1,991 matches
-
bani, de pământul acesta. Zacheu parcă plutește - în ochii lui Isus a văzut Cerul întreg, și atunci este evident că nu-l mai interesează DELOC cele pământești. Drept urmare Zacheu decide scurt, rapid, hotărât și pentru totdeauna: „Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor; și, daca am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.” Dacă mai dă înapoi și împătrit (de 4 ori mai mult) celor pe care i-a năpăstuit, nu cred că a mai rămas cu
S-A RUPT CEVA IN ZACHEU de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_s_a_rupt_ceva_in_zacheu.html [Corola-blog/BlogPost/360860_a_362189]
-
Îl vezi zâmbind cu aer fals mulțimii, Dar îi ghicești sudalma printre dinți; De i-ai citi tenebrele inimii, Te-ai speria de ți-ai ieși din minți. Vorbește maselor despre-adevăr și cinste, Dar gându-i e la bani și avuții, Și la orgii cu fufe și artiste, Aranjamente, „șuste” și beții. Declamă: „onorată adunare!...” Sau „dragii mei!...”, „stimați alegători!...”; De față cu lingăi și-admiratoare, Ne zice : „luzări”, „proști” sau „ muritori”. Până-l alegi, un „mulțumesc” de-ți spune, Se
PORTRET DE POLITICIAN de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1464541998.html [Corola-blog/BlogPost/385088_a_386417]
-
Cataio... Împăratul întăiu au pus de feliul lor pre unul Hanul, ca să fie judecata pre dânsul și acestu nume Han s-au chiematu în toți hanii dipre numele acestuia... Tătarii suntu oameni războinici, suferitori la toate nevoile, nu grijescu de avuție, ci de izbândă și de foame rabdă cu săptămâna. Și unde va să facă oaste de grabu și nu-i locu direptu hrană să să zăbnovească și de o săptămână mănâncă, ca să fie sătul, să nu flămânzească...” Despre turci Grigore
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
iad la suferință veșnică, pentru viața sa egoistă, iar săracul, pentru virtuțile sale a ajuns în Împărăția lui Dumnezeu. Bogăția obținută prin muncă cinstită, nu este un păcat, și nu va aduce osândirea proprietarului. Pedepsit în schimb este modul folosirii avuției. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: "Ești bogat? Nu sunt împotriva ta! Ești zgârcit? Iată pt. ce te osândesc!" Motivul pedepsei bogatului, este spus de Avraam: "Fiule, adu-ți amine că ai primit cele bune ale tale în viața ta
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
semințiile. Cunoaștem, Doamne, și mărturisim că și acum abaterile noastre multe sunt; păcătuitu-Ți-am; după iubirea de argint ne-am abătut; uitat-am că pe sine se pierde cela ce ia daruri și că mai bun e puținul celui drept, decât avuția multă a păcătoșilor. Păcătuitu-Ți-am și noi și părinții noștri, și străinii vor iarăși să trămute hotarele noastre. Doamne, aducemu-ne aminte de cuvântul Tău, că drumul păcătoșilor este netezit cu pietri și la sfârșitul lui este groapa iadului; rugămu-ne deci, Ție
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arad_alba_iulia_1918.html [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
care-l stăpânește, punând mâna pe cuțit. Cum e posibil? Nefericirea a doi soți se răsfrânge în viața copiilor? Întrebarea mă conduce în tainele vieții de familie, în intimitatea vieții în doi, una mie, una ție, juma-juma se împarte viața, avuțiile și calvarul cu grijă ca acele cântarului să nu devieze, să nu înșele pe vreunul și astfel viața de familie continuă... Cine pătrunde dincolo de ușa ferecată a nefericirii în familie? Cine-și asumă dreptul? Doar poliția, sosită după dezastru ... De la
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1426253420.html [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
având una și aceeași limbă (nu că s’o lăudam noi), extraordinar de frumoasă și de ... grea, având un mod de gândire deosebit al lui, o comoară neprețuita de filosofie morală, de humor și de poezie - cu atat mai originală avuție cu cât este un amestec de moșteniri și de dobândiri antice, grecești, slave, orientale și altele, pecetluite toate cu netăgăduita lui nobilă pecetie romanica, latină, care-l arată bun și netăgăduit stăpân al lor. Din această stăpânire seculară a lui
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc by http://uzp.org.ro/scrisoarea-lui-caragiale-catre-vlahuta-ce-credea-marele-dramaturg-despre-neamul-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
grăbească altundeva. Să nu fie constrâns de secunde. Să-mi dăruiască mii de clipe, fără să le socotească, mereu cu ochii pe ceas, crispat, preocupat, sau cu ochii la ușă. Atunci i-aș dărui și eu anotimpurile mele de aur, avuțiile neștiute și nedăruite pentru că nu s-a găsit un destinatar vrednic. I le-aș pune la picioare, fără nici un fel de rezerve. Să-ți dăruiești timpul - iată ce gest suprem de generozitate! E o dovadă grozavă de prietenie, devoțiune și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 by http://confluente.ro/Trei_tablete_spirituale_ceza_cezarina_adamescu_1359710256.html [Corola-blog/BlogPost/341403_a_342732]
-
ziua nunții sale, Prințesa Trandafira stătea în fața oglinzii și își aranja vălul de mireasă, când observă că are un ochi verde și unul albastru. Închise ochiul verde și se gândi la cât de bine ar prinde împărăției să mai aibă avuția care umpluse cândva cuferele din palat. Atunci se porni o ploaie din aur curat, iar bănuții începură să zornăie la picioarele oamenilor adunați pentru nuntă. Închise ochiul albastru și se gândi la cât de fericită ar fi fost să fie
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1462949798.html [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
coloană viu neatins Ca-nvingător și ca învins Tu ai rămas măreț tribun! Mi-e dor de țara ta, de dor, De marii ei conducători Ce ne-au făcut nemuritori, Azi îs plasați pe-un coridor... Mi-e dor de avuții furate Și duse în cele patru zări, Iar azi stupide metaforizări Au devenit istorii dirijate... Mi-e dor de Decebal eroul Ce a-nfruntat furia Romei Și nu s-a închinat fantomei, Columna transmițând ecoul... Mi-e dor de numele de
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1438355599.html [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
comercial al lumii marchează sfârșitul democrației așa cum o știm. Suntem conduși de gloată. O politică imbecilă de divizare. În cazul în care economia nu este eliberată de cele mai multe constrângeri birocratice și implicarea guvernului în economie nu este redusă enorm, astfel încât avuția să poată fi creată de către întreprinzători la toate nivelurile, Marea Britanie va aluneca în sărăcie. Sunt mut! Cel mai rău lucru pentru Marea Britanie de la război încoace! Vă invit să îmi dați un singur beneficiu susținut de fapte, altceva decât argumente naționalist-șovine
„De ce-ați vrut să vă rupeți de noi?” Pe șezlong, în Grecia, cu britanicii din tabăra „Leave” by https://republica.ro/zde-ce-ati-vrut-sa-va-rupeti-de-noi-pe-sezlong-in-grecia-cu-britanicii-din-tabara-zleave [Corola-blog/BlogPost/337914_a_339243]
-
am aflat de la hellenii care locuiesc pe tărâmurile HELLESPONTOSULUI și ale PONTOSULUI, acest SALMOXIS, fiind om ca toți oamenii ar fi trăit asuprit, la SAMOS, ca sclav al lui PYTAGORAS, fiul lui MNESARCHOS. Apoi câștigându-și libertatea, ar fi dobândit avuție multă și, obținând avere, s-a întors bogat printre ai săi. Cum thracii duceau o viață de sărăcie și erau lipsiți de învățătură, SALMOXIS acesta care trăise printre helleni și mai ales alături de omul cel mai înțelept a HELLADEI, PYTAGORAS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
de carte și ascultare de părinți, chiar dacă uneori ca tot românul, mai ales cel de la țară, se confruntau cu lipsa resurselor pentru un trai decent. Sărăcia era omniprezentă în fiecare casă, la fiecare colț de uliță. Nimeni nu excela în avuție, acolo în comuna lor Drăguțești, din inima Gorjului. Poate doar cei ce acumulase zeci și sute de hectare de pământ pe care îl dădeau în arendă, ori dețineau magazine, fabrici, păduri, conace sau palate, așa cum era și moșierul la care
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477916369.html [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
cei peste 130 de copii, din internatul școlii. Aceștia nu știau ce-i sărăcia. Ei aveau din ce trăi și posibilitatea de a se plimba cu birjele, cu caleștile sau cu automobilele. Ceilalți, săracii, munceau pentru ei, ca să le crească avuțiile. A doua zi era sâmbătă și de dimineață în zori au apărut și primele semnale că i-a cam sosit sorocul. Cocoșul s-a urcat pe ulucele gardului și și-a început cântarea. Și el părea că-și dorea să
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477916369.html [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
care n-are nimic și nu știe să se apuce de nici un meșteșug dă-i toate libertățile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintâi care ține o bucată de pâine în mână. Nu există alt izvor de avuție decât sau munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă și fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei, a pierdut cineva. Se pare că mita este una dintre bolile grave
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/interviu-cu-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
e plămădit. Brazdă după brazdă răsturnată-n pogor, așteaptă însămânțarea cu boabele vieții. Eheiiii! Peste cât timp va încolți din nou, firul? Se cuvine să veghem în tăcere. Aurica Istrate are multe daruri și calități deosebite. Dar ea a ales avuțiile spirituale. A ales înnobilarea prin cuvântul pe care-l slujește, căruia i s-a dedicat fără rezerve. Discretă, răbdătoare, perseverentă, dedicată, poeta și-a asumat Crezul jertfelnic și a înaintat, etapă cu etapă treptele acestui Crez, până la înălțimea de la care
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_de_liniste_al_iertarii_cezarina_adamescu_1366921414.html [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
și după înțeleptele vorbe ale acestuia lăsate discipolilor, drept care, omul generos dăruiește, nu din ce are, ci mai ales, din ceea ce nu are, iar Dumnezeu îi înmulțește darul, Jianu Liviu-Florian, în poemul: „Să dai ce n-ai”, oferă din puțina avuție care nu se împuținează niciodată, sufletul său transpus în poeme: „Din ce nu am, vă-mpart și vouă: Credință, lacrimi, brânză, ouă - / Din ce nu am, măcar cu gândul / Și tot vă dăruiesc, de-a rândul - // Din ce nu am
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
în marele orașe, fie își caută rostul prin alte țări ale Europei ori chiar mai departe. De la sate, cei mai mulți tineri se mută la oraș sau pleacă să lucreze în străinătate. Atât timp cât oamenii capabili să facă agricultură părăsesc satele, o imensă avuție - pământul - produce cu mult sub potențial. Probleme demografice grele au și orașele. Criza ne-a aruncat într-un paradox: șomaj în creștere și deficit de personal calificat. În ceea ce privește creșterea ori descreșterea populației, istoria are propria ei judecată. Marile civilizații au
ROMÂNIA – PROIECTUL DE ȚARĂ. 1) Fără să înțelegem bine ce suntem acum va fi imposibil să ne imaginăm corect ce am putea deveni în următorii douăzeci de ani by https://republica.ro/romania-proiectul-de-tara-1-fara-sa-intelegem-bine-ce-suntem-acum-va-fi-imposibil-sa-ne-imaginam-corect [Corola-blog/BlogPost/338520_a_339849]
-
vei aminti de Mine, Poporul Meu gândește-te ca la una care a îndrăgit viața și frumusețea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece... N'am nici o avuție să vă las; ceeace cu atâta mărinimie mi-ați dăruit am cheltuit între voi; am înfrumusețat acele locuri unde Mi-a fost dat să trăesc. Dacă toate cele frumoase îți vor aminti de Mine, atunci voi fi deplin răsplătită de
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_tesamente_care_dor_regina_maria.html [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]
-
zeci de generații. Cum este posibila această fățărnicie augustă, acest fariseism suveran, această ticăloșie ereditară, să ceară pentru trădarea unui popor, trădare regală cei drept, a cărei consecință nici astăzi n-a vindecat Trupul și Sufletul Patriei, să acapareze aproape avuția țării: palat, castel, buget, cabane, munți, râuri, curte aristocrată: Casă regală, 140 000 de ha. de pădure și bani pe deasupra...,( El care n-a plantat decât un puiet de dud sterp..., ca cel din parabola Mântuitorului, n.a.), parcă nu ne-
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul respectiv își dorește să o facă prin identitate, ca acțiune conservatoare a avuției spirituale și materiale, o tradiționalizare lipsită de circumspect. Fiecare datină, în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare a sinelui fiecărui membru care îi unește și le valorifică. Ceea ce survine în timpul evoluției unui popor, ca moment adăugit
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
dacă dorim cu adevărat. Observăm că nu mai suntem stăpâni pe propriile destine, că ne pierdem sistematic de rădăcini, că guvernul național face jocul guvernului european, care, la rândul său, respectă direcția dictată de alte forțe oculte, superiore. Observăm că avuția națională se macină pe zi ce trece mai adânc și nu cunoaștem direcțiile înspre care este expediată. Observăm că deja 30% din pământul strămoșesc, apărat cu prețul vieții de toate generațiile anterioare, nu ne mai aparține. Observăm că se duce
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
o carte de negociere dublă: negociază în PSD arătând că ar putea avea și că își dorește reprezentanți în plus în Parlament, care să îi facă o masă critică de autoritate ca să își negocieze alte lucruri care nu țin de avuția sa personală, ci de integritatea personală”. Dragnea își consolidează poziția prin PRU Cozmin Gușă continuă precizând că Victor Ponta ”ar putea face aceste negocieri pe baza unei creșteri inventate în sondaje a PRU, dar e o gogoriță. Iar sperietoarea pe
Ponta și Dragnea, potențați de PRU. Cum își negociază soarta by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102834_a_104126]
-
și merge pilul la copac și să razimă de copac, iară copacul cade și pilul încă cade și nu se mai poate scula, și-l ucid vânătorii. Așa și tu ome, până ești pe lume, să nu te razimi pre avuție sau să te lauzi cu vitejia, ce te razimă pre Dumnezeu ziua și noaptea, că vine moartea ca vânătoriul și-ți va tăia zilele, și veri căde și te vor ucide draci pre tine și pre sufletul tău. Iară pilița
Ce domnitor a fost numit ”struțocămilă”? Originea termenulului () [Corola-website/Journalistic/102331_a_103623]
-
vei aminti de mine, Poporul meu, gândește-te ca la una care a îndrăgit viața și frumusețea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece. N-am nici o avuție să vă las, ceiace cu atâta mărinimie mi-ați dăruit am cheltuit între voi: am înfrumusețat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dacă toate cele frumoase iți vor aminti de mine atunci voi fi îndeplin răsplătită de
Testamentul Reginei Maria by Laurențiu Ganea () [Corola-website/Journalistic/106015_a_107307]