252 matches
-
însă că, în general, marii creatori, chiar dacă în viața de toate zilele au fost mai puțin morali, în esența creației au fost foarte morali. Și atunci, obligația mea ca avocat pledant al muzicii lor este de a-mi asuma această axiologie în virtutea căreia ei au funcționat, au creat. Chiar dacă, de cele mai multe ori, negândindu-se în mod special la asta. Este un mister al creației artistice. A.V. Iar realitatea de astăzi, punctuală, ce efect are asupra Dumneavoastră ca interpret? D.G. Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca particularizări a ceea ce uzual denumim ”productivitate socială”. Dar acțiunea educațională nu apare numai ca o problemă de eficiență socială și de metodologie ameliorativă. Toată teoria și practica educațională se referă explicit ”la o tabelă de valori și la o axiologie, dublată de o cazuistică bogată”. Remarcăm însă și limite ale analizei caracterului eficient al procesului instructiv-educativ, limite generate de faptul că nu toate valorile cu care vom opera pot fi totdeauna supuse unei operații de măsurare. Practica școlară și unele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
seismică a construcțiilor subterane (galerii, tunele) 200 referințe Apărarea credinței revelate, misiune esențială a profeților 32 referințe Argumentare. Discurs. Coerență. Logică 101 referințe Arhitectura limbajelor simbolice 189 referințe Aspecte sociologice ale activității sportive din România 9 referințe Avangardism 50 referințe Axiologie generală 187 referințe Barocul și influențele baroce în literatură 247 referințe Bibliografia cărților de literatură neogreacă (Grecia și Cipru) în România 60 referințe Bibliografia relațiilor diplomatice, economice și culturale românobritanice 140 de referințe Biserica coptă în primul mileniu creștin 50
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
a crede /ști/bănui/nu ști/fi de acord/pretinde CĂ), adverbe de opinie (posibil, fără-ndoială, probabil, poate, desigur), lexeme afective, evaluative și axiologice (mic, drăgălaș, conotații pozitive și negative ale chipului în raport cu fața, ale lui subțire în raport cu slab, axiologie morală în bun și prost, rău). Trei tipuri de unități gramaticale intră în această categorie textuală: adverbul (sincer/genial), grupul prepozițional (Între noi / Din fericire n-am înțeles nimic), propoziția subordonată (" Nimic nu-i pierdut / din moment ce mă iubești"). În timp ce modalizatorii
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
precum și unor curente literare (expresionismul, de pildă) sau unor subiecte de largă dezbatere, cuprinzător și original tratate sub titluri precum Vitalitatea romanului, În universul mitului, Limbajul, Fantasticul. Exegeza este complinită de exemplificări semnificative, în vederea realizării unei perspective de morfologie și axiologie culturală. Sunt traduse opere fundamentale ale marilor scriitori moderni și contemporani, laureați ai premiilor internaționale pentru literatură, dar și texte de referință din literatura clasică, adesea în cadrul unor numere omagiale. Sunt inserate antologii de poezie franceză, italiană, engleză, germană, spaniolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Mihai Gafița, 1974, 309-315; Micu, Lecturi, 150-151; Lit.rom. cont., I, 72-74; Micu, Scriitori, 95-100; Aurel Rău, Flori din cuvinte, București, 1980, 94-97; Iliescu, Poezia, 53, 78-79, 129, 214, 274; Adrian Marino, [„Cartea despre carte”], TR, 1986, 7; Octavian Opriș, Axiologie și antropologie la Eugeniu Sperantia, ATN, 1986, 2; Vasile Muscă, Ion Maxim Danciu, Constantin Grecu, Eugeniu Sperantia, în Cunoaștere și acțiune. Profiluri de gânditori români, coordonator Andrei Marga, Cluj-Napoca, 1986, 137-178; Petre Pascu, Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987, 162-169; Zoe Dumitrescu-Bușulenga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
realizează creația și a faptului că cercetările din domeniul creativității sunt în plină expansiune. Definirea creativității este dificilă și datorită multitudinii abordărilor întâlnite în literatura de specialitate, constituindu-se în subiect de cercetare pentru psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi, esteticieni, sociologi, axiologi, antropologi, lingviști, economiști, fiecare dintre aceștia punând accentul pe dimensiuni diferite ale acesteia. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune un mod
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
acestora a fost încercată de Hugo Münstemberg (1863-1916), cu o teorie interesantă în care a formulat problema valorii acțiunilor umane. Teoria sa este o încercare de sinteză dintre psihologia experimentală pe care a învățat-o în laboratorul lui Wundt, și axiologie ca teorie generală a valorilor, aplicată din perspectiva științelor naturii. Cercetările sale au fost desfășurate în nota pragmatică caracteristică psihologiei americane, prin realizarea de aplicații în domeniul selecției profesionale a muncitorilor, de studii diferențiale în școli și în universități. Meritul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fără control conștient, dar cu o anumită engremare ce poate fi genetică (instinctuală) sau adaptivă (învățată), ca în cazul deprinderilor și obișnuințelor scrierii și cititului, al activităților implicate în viața de fiecare zi (Dicționar de Psihologie, coordonator U.Șchiopu, 1997). Axiologie (engl. axiology, fr. axiologie) disciplină filosofică ce studiază valorile din viața socială, geneza socială, structura, corelațiile, ierarhizarea și funcțiile lor precum și modul în care evoluează (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Barem (engl. standard, fr. barême) ecran de raportare
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cu o anumită engremare ce poate fi genetică (instinctuală) sau adaptivă (învățată), ca în cazul deprinderilor și obișnuințelor scrierii și cititului, al activităților implicate în viața de fiecare zi (Dicționar de Psihologie, coordonator U.Șchiopu, 1997). Axiologie (engl. axiology, fr. axiologie) disciplină filosofică ce studiază valorile din viața socială, geneza socială, structura, corelațiile, ierarhizarea și funcțiile lor precum și modul în care evoluează (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Barem (engl. standard, fr. barême) ecran de raportare sau etalon de referință
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de la această idee pentru a evidenția diferența dintre poezie și artele vizuale, implicând un tip de ierarhizare valorică a artelor. Chiar dacă nu ne propunem nici un fel de ierarhizarea a artei, ontologia diferențială a lui Lessing ne ajută în trasarea unei axiologii a operelor pentru identificarea a ceea ce face un obiect să fie operă de artă. Totodată, pentru a determina existența operei trebuie să expunem aparatul teoretic și să evidențiem factorii externi ce contribuie la definirea operei de artă. Dacă în cadrul operei
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un poem. Poemul se află mereu în starea de deschidere pentru a face posibilă experiența estetică. Dar viziunea heideggeriană asupra artei pare să ne îndepărtează de problemele ontologice, întrucât arta capăta o identitatea fundamentală doar prin intermediul poeziei conducând spre o axiologie a sa. Ontologia operie de artă nu prevede o astfel de ierarhizare ci, din contră, merge spre descifrarea și înțelegerea artei, în sens egal ca obiecte de artă, în toate formele de exprimare pe care le cuprinde. Înțelegerea artei este
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
John Stuart, A System Of Logic, Ratiocinative And Inductive, The Project Gutenberg Ebook, 2009. Morar, Vasile, Estetica: interpretări și texte, Editura Universității din București, 2003 [http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/3.htm]. Moutsopoulos, Evanghelos, Categorii estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, Editura Univers, București, 1978. Mukařovský, Jan, On Poetic Language, traducere de John Burbank și Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. Nietzsche, Friedrich, Noi, filologii, traducere, studiu introductiv și note de Vasile Muscă. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
an arrangement related to a particular type of circumstances which, in a naturally way, tends to have the ability to arouse aesthetic experiences" (t.m.). Monroe Beardsley, The Aesthetic Point of View, Cornell University Press, Ithaca, 1982, pp. 24-33. 18 Axiologia obiectului estetic este dată de contextul în care un obiect este expus. Din acest punct devedre există nenumărate motive pentru a înțelegere experiențele estetice ca aflate într-un lanț de reacții. "We may say that the kind of experience to
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
umane ca realitate ce trebuie să întruchipeze modele de o condiție superioară, singurele integrabile unei paradigme sociale exigente. Natura umană trebuie onorată prin desăvârșirea potențialităților sale și prin alcătuirea creatoare a unui întreg armonic de însușiri stabile, desprinse dintr-o axiologie a cărei ierarhie este încununată tot de determinări de esență spirituală. Apoi, într-o perspectivă de inspirație kantiană, conștiința și personalitatea sunt temei gnoseologic al activităților din știință și filosofie, oferind calea generală de investigație și secondând procesul desfășurat al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
datele care intră în componența ei - o altă față a universului, misterul lui inepuizabil, atât în ordinea obiectivă a lucrurilor, cât și în cea subiectivă, a "spațiului dinlăuntru""28. Spațiul imaginal este un spațiu interior, ideal nu în ordinea vreunei axiologii a nivelurilor realului, ci în sensul esenței manifestării. Figura lumii este un standard, o imagine tip, banală pentru că schematică, redundantă, generală prin univocitate, ceea ce se vede în general. Or "a vedea dincolo de ceea ce se vede înseamnă tocmai a străbate densitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
opinii divergente, de a împărtăși concomitent două convingeri diferite și, mai mult, abilitatea de a se călăuzi și după una și după alta"72. Trăiam, de fapt, epoca înfloririi limbii de lemn în România, cînd proprietatea cuvîntului, ordinea, logica și axiologia erau aruncate în prăpastie. E aici motivul pentru care nu reușim decît parțial să sub-înțelegem referința lui Noica din următoarea formulare: "Socialismul acest lucru îl cere tuturor: o cuminecare mai largă"73. În schimb, cînd judeca felul în care radioul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
religia și o dată cu ea mișcarea religioasă se îndreptase steril, spune Cioran, către "expresia unei voințe de a crede"104, în care intelectualii își ascundeau dorința lor de Absolut. Consecința acestei reacții era una de dezagregare în sfera culturii, îndeosebi în axiologie: "voința de a crede înseamnă, de fapt, o separație între valori și creatorii de valori, o dezbinare între elemente care ar trebui primar unificate. Creatorii de valori au, aici, perspectiva valorilor, iar nu trăirea lor"105. Uvertura tragicului Apropierea lui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sensul unei obiectivării, ajungând astfel de la descriptiv la prescriptiv. Cu alte cuvinte, am avea de-a face cu o trecere de la Erlebnis la Gestalt, la Sinn, Zweck și Wert, de la Lebensphilosophie la psihologia structuralistă, la filozofia formelor simbolice, teleologie și axiologie. Drept urmare, se consideră că în Der Aufbau... (1910), autorul și-ar fi revizuit punctul de vedere epistemologic din Einleitung... (1883) și din Ideen über eine beschreibende und vergleichende Psychologie (Idei privitoare la o psihologie descriptivă și comparativă 1894) "spre o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întreaga cultură este încercarea de a traduce în faptă aceste sarcini" (s.n.)48. S-a ajuns astfel la o criză de identitate a conștiinței istorice și, implicit, la criza istorismului. Ceea ce a urmat a fost o evoluție spre Lebensphilosophie, spre axiologie și ontologie. Dar și adăugăm noi, anticipând discuția ce va urma spre "critica rațiunii istorice". O asemenea evoluție, credem noi, ar fi greu, dacă nu chiar imposibil de conceput în absența deschiderilor promovate de istorism. Ținem să adăugăm această concluzie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Jossey-Bass, San Francisco, 1993. 38. R. Dreeben, „The Unwritten Curriculum and Its Relation to Values”, Journal of Curriculum Studies, 8 (2), 1976, pp. 111-124, extinde sensurile lui hidden curriculum propunând formularea „curriculum nescris”. El completa, în acest fel, ideile de axiologie curriculară subliminală pe care le avansase încă din 1968 în On What is Learned in School, Addison-Wesley, Reading, 1968. 39. În 1975, M. Apple publicase o interpretare politică a hidden curriculum: „The Hidden Curriculum and the Nature of Conflict”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Teachers of English, Urbana. Cuban, L. (1979), „Determinants of Curriculum Change and Stability, 1870-1970”, în J. Schaffarzick, G. Sykes (eds.), Value Conficts and Curriculum Issues: Lessons from Research and Experience, McCutchan, Berkeley, pp. 139-196. Cucoș, C. (1995) Pedagogie și axiologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cucoș, C. (1996), Pedagogie, Polirom, Iași. Cummins, C., Good, R., Pinar, W. (1989), The Hidden Curriculum with the Teaching of Science and Its Relantionship to Current Science Education Goals, lucrare prezentată la întâlnirea anuală a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că pledoaria lui Montaigne este în esență cea a înțelegerii lucide a limitelor condiției umane, semnificația ei devine demitizantă și iconoclastă. Aceste temeinice principii montaignene au anticipat cu trei secole înainte ideea riguros argumentată de ceea ce se va numi ulterior axiologie. Meditațiile înțeleptului retras în castelul său de la Périgord, izolat de numeroasele conflicte religioase într-o Franță bulversată, rămân și azi sau mai ales azi aproape de noi pentru că întrețin interesul maxim pentru umanism, cultură, carte. Ca orice capodoperă, Eseurile îndeamnă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
nu putea fi concepută, și-a dăruit tot sufletul reperelor istorice și stilistice esențiale pentru înțelegerea drumurilor muzicii (cine își mai amintește de audițiile muzicale de la Biblioteca "Gh. Asachi" patronate timp de peste patru decenii de ilustrul profesor?), elementelor fundamentale de axiologie culturală, dragostei nemăsurate pentru muzică și muzicieni, iubirii fără hotar pentru tradițiile și locurile muzicale ale Iașilor. "Sunetul era lumina/ Pecetea universului o ține/ Așa cum sufletul în lipsa-i/ N-ar fi decât pustiu și umbră". Un gând de poetesă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
unul, ci mai mulți „papagali bine dresați”. „Per ansamblu”, artizanatul precumpănește: se fac statistici de cuvinte (Enciclopedia lui Adică, vorba lui Arghezi), se numără cu grijă vocalele și consoanele, se combină idei și atitudini de împrumut. Artizanatul coboară ceața în axiologie. Din fericire, acești impostori nu rezistă în oficiul cel mai solicitat, acela de comentatori. *„Umanismul”, „patriotismul” au devenit subiecte de publicistică foarte comodă. Pe lîngă faptul că se repetă mereu aceleași exemple, vorbesc despre aceste idei inși care n-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]