua în concurs în prima semifinală la data de 12 mai 2009, dar în urma votului aceștia nu au primit
Cehia la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/303351_a_304680]
-
află în zona Valea Rea - Cornu Munților la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin în partea nord-vestică a platoului carstic Padiș. În 1986 o echipa formată din Liviu Vălenaș și Adrian Vălenaș de la Z Oradea descoperă o gură de aven , situată la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin. Avenul este explorat abia în 1987 până la o strâmtoare situată la -29. Obstacolul este derocat și se descoperă o succesiune de strâmtori care duc pe buza unui puț, din care răzbate
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
altitudine în apropierea golului alpin în partea nord-vestică a platoului carstic Padiș. În 1986 o echipa formată din Liviu Vălenaș și Adrian Vălenaș de la Z Oradea descoperă o gură de aven , situată la 1350 m altitudine în apropierea golului alpin. Avenul este explorat abia în 1987 până la o strâmtoare situată la -29. Obstacolul este derocat și se descoperă o succesiune de strâmtori care duc pe buza unui puț, din care răzbate zgomotul produs de un curs de apă. Explorările avansează greu
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
perioadă nedeterminată. Ceea ce știm este simplul fapt că peșteră există deja în secolul al III-lea d. Hr. În 1907, există încă un mic perete de pietre uscate și resturile unei vetre antice pe solul taluzului din roci detritice al avenului. Armând Viré consideră că aceste vestigii ar fi fost lăsate de învinșii din Războiul de 100 de ani. «Au fost găsite acolo cenușă, cărbuni, resturi specifice bucătăriei și arme» care au fost expuse mai tarziu într-o vitrină la intrarea
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
mai poartă denumirea «Peșteră 1 Mai», ziua când a început prima explorare în anul 1950. Face parte dintr-un sistem carsitc complex care mai cuprinde Ghețarul Scărișoara, Pojarul Poliței, Izbucul Poliței Gură avenului se află la 500 m de intrarea în Peștera Scărișoara într-una din dolinele cu care se termină depresiunea de la Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
o nouă galerie în apropierea Sălii Confluentelor, Galeria Șerban lungă de 250 m. Este o rețea subterană complexă săpata în calcare mediotriasice, ce însumează 3865 m lungime de galeri și puțuri realizând o diferență de nivel de 219 m. Gură avenului, situată la 1166 m altitudine, are o formă ovala de 6/3 m. Chiar de la gură începe succesiunea de puțuri, coardă de coborâre se leagă de bradul cel mai apropiat. Prima săritoare de 10 m e colmatata parțial cu trunchiuri
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
apă care udă speologul în timpul coborârii. Imediat urmează vericala de 11 m unde coardă se amarează tot de piton că și pe următoarea de 8 m. După ultima săritoare urmează Gaură de Șoarece 1, la cota -70 m de la gură avenului. Aceasta este o galerie de sub 1 m diametru pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu uitați trusa de cartare. Avenul este parțial explorat și poate oferi surprize celor curajoși. Din punct
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu uitați trusa de cartare. Avenul este parțial explorat și poate oferi surprize celor curajoși. Din punct de vedere biospeologic această peșteră este încă puțin cunoscută; s-a descris de aici doar diplopodul troglobiont Typhloiulus serbani. Ea a furnizat și câteva resturi scheletice de Rupicapra rupicapra
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
de aici doar diplopodul troglobiont Typhloiulus serbani. Ea a furnizat și câteva resturi scheletice de Rupicapra rupicapra, element complet dispărut astăzi din fauna Munților Apuseni, precum și un craniu de Bison priscus, ambele la suprafață aluviunilor din porțiunea de coborâre în aven.
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Coților", la limita nordică a județului Vâlcea cu județul Sibiu, în partea nord-estică a satului Câinenii Mari Rezervatia naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", are o suprafață de 0,10 hectare și reprezintă un aven săpat în roci solubile; cu depozite de marmură (rocă metamorfica) și dolomite (rocă sedimentara).
Avenul Piciorul Boului () [Corola-website/Science/326186_a_327515]
-
este un aven de dimensiuni medii din Munții Trăscău, Apuseni. se află pe teritoriul satului Cetea, comuna Galda de Jos, județul Albă, în partea central-estică a Munților Trăscăului, în bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
Galda de Jos 107 K, apoi pe drumul forestier până în satul Cetea. De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata, aproape de vârful despădurit al Pietrei Ceții. Consultați localnicii. Cunoscut de localnici din cele mai vechi timpuri, Avenul din Piatră Ceții a stârnit curiozitate și a născut legende. A fost explorat pentru prima dată în 1982 de o echipă a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. El explorează și cartează avenul până la -48 m pe
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
cele mai vechi timpuri, Avenul din Piatră Ceții a stârnit curiozitate și a născut legende. A fost explorat pentru prima dată în 1982 de o echipă a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. El explorează și cartează avenul până la -48 m pe o lungime de 68 m. Anii următori, o echipă de la Speotelex Cluj Napoca descoperă pe o strâmtoare dintre bolovanii de pe podea, continuarea Avenului din Piatră Ceții. Pe o galerie verticală și îngustă reușesc să atingă cota de
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
a Alpin Speo Club Polaris Blaj condusă de Teodor Ludușan. El explorează și cartează avenul până la -48 m pe o lungime de 68 m. Anii următori, o echipă de la Speotelex Cluj Napoca descoperă pe o strâmtoare dintre bolovanii de pe podea, continuarea Avenului din Piatră Ceții. Pe o galerie verticală și îngustă reușesc să atingă cota de -86 m. Lungimea totală a galeriilor este de 120 m. Avenul din Piatră Ceții s-a dezvoltat prin dizolvare pe fracturi majore a calcarului de către apă
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]