1,974 matches
-
autoritate. Pentru cetățeni, acesta reprezintă o restrîngere a libertății sale, în fața monopolului statal. Caracterul obligatoriu este prevăzut și în Constituția României, la art.53, alin.l: "cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice". Transferul de avuție se bazează pe faptul că prelevarea este definitivă, nerambursabilă și neînsoțită de o contraprestație directă. Veniturile provenite din impozite se depersonalizează și sunt utilizate în mod diferențiat, avantajele fiind nedeterminate, în acest fel avuția socială fiind redistribuită. Un alt element
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
taxe, la cheltuielile publice". Transferul de avuție se bazează pe faptul că prelevarea este definitivă, nerambursabilă și neînsoțită de o contraprestație directă. Veniturile provenite din impozite se depersonalizează și sunt utilizate în mod diferențiat, avantajele fiind nedeterminate, în acest fel avuția socială fiind redistribuită. Un alt element ce trebuie reținut este faptul că, pe baza impozitului, Statul exercită o funcție intervenționistă în alocarea resurselor în economie, în scopul stabilizării cererii agregate. Cheltuielile publice nu sunt finanțate numai prin impozite, ci prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de acesta înainte de impozitare. Ea exprimă sacrificiul pe care contribuabilul este nevoit să-l consimtă, din avuția dobîn-dită de el într-o anumită perioadă. Dar presiunea fiscală individuală nu trebuie analizată doar ca raport matematic; ea este relevantă mai ales dacă este analizată în corelație cu puterea de cumpărare a veniturilor monetare nete, adică gradul în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Aceasta nu înseamnă că fiscalitatea unui stat nu acționează asu-pra altora, de unde încercările de armonizare fiscală, de apropiere a politicilor fiscale, ceea ce, pe termen lung, amenință autonomia fiscală statală, mai cu seamă în zonele ce experimentează diferite formule integraționiste. În Avuția Națiunilor, Adam Smith evidenția patru "canoane" sau principii ale impozitării. Acestea sunt: 1) Echitatea; 2) Certitudinea; 3) Eficiența; 4) Comoditatea. La acestea, ulterior, economiștii moderni au adăugat altele, cum ar fi: 5) Neutralitatea, în sensul de a nu distorsiona mecanismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
moderni au adăugat altele, cum ar fi: 5) Neutralitatea, în sensul de a nu distorsiona mecanismul prețurilor; 6) Stabilizarea, în sensul utilizării impozitelor pentru reglarea economiei; 7) Efectul stimulativ pentru muncă, economisire și investire; 8) Stabilitatea; 9) Flexibilitatea; 10) Redistribuirea avuției și a venitului. La aceste principii, economistul francez Maurice Allais mai propune: individualitatea, nediscriminarea, confidențialitatea, legitimita-tea și lipsa arbitrariului. Din aceste principii rezultă o serie de cerințe ale impozitării astfel: Distribuția sarcinii fiscale trebuie să fie cît mai echitabilă; Impozitele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cea a clasicilor, care o consideră ca pe un cost real în sarci-na generațiilor prezente și viitoare și nu o recomandă decît în situații excepționale; și 2) cea keynesiană, care consideră îndatorarea ca oportună deoarece va fi rambursată dintr-o avuție sporită, neafectînd generațiile viitoare. Sunt, în fond, două opinii diferite despre stat ca agent economic. 3.5. Pasagerul clandestin și finanțarea publică Prezentînd principiile de funcționare a pieței, am insistat asupra caracterului lor constrîngător pentru actorii economici. Mîna invizibilă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
această experiență încă din anii '70, consolidînd treptat autoritatea unităților locale și regionale. Transformarea începe cu instituțiile, cu cele mai importante instituții ale Statului, care iau deciziile referitoare la problemele strategice, cum ar fi sistemul de impozite, prioritățile bugetare, distribuirea avuției și creșterea economică. La nivel național, cea mai importantă instituție de acest fel este Parlamentul. Apoi, Guvernul rezultat din aritmetica parlamentară, sau dintr-o anumită voință politică. Într-un sistem descentralizat, majoritatea deciziilor sunt luate de instituții locale, care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
anumitor constrîngeri și fixarea anumitor obiective naționale. Descentralizarea este tot mai dorită și are avantaje certe, dar prezintă un risc major, dacă autoritățile regionale dau frîu liber unei concurențe fără scrupule pentru atragerea de investiții, capitaluri, întreprinderi, deci surse de avuție și de creare de locuri de muncă, fără să le preocupe o necesară raționalitate de ansamblu a dezvoltării teritoriului național. 5.1.3. Politicile industriale 5.1.3.1. Noțiunea de politică industrială O politică industrială poate fi definită ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
poate constitui un mijloc de a cîștiga o rentă de situație. S Peltzman a prelungit și sistematizat lucrările lui Stigler, arătînd că, pentru a înțelege situația, este suficient să considerăm că actorii economici pot utiliza reglementarea pentru a dobîndi o avuție suplimentară. În mod logic, fiecare corporație se va constitui într-un grup de presiune (lobby) și va practica o politică de prădător, adică de exploatare sistematică a reglementării pentru a-și ameliora propria situație. Din această perspectivă, oamenii politici sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în prezent sub impactul procesului de globalizare, de creștere a interdependențelor, creînd noi reguli ale jocului în relațiile internaționale. Între Stat și economie s-a deschis o prăpastie. Elemente care pînă acum mergeau împreună, cum sunt Statul, teritoriul, populația și avuția, acum evoluează separat. Astfel rolul Statului se cere redefinit și se caută o nouă ordine internațională concordantă cu diferitele interese ale statelor și grupărilor de state și noi instituții cu caracter global capabile să gestioneze noile realități. A devenit necesară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
deci, contrar opiniei curen-te, ca și societatea industrială la începutul secolului al XIX-lea, o societate cu tendințe inegalitare din punctual de vedere al repartiției individuale a veniturilor, ca și din punctual de vedere al repartiției regionale a producției de avuție. Internaționalizarea economiilor este, într-o primă analiză, un mijloc de a lupta împotriva inegalităților din interiorul unei națiuni. Într-adevăr, specializarea, sau diviziunea internațională a muncii, permite obținerea celui mai bun preț acolo unde produsele căutate sunt cele mai abundente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1971; > Russo Alecu, Cîntarea României, Bucovina, Iași, 1997; > Samuelson Paul, Microeconomics, McGraw Hill Books Co., New York, 1989; > Sandretto YR., Rémuneration et repartition des revenus, Hachette, Paris, 1994; > Schumpeter Joseph, Capitalism, Socialism and Democracy, Harper and Brothers, New York, 1942; > Smith Adam, Avuția Națiunilor, Ed. Academiei, București,1965; > Stigler J.G., The Theory of Economic Regulation, 1971; > Stiglity J., Economics of Public Sector, W.W. Norton and Company, New York, 1986; > Strange Susan, The Retreat of the State. Diffusion of Power in the World Economy
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ore de zbor, al starturilor, al salturilor sau a recepțiilor de aeronave se face cu carnetul se zbor. Pentru perioadele anterioare datei de 11 iunie 1954, dovada se face cu adeverințele eliberate de Departamentul Aviației Civile. Pentru personalul navigant din avuția civilă, la stabilirea pensiei se va lua în calcul, pentru fiecare an lucrat în grupă I sau ÎI de muncă, cîte: a) 2 ani pentru grupa I de muncă; ... b) 1 an și șase luni pentru grupa ÎI de muncă
DECRET nr. 215 din 12 iulie 1977 cu privire la încadrarea personalului muncitor în grupele I, II sau III de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106505_a_107834]
-
de meritocrație în funcții și demnități publice. De asemenea, prin programul politic al senatorului Ioan Ghișe se propun astfel de acorduri și pentru crearea cadrului legislativ și instituțional pentru monitorizarea de către societatea civilă a cheltuirii banilor publici și pentru valorificarea avuției naționale. Nu în ultimul rând, Ghișe propune și realizarea parteneriatelor de control de stat între autoritățile publice și persoane fizice sau juridice.
Ioan Ghișe. Programul politic al lui Ioan Ghișe pentru prezidențiale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79053_a_80378]
-
economice, întărirea rolului acestora în fundamentarea și realizarea sarcinilor de plan, trebuie să conducă la creșterea cointeresării și a răspunderii unităților socialiste, a colectivelor de oameni ai muncii și a organelor de conducere colectivă, pentru gospodărirea eficientă a părții din avuția națională încredințată lor spre administrare, în vederea satisfacerii cerințelor economiei naționale. Capitolul 1 Principii de bază Articolul 1 Contractul economic are rolul de a reglementa realizarea producției în cantitățile, calitatea și la termenele stabilite, precum și raporturile financiare dintre unitățile socialiste, cu
LEGE Nr. 3 din 6 iulie 1979 pentru modificarea şi completarea Legii contractelor economice, nr. 71/1969. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106539_a_107868]
-
2. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. 3. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. 4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. 5. Dragostea nu se poartă cu
Connect-R vrea ca puștii să caute definiția dragostei în Biblie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72344_a_73669]
-
de perfecționare, așează muncă - principalul factor de progres și civilizație - pe cea mai înaltă treaptă a valorilor sociale. ... (2) Oamenii muncii, în calitate de producători ai valorilor materiale și spirituale și în același timp de proprietari ai mijloacelor de producție, ai întregii avuții naționale, au dreptul și datoria de a desfășura o muncă utilă pentru societate, bunăstarea și interesele fiecăruia fiind legate organic de bunăstarea și dezvoltarea societății în ansamblu. ... Articolul 2 Tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România, fără nici o îngrădire sau deosebire de
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
și obligațiile ce decurg din această calitate. ... (2) Fiecare membru al colectivului de muncă participa la conducerea unității și poartă răspunderea față de societate, atît individual, cît și împreună cu ceilalți membri ai colectivului, pentru buna gospodărire și dezvoltare a părții din avuția națională încredințată, fiind dator să-și consacre întreaga capacitate, pricepere și putere de muncă scopului că unitatea în care lucrează să-și desfășoare activitatea cu maximum de eficiență. ... Articolul 9 (1) Oamenilor muncii din Republică Socialistă România le este garantat
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
cu condiții deosebite, beneficiază de sporuri la salarii, înlesniri la cazare și transport, potrivit prevederilor legale. ... Articolul 32 (1) În Republică Socialistă România pămîntul - principal mijloc de producție în agricultură -, animalele și plantațiile reprezintă, indiferent de forma de proprietate, o avuție națională, în a cărei judicioasa utilizare de către lucrătorii din agricultură și silvicultura este interesat vital întregul popor. ... (2) Oamenii muncii din agricultură și silvicultura au îndatorirea să pună în valoare întregul potențial productiv al fondului funciar și silvic, să se
LEGE nr. 10 din 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106348_a_107677]
-
de perfecționare, așează muncă - principalul factor de progres și civilizație - pe cea mai înaltă treaptă a valorilor sociale. ... (2) Oamenii muncii, în calitate de producători ai valorilor materiale și spirituale și în același timp de proprietari ai mijloacelor de producție, ai întregii avuții naționale, au dreptul și datoria de a desfășura o muncă utilă pentru societate, bunăstarea și interesele fiecăruia fiind legate organic de bunăstarea și dezvoltarea societății în ansamblu. ... Articolul 2 Tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România, fără nici o îngrădire sau deosebire de
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
și obligațiile ce decurg din această calitate. ... (2) Fiecare membru al colectivului de muncă participa la conducerea unității și poartă răspunderea față de societate, atît individual, cît și împreună cu ceilalți membri ai colectivului, pentru buna gospodărire și dezvoltare a părții din avuția națională încredințată, fiind dator să-și consacre întreaga capacitate, pricepere și putere de muncă scopului că unitatea în care lucrează să-și desfășoare activitatea cu maximum de eficiență. ... Articolul 9 (1) Oamenilor muncii din Republică Socialistă România le este garantat
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
cu condiții deosebite, beneficiază de sporuri la salarii, înlesniri la cazare și transport, potrivit prevederilor legale. ... Articolul 32 (1) În Republică Socialistă România pămîntul -principal mijloc de producție în agricultură-, animalele și plantațiile reprezintă, indiferent de forma de proprietate, o avuție națională, în a cărei judicioasa utilizare de către lucrătorii din agricultură și silvicultura este interesat vital întregul popor. ... (2) Oamenii muncii din agricultură și silvicultura au îndatorirea să pună în valoare întregul potențial productiv al fondului funciar și silvic, să se
CODUL MUNCII (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106349_a_107678]
-
Capitolul 3 Conducerea unităților socialiste Secțiunea 1 Dispoziții comune Articolul 42 Colectivul de muncă al fiecărei unități socialiste de stat poartă răspunderea pentru gospodărirea patrimoniului încredințat și pentru rezultatele economice obținute de unitate. În calitatea sa de participant la administrarea avuției naționale, fiecare om al muncii răspunde în fața colectivului pentru îndeplinirea sarcinilor proprii de muncă și, împreună cu întregul colectiv, pentru bunul mers al activității generale a unității. Conducerea unităților socialiste de stat se realizează pe baza principiului conducerii colective, prin participarea
LEGE Nr. 11 din 1971 cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106316_a_107645]
-
răspundere față de partid și stat pentru realizarea producțiilor stabilite prin plan, atît sub raport cantitativ, cît și calitativ, precum și a indicatorilor financiari planificați, pentru respectarea disciplinei de stat, aplicarea legilor și celorlalte acte normative. În calitate de administratori ai unei părți din avuția națională răspund de punerea în valoare a întregului potențial productiv al pămîntului și animalelor, de folosire eficientă a tuturor mijloacelor de producție și financiare ale unității, de executarea tuturor lucrărilor agricole, cu respectarea regulilor agrotehnice, zootehnice, fitosanitare și sanitar-veterinare. De
LEGE Nr. 5 din 29 martie 1974 privind atribuţiile şi răspunderile Comitetelor oamenilor muncii, directorilor, inginerilor şefi, contabililor şefi, sefilor de ferme şi ale celorlalte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106393_a_107722]
-
gospodăriilor populației la constituirea fondului de stat de produse vegetale și animale. Articolul 11 Contabilul șef are următoarele atribuții și răspunderi specifice: a) asigura, împreună cu celelalte cadre economice, respectarea riguroasă a disciplinei financiar-bancare și răspunde de gospodărirea judicioasa a întregii avuții a cooperativei; ... b) asigura și răspunde, împreună cu inginerul șef, de realizarea unor venituri maxime cu cheltuieli materiale și de forță de muncă minime, organizează și urmărește aplicarea unui regim strict de economii, care să contribuie la creșterea eficienței economice a
LEGE Nr. 4 din 28 martie 1974 privind atribuţiile şi răspunderile consiliilor de conducere, preşedinţilor, inginerilor şefi, contabililor şefi, ale celorlalte cadre tehnice şi economice din cooperativele agricole de producţie, precum şi ale direcţiilor generale judeţene pentru agricultura, industrie alimentara şi ape. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106392_a_107721]