201 matches
-
Russo Despre Nadia Russo-Bossie, personalitate însemnată a aripilor românești, și una dintre cele mai interesante personalități feminine ale aviației interbelice, am vorbit în lucrarea mea Escadrila Albă. O istorie subiectivă (2008), unde i-am dedicat un capitol. Această femeie aparte, aviatoare și pictoriță, având talent literar și un bun gust cu adevărat aristocratic, ar merita desigur o lucrare amplă care să îi fie dedicată. Povestea ei este atât de fascinantă, trecând de la copilăria din Rusia imperială, tinerețea din Basarabia și apoi
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
o schiță biografică, ci prin redarea unei scrieri autobiografice inedite a Nadiei Russo. Am descoperit-o miraculos, în arhiva personală a doamnelor Sofia Racu (Chirițescu) și Ecaterina Juriari, înrudite cu familia Russo, care mi-au facilitat cercetarea legată de celebra aviatoare arătându-mi mai multe fotografii și acte vechi, și istorisindu-mi câteva amintiri personale despre aceasta. Mă aplec, cu interes și cu fascinație, peste aceste rânduri așternute pe hârtie de o femeie care ținea la fel de grațios dar și de sigur
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
înălțime ferindu-mă de tirul antiaerian inamic. Nadia Russo-Bossie" II. "Stimate coleg, Am primit și am citit cu mare atenție cele scrise de Dta. Mînată de aceeași pasiune pentru zbor, vreau să colaborez și eu din mica mea experiență de aviatoare, la prevenirea unor accidente care pot să se întâmple la cei ce învață să zboare, accidente care ar putea fi evitate. 1. Aviatorul să urmărească păsările. În timpul școlii, stînd la "punct" și așteptîndu-mi rîndul la zbor, am văzut un pui
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
urmă și am redus maneta avansului. De ciudă și de rușine am plecat fără să-i mulțumesc salvatorului meu. 6. Pilotul trebuie să aibă reflexe iuți. Pe un teren în pantă, tăiat de un drum cam pe la mijlocul lui, eram trei aviatoare cu avioanele RWD-13 cu câte doi răniți fiecare, din care unul grav rănit, culcat pe targă. Decolarea din josul terenului spre susul pantei. Nu știu de ce, când e un rănit culcat pe targă, avionul decolează mai greu. Eu, capul formației
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
în gând un vers al lui Radu Gyr: "Cum trec fântânile-n fântâni") și fiica scriitorului arădean, Vanda Marandiuc, este îndrăgostită de aviație. Spre deosebire de tată ei, ea chiar zboară, este pilot, și nu doar atât: este considerată cea mai valoroasă aviatoare româncă în acrobație aeriană. Iată deci cum un domeniu care necunoscătorilor li s-ar putea părea anodin sau rezervat strict specialiștilor, poate deveni poezie pură, vis, frumusețe și slujire a adevărului. Pentru că nu puțin lucru este să cinstești, prin scrieri
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
prin toate lagărele "marii noastre vecine de la Răsărit"? Dar Adrianei Georgescu traumatizată pe viață bătută și violată în detenție doar pentru că fusese secretara lui Nicolae Rădescu ? Dar Smarandei Brăescu, care a dus faima României pe două continente, înainte de război, ca aviatoare și parașutistă hăituită de Securitate până și-a dat duhul, răpusă de cancer în 1948 și îngropată pe ascuns, sub o identitate falsă? Dar lui Ion Profir, cel mai bun pilot român de bombardament, care s-a sinucis la Paris
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
A participat la competiții aviatice importante în 1929, 1932 și 1934. Pe 23 ianuarie 1930, în Belgia, stabilește un record pentru acea epocă, reușind să rămână cu planorul în aer o oră, 3 minute și 5 secunde. În decembrie 1940, aviatoarele românce Nadia Russo și Mariana Drăgescu, care s-au deplasat în Germania pentru a aduce în țară două avioane Klemm, au avut ocazia să-l cunoască personal pe Wolf Hirth, despre care și azi, doamna Drăgescu îmi vorbește cu admirație
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
înaintată încât toți din generația sa au dispărut, și se simte singură și străină, cred, în epoca noastră. În mine vedea un fel de "contemporan", fiindcă eram familiarizat cu epoca tinereții sale, ca și când aș fi trăit atunci. Și cele trei aviatoare despre care am scris în Escadrila Albă, și Dan Vizanty, căruia i-am dedicat cartea mea apărută recent anul acesta la Iași, au fost aviatori de excepție și personaje cu o viață plină. L.C.: Care sunt calitățile pe care le
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
în primul rând, la care se adaugă, în cazul Marianei Drăgescu, o tenacitate cu aparență de fragilitate. La Vizanty apreciez faptul că avea umor și nu era un tip rigid. De multe ori m-am gândit la faptul că majoritatea aviatoarelor din Escadrila Albă nu au avut o viață împlinită în plan personal. Cu excepția Marinei Știrbey, cred că niciuna nu a avut copii, și majoritatea au divorțat și au trăit singure... În afară de asta, câteva (Nadia Russo, Virginia Duțescu și Maria Nicolae
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
ceea ce nu știrbește cu nimic respectul pe care îl port pilotului Dan Vizanty. L.C.: Cât timp v-ați documentat și unde pentru a scrie cele două cărți? D.F.: Pentru Escadrila Albă, de mare folos mi-au fost mărturiile celor două aviatoare, Mariana Drăgescu și Stela Huțan, documentele de tot felul puse la dispoziție de ele, pe urmă cărțile și articolele publicate pe acest subiect. Cu Mariana Drăgescu m-am întâlnit de zeci de ori între 2006 și 2008, când a apărut
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
de ani (continuare), în "Terra Magazin" nr. 10 (108)/octombrie 2006, pp. 48-49. Idem, Mariana Drăgescu și Escadrila Albă, I-V, în "Ziarul de Duminică", numerele 18 (350) 22 (354)/mai-iunie 2007. Idem, Mariana Drăgescu și Escadrila Sanitară. Povestea unei aviatoare, în "Memoria revista gândirii arestate", nr. 60 (3 / 2007), pp. 90-104. Idem, Nadia Russo-Bossie. Între artă și zbor, I-II, în "Ziarul de Duminică" numerele 40 (372)-41 (373)/octombrie 2007. Idem, Nadia Russo-Bossie, sau împlinirea prin suferință, în "Memoria
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale, studente... Din familia prinților Ghica am Întâlnit-o pe doamna Ghica, pe doamna Russo, aviatoarea aceea mare... Multe-multe personaje... Și vă spun, din București foarte multă lume o fost, cu care pe-ormă tare bine m-am Înțeles... Se poate spune că aveați o anumită libertate de mișcare la Mislea... Da, erau mai Înțelegători, nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ioan Caragiani. După o vizită la regină, întrebată fiind de Măria Sa cum i-a plăcut seara, Despa răspunde prompt: „Nu mă pot pronunța doar după o vizită”. Fratele lui Ioan Caragiani, doctorul Alexandru Caragiani, stabilit la Tecuci, este tatăl cunoscutei aviatoare Elena Caragiani-Stoienescu. Caragiani urmează cursurile școlilor primare și secundare aromânești din Avdela, Gureanta și Vlaho-Clisura în Grecia. Studiile secundare și superioare le-a făcut la Atena unde din 1856 studiază filologia. Ajunge să fie un foarte bun cunoscător al istoriei
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
București, unde ajunge cu bine. În acest traiect, Smaranda Brăescu a purtat pe cerul Europei tricolorul românesc. Botezat „Aurel Vlaicu”, avionul avea fuzelajul albastru, iar aripile erau vopsite în „tricolorul românesc”: albastru, galben și roșu, marcând încă odtă patriotismul inimoasei aviatoare. Avionul Miles M.2H Hawk Major, nr. de serie 150, YR-ADB, este înregistrat în registrul aeronautic român, numai în 10 martie 1936, când toate actele avionului au fost completate. După înregistrarea și înmatricularea „oficială”, execută în 26 aprilie 1936 raidul
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
femei. Din aceștia au fost scoși din cursă doi iugoslavi și un cehoslovac. De notat că România a avut cei mai mulți „singuri la bord”, din care merită elogii speciale, d-na Nadejda Russo, autoarea unei curse excepțional de merituoase. A doua aviatoare concurentă care s-a comportat de asemenea în mod strălucit este cehoslovaca Zeleznikova Anna care a pilotat un avion Zlin XII împreună cu Bejsovec Josef. Determinarea câștigătorului s-a făcut pe fiecare din categorii: I, A și B și II, A
Concursul aerian al Micii Înțelegeri () [Corola-website/Science/314527_a_315856]
-
aceea, Nadia este prezenta la inaugurarea monumentului lui Aurel Vlaicu din Bănești (lângă Câmpina), zburând cu avionul ei Bucker "Jungmann", din care presară flori peste obelisc. La manevrele regale de la Galați, desfășurate o lună mai târziu, ia parte și tânăra aviatoare, alături de Marina Stirbey, Irina Burnaia și Mariana Drăgescu (octombrie 1938). Tot în octombrie, Nadia participa la concursul aviației de turism, dotat cu cupa MAM (Ministerul Aerului și Marinei), evoluând în doua probe: "acrobație individuală pentru doamne" și "aterizare la punct
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
în 1939 alte câteva performante aviatice, care o fac cunoscută în epocă: În anul 1938, la manevrele militare de aviație, care s-au desfășurat la Galați, între 16-21 octombrie, au fost concentrate pentru prima dată în istoria aviației române cinci aviatoare: Marina Știrbey, pilot pe avionul bimotor sanitar Monospar, Nadia Russo, Maria Drăgescu, Virginia Duțescu și Irina Burnaia, pilot de legătură. Cele cinci avioane au corespuns misiunilor încredințate. Când a început cel de al doilea război mondial, Nadia Russo a participat
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
1940, Nadia și colegele ei de zbor se antrenează pe avionul bimotor Monospar nr.1, antrenament terminat cu un brevet pentru bimotoare. Instructor a fost pilotul de linie N. Evghenovici, pierit pe 11 iulie în accident de avion împreună cu tinerele aviatoare Jeana Iliescu, Victoria Comșa, Maria Voitec și Maria Adam, care intenționau să intre ca voluntare în Escadrila Alba. Vara anului 1940, cu dezastrele teritoriale care au lovit România, îl va aduce la București, ca refugiat, pe Sașa Russo. În Basarabia
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
care primiseră deja Crucea de Cavaler (Ritterkreutz) a Crucii de Fier, pentru ca reușise sa scufunde un vas britanic în largul coastelor Norvegiei. Thea Knor, pilotând un al treilea avion în calitate de angajata a firmei "Klemm", le-a însoțit pe cele doua aviatoare la București, unde a stat câteva zile, găzduită de Petre Stamatescu, reprezentantul din țara noastră al respectivei societăți. Cu aceasta ocazie, tanara aviatoare germana a vizitat câteva locuri emblematice sau doar pitorești ale capitalei noastre, însoțita de Nadia și Mariana
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
Knor, pilotând un al treilea avion în calitate de angajata a firmei "Klemm", le-a însoțit pe cele doua aviatoare la București, unde a stat câteva zile, găzduită de Petre Stamatescu, reprezentantul din țara noastră al respectivei societăți. Cu aceasta ocazie, tanara aviatoare germana a vizitat câteva locuri emblematice sau doar pitorești ale capitalei noastre, însoțita de Nadia și Mariana. În iunie 1941 România intra în război contra Uniunii Sovietice. Nadia Russo participa, împreuna cu Mariana Drăgescu, Virginia Thomas și Virginia Duțescu, la
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
primească 'Virtutea Aeronautica'. Vreau sa-i decorez pe toți, fiindcă au făcut acte de mare bravura". Prin Înaltul Decret Regal nr. 2712/ 12 septembrie 1941, publicat în Monitorul Oficial nr. 238/ 8 octombrie 1941, Nadia Russo, ca și celelalte trei aviatoare, este decorata cu Ordinul "Virtutea Aeronautica" cu spade, clasa Crucea de Aur. Participa, în continuare, la campania Odessei, până în noiembrie, zburând de pe aerodromul Tighina până aproape de linia frontului, la punctele de unde prelua răniții pentru a-i transporta înapoi la spitalele
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
în continuare, la campania Odessei, până în noiembrie, zburând de pe aerodromul Tighina până aproape de linia frontului, la punctele de unde prelua răniții pentru a-i transporta înapoi la spitalele militare de la Tighina sau direct la București. Din august până în octombrie 1942, tânăra aviatoare va lua parte la campania Stalingradului, în cadrul Escadrilei Sanitare, denumita acum Escadrila 108 Transport Ușor. Avioanele acționau de pe aerodromul de la Kotelnikovo, la 60 km de Stalingrad. Din cauza condițiilor deosebit de grele în care locuia, Nadia s-a îmbolnăvit și a plecat
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
aerodromul este sistematic vizat de sovietici. Astfel, în noaptea de 3 octombrie, avioanele sovietice mitraliază la sol terenul de zbor, iar pe 6 octombrie bombardierele inamice arunca douăsprezece bombe. Trei zile mai târziu, generalul Jienescu vizitează aerodromul și le cere aviatoarelor sa execute și zboruri pentru transportul corespondentei - la Rostov, Tacinskaja, Bucovskaja, Proletarskaja. Nesfârșitele întinderi prăfuite, purtând amprenta dezolantului pustiu asiatic, înconjurau micul aerodrom de la Plodovitoje. "La câțiva kilometri de Plodovitoje - își amintește Mariana Drăgescu - era un sat locuit de calmuci
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
de calmuci, o rasa mongolă, blânzi și prietenoși. Nu cunoșteau limba rusa. Trăiau foarte primitiv; se hrăneau cu lapte de iapă și creșteau câteva capre. Satul se numea Tinguta." În ianuarie 1943, RWD-urile revin pe aeroportul Băneasa. Pentru tinerele aviatoare, campania Stalingradului se terminase. A fost ultima la care a participat Nadia Russo: în mai 1943 se va retrage dîn motive de sănătate. Avea 42 de ani. Legăturile cu aviația, fără a fi rupte, slăbesc ușor în intensitate. În septembrie
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
(n. 1 iulie 1903, Hull, Anglia - d. 5 ianuarie 1941) a fost o aviatoare britanică. Unul dintre cei mai importanți pionieri ai aviației, , a arătat că femeile pot reuși într-o lume a bărbaților. În 1929, când a învățat să piloteze un avion, Amy Johnson a devenit una dintre primele femei-pilot din lume. Instructorul
Amy Johnson () [Corola-website/Science/314865_a_316194]