253 matches
-
ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu se mărginește să clădească un for democratic menit să consoleze proletariatul pauper. Socialismul nu se poate lipsi de axiologie, mai precis de valorile unei pedagogii aristocratice (despre importanța căreia va vorbi Simone Weil2 câteva decenii mai târziu). Un sistem de valori creștine își propune eradicarea mentalității de mercenar pe care o încurajează principiile eficienței contabile, încurajate de modernitatea birocratică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Colecția CURSUS 37 Seria Sociologie Doru Tompea este profesor universitar, rector al Universității "Petre Andrei", Iași. Este doctor în filosofie, membru al Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceză. A publicat, singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
construiește și se rafinează prin intermediul valorilor. Valorile ar juca deci, un rol important în procesul formării identității personale și în modificarea acesteia în adolescență. Multitudinea și varietatea valorilor constituie un fapt ușor de constatat, una din preocupările de bază ale axiologiei este și aceea a clasificării valorilor, a stabilirii unei tipologii acestora pentru a ne orienta mai bine în fața diversităților 42. Valorile pot fi clasificate în funcție de diverse criterii, unul dintre aceste criterii fiind suportul valorilor, după care valorile sunt materiale și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează activ, desemnează cu pertinență axiologiile cele mai novatoare ale întreprinderii; etica uniunii s-a substituit politicii antagonismelor, operând o răsturnare impresionantă a valorilor și a instrumentelor de interpretare. Această "reconciliere" multiformă, aclamată în interiorul întreprinderii, poate fi rezumată în viziunea comunitară pe care o cristalizează: este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociologie a formelor sociale. Este și cazul "lumilor" construite de Boltanski și Thévenot (1991) pornind de la "principii de justiție" invocate de agenți. În acest caz, sistemele de valori sunt asimilate sistemelor de practici, ceea ce realizează Heinich din anii 1990, studiind axiologia practicanților, în afara oricărei apartenențe sociale (1998). Toți acești autori se inspiră, în parte, din filozoful american Walzer, care fondează structura socială pe ceea ce el numește "sfere de justiție", adică diferite regimuri de repartizare a "bunurilor sociale" (Sphères de justice. Une
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
noțiunii și pe multidimensionalitatea ei: valoarea trimite la un preț (se vorbește de "valoare monetară"), care este format prin întâlnirea mai mult sau mai puțin regulată între cerere și ofertă (Rouget et alii, 1991); ea trimite, de asemenea, la o "axiologie", adică la un sistem de ordine etică, din momentul în care cineva decide să-și atașeze persoana de cutare bun sau serviciu. Ea are de-a face, în consecință, cu judecăți (morale și de gust). Aceasta este dimensiunea ei propriu-zis
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
capitalismului la Marx și Engels. El trimite la pierderea sensului: individul nu mai este subiectul vieții sale, ci obiectul unui mare mecanism care îl depășește. Se învecinează cu noțiunile de "fetișizare" (a mărfii) și de "reificare" (transformarea subiecților în obiecte). Axiologie: discurs rațional care pune în evidență valorile ultime care motivează acțiunile noastre. Neutralitatea axiologică este atitudinea de suspendare a oricărei luări de poziție sau judecăți de valoare în materie științifică. Cognitiv: ansamblu de operațiuni ale minții necesare pentru a acționa
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
166-172, 173-174, 176, 178, 181, 185, 194, 196, 205, 220, 247, 250-251, 253-254, 258, 261, 275-277, 288. Artizan, 171. Audiență, 48, 98, 110, 216. Audiție muzicală, 117, 121. Autonomie, 30, 99, 162, 280, 287-288 Autonomizare, 48, 167-168, 269, 271, 274. Axiologie, 252. B Bestseller, 193, 241. Birocratizare, 193. Biserică, 41, 114, 170, 183. Bricolaj identitar, 131, 157. Buget pentru cultură, 201-204, 240. Bun colectiv / corporal / cultural / ideal / industrial / material / simbolic, 11, 27-28, 47-48, 56, 56, 67-70, 77. C Cadre, 125, 127
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic” („realitate”), oferind interpretarea (Înțelesul) prin care noi ne construim comportamentele diferențiate (atitudinale). Când
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
care se cam abuzează în polemicele literare - am plătit și eu în acest text un tribut poate prea mare acestei abordări, asumate nu din superficialitate (cum îndrăznesc să cred), ci în numele unei mai bune funcționalități a discursului - nu țin de axiologie, ci de biologie. Nu-mi place să generalizez, este și o eroare de altfel. În Basarabia există, din fericire, scriitori mai în vârstă deschiși către nou, cu care avem un excelent dialog în paginile Contrafortului și în viața de toate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lumilor ficționale ajung să promoveze tipuri artistice ce vor fi regândite, remodelate cu aceeași frecvență numerică abia peste câteva sute de ani, în arealul postmodern. Cele două perioade par să se oglindească una în cealaltă aproape prin toate taxinomiile aplicabile axiologiei lor. Condiția socială și statutul auctorial al creatorilor îmbracă haine asemănătoare: filologii-bufoni de la curțile Florenței, Veneției ori Romei, care scriu ca să amuze, sunt puși, peste câteva secole și traversând Oceanul, în postura scriitorului de meserie, care produce și la propriu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
structură și inițiativă cel puțin, de cei ce practicau această tehnică, sub diferite forme ale epicului, în Antichitate. Nici nu putea fi altfel, într-o perioadă al cărei tabel de valori, fie el și răsturnat pe alocuri, trimite declarat la axiologia perioadei anterioare menționate. În fața unui auditoriu dornic să-i asculte, anticii adăugau coordonatelor deja trasate ale povestirii (discursului, dialogului etc.) și câteva detalii picante, amuzante, menite, pur și simplu, să-i facă să capete ceea ce postmodernii numesc "priză la public
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
axiologică are un rol extrem de important. Valorile apar așadar ca elemente ale universului simbolic, latent, al realității și ca suport sau produs al nivelului actualizărilor. Studiul valorii s-a dezvoltat până la condiția de disciplină de sine stătătoare, sub numele de axiologie 9. Abordarea axiologicului se pliază evident pe cadrele generale de interpretare a realității. Se desprind și aici cel puțin două mari clase de teorii: cele care consideră că izvorul și natura valorilor se află în subiect (subiectivism); cele care afirmă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
profilul identitar sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunea axiologică a acestuia. Am căutat să arătăm cum se structurează aceste identificări și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată tradiționalismul. Valorile pe care le-am identificat ca aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a unor distanțări "catastrofice" față de nucleul etnospiritual este falsă. În plan valoric, am căutat să arătăm cum se structurează identificările tinerilor și care este dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Chicago Press Mitchell, W.J.T. (1994), Picture Theory: Essays on Verbal and Visual Representation, Chicago, London, the University of Chicago Press Mungiu, Alină (1995), Românii după '89, București, "Humanitas" Mungiu-Pippidi, Alină (2002), Politica după comunism, București, "Humanitas" Mureșan, Valentin (2001), Axiologie și moralitate culegere de texte, București, Editura "Punct" Murphy, P. (1991), "The limits if symmetry: A game theory approach to symmetric and asymmetric public relations", în J.E. Grunig, L.A. Grunig (editori), Public Relations Research Annual, pp. 115-131, vol. 3, Hillsdale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
realizat tot prin raportarea dintre elementele limbii și concretizat prin diferențele fonice sau grafice. Raportarea limbii la valoare nu privește însă din punct de vedere filozofic aceste situații, valoarea fiind luată aici în perspectiva categorială dată de filozofie și de axiologie. Prima problemă care se pune sub acest aspect este una de logică: valoarea de adevăr conținută de expresia lingvistică. Chestiunea este veche, a fost discutată sub diferite aspecte și a avut rezolvări diverse. Tradiția aristotelică a stabilit însă că problema
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Chronos, Eros și Thanatos), sistem de semne alternând între memoria abisală și predicție, marea Poezie se vrea (și este) o sinteză de viață, de gândire și plăsmuiri, un mod de inserție într-un timp unificat și, concomitent, introducere într-o axiologie universală. Toate acestea sunt de găsit în infinitul unui text persuasiv,spectacol inițiind, provocând și revelând. Deși Faurul, centru al lumii, vorbește în nume propriu, el crede în participarea mai mult decât simbolică a lectorului respectiv. Câtă vreme poezia se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio d'Ors că sufletul e "o stare a peisajului". Timiditățile, gestica retractilă, feminitățile desuete îi sunt străine; structură deschisă, o Venus barbata independentă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Association pour la Recherche Interculturelle (ARIC), cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia generală. Este autorul a peste 120 de studii în volume colective și reviste de specialitate. Lucrări publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, 1996), Minciună, contrafacere, simulare. O perspectivă psihopedagogică (Editura Polirom, 1996), Educația religioasă. Repere
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
conceptualizării pe această perspectivă se originează în jocul bazat pe concluzionarea metodică dintre semnificațiile așteptării a ceva și acceptării acelui ceva. În realitate, nu există un silogism care să ne asigure că este corectă transformarea de sensuri de la psihologie la axiologie pentru a valida comportamente la nivelul praxiologiei, adică de a lua decizii raționale bazându-se pe toate sursele cunoașterii, deci inclusiv pe impresii, bunăoară. Pe de altă parte, nu avem o grilă care să ne ofere posibilitatea de a lega
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de formule) și, în altă variantă, o trecere de la cunoașterea care decurge invariabil din real la cunoașterea care se confirmă pe sine în timp ce construiește contexte de înțelegere și explicație (de la ontologia care generează gnoseologie la praxiologia care se confirmă prin axiologie). Ceea ce numim inversiune nu este un fenomen al lumii reale, ci al stărilor specifice cogniției, ca proces mental prin care se produce o mișcare întoarsă (de întoarcere), ca o schimbare de spin la nivelul cuantic și în spațiile riemanniene (Penrose
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
înseamnă, probabil, că există, tot la fel de natural și anumite identități în modul de a fi, în felul de a fi structurat în conștiință și inconștientul nostru, valori fundamentale și experiențe destinale. Cronologia spune sec: sunt zece luni diferență între noi. Axiologia a trecut prin istoria cea mare și mică, apoi, cursul vieți noastre, prin jocul necesității și al contingențelor (pe care nu prea aveam cum să-l stăpânim nicidecum noi doi ) ne-a făcut, fiecăruia, un dar al vieții, unul rar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sensul unei obiectivării, ajungând astfel de la descriptiv la prescriptiv. Cu alte cuvinte, am avea de-a face cu o trecere de la Erlebnis la Gestalt, la Sinn, Zweck și Wert, de la Lebensphilosophie la psihologia structuralistă, la filozofia formelor simbolice, teleologie și axiologie. Drept urmare, se consideră că în Der Aufbau... (1910), autorul și-ar fi revizuit punctul de vedere epistemologic din Einleitung... (1883) și din Ideen über eine beschreibende und vergleichende Psychologie (Idei privitoare la o psihologie descriptivă și comparativă 1894) "spre o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întreaga cultură este încercarea de a traduce în faptă aceste sarcini" (s.n.)48. S-a ajuns astfel la o criză de identitate a conștiinței istorice și, implicit, la criza istorismului. Ceea ce a urmat a fost o evoluție spre Lebensphilosophie, spre axiologie și ontologie. Dar și adăugăm noi, anticipând discuția ce va urma spre "critica rațiunii istorice". O asemenea evoluție, credem noi, ar fi greu, dacă nu chiar imposibil de conceput în absența deschiderilor promovate de istorism. Ținem să adăugăm această concluzie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]