390 matches
-
postsinaptice sunt mai puțin evidente, de obicei continue, existând doar rareori perforații. A treia varietate de sinapse asimetrice apare la nivelul corpului celular al celulelor nepiramidale, cu dendrite netede sau cu puțini spini. De obicei, aceste sinapse se formează de către axonii terminali mici, cu vezicule sinaptice rotunde, aspectul morfologic al joncțiunii fiind identic cu al celor două tipuri de sinapse descrise mai sus. Nu s-au observat sinapse asimetrice la nivelul corpului celular al celulelor piramidale, al celulelor stelate cu spini
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
observat sinapse asimetrice la nivelul corpului celular al celulelor piramidale, al celulelor stelate cu spini dendritici și în segmentele axonale inițiale. I.4.5.6. Sinapsele simetrice Cele mai frecvente sinapse simetrice fiind cele axo-somatice apar la nivelul corpului celular. Axonii terminali sunt mai mari, conțin un număr mai mare de mitocondrii și vezicule sinaptice pleiomorfe, ceva mai mici decât în sinapsele asimetrice. La nivelul joncțiunilor sinaptice nu apar densități postsinaptice, iar veziculele sinaptice se acumulează la interfața dintre axon și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celular. Axonii terminali sunt mai mari, conțin un număr mai mare de mitocondrii și vezicule sinaptice pleiomorfe, ceva mai mici decât în sinapsele asimetrice. La nivelul joncțiunilor sinaptice nu apar densități postsinaptice, iar veziculele sinaptice se acumulează la interfața dintre axon și corpul celular, realizând complexe sinaptice. O a doua categorie de sinapse simetrice se stabilesc la nivelul tijei dendritelor celulelor piramidale și nepiramidale - sinapse axo-dendritice, pe segmentele inițiale ale axonului celulelor piramidale - sinapse axo-somatice și rareori pe spinii dendritici - sinapse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
densități postsinaptice, iar veziculele sinaptice se acumulează la interfața dintre axon și corpul celular, realizând complexe sinaptice. O a doua categorie de sinapse simetrice se stabilesc la nivelul tijei dendritelor celulelor piramidale și nepiramidale - sinapse axo-dendritice, pe segmentele inițiale ale axonului celulelor piramidale - sinapse axo-somatice și rareori pe spinii dendritici - sinapse axo-spinoase. În unele cazuri, în special în sinapsele ce interesează dendritele de dimensiuni mici, joncțiunea sinaptică este întinsă, ocupând aproape toată interfața dintre membranele pre- și postsinaptice. Cu puține excepții
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mici, joncțiunea sinaptică este întinsă, ocupând aproape toată interfața dintre membranele pre- și postsinaptice. Cu puține excepții, la nivelul celulelor piramidale, ca și al celulelor stelate cu spini dendritici, sinapsele simetrice predomină la nivelul corpului celular, al segmentului inițial al axonului, ca și la baza dendritelor, în zonele lipsite de spini. Sinapsele asimetrice apar la oarecare distanță de corpul celular, acolo unde apar și spinii dendritici. În schimb, distribuția sinapselor pe suprafața celulelor nepiramidale cu dendrite ce prezintă puțini spini sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul acestor neuroni s-a constatat o distribuție similară a sinapselor simetrice față de cele asimetrice, de-a lungul dendritelor netede sau cu puțini spini, primele tipuri de sinapse (cele simetrice) predominând în porțiunea proximală. În schimb, segmentele inițiale ale axonului, prezintă puține sinapse sau sunt lipsite de conexiuni sinaptice. I.4.5.7. Sinapse neuroimune Mult timp sistemul imunitar a fost considerat autonom, deși existența fibrelor nervoase la nivelul organelor limfoide fusese semnalată încă de la începutul secolului al XX-lea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
punct de vedere chimic, joncțiunile gap constau din proteine și lipide. S-a identificat o proteină cu greutatea moleculară de 27000 kDa, numită conexină, ce ar reprezenta principalul constituent al celor 6 subunități. Introducerea unei substanțe fluorescente în citoplasma unui axon este urmată de apariția ei în zona postsinaptică, fără ca materialul fluorescent să fie identificat în spațiul extracelular, ceea ce demonstrează lipsa de comunicare a canalelor intracelulare cu spațiul extracelular. Invers, după ce lanthanum sau peroxidaza au fost injectate în spațiul extracelular, acestea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomen are loc în mod normal și se traduce prin incapacitatea celulei de a comunica. Creșterea rezistenței electrice a fost obținută prin privare de oxigen, prin imersie într-o soluție cu concentrații scăzute de Cl-, Ca2+, experimentele fiind efectuate pe axonii laterali septați ai racului. În fiecare caz inducerea creșterii rezistenței de cuplare a fost asociată cu separarea membranelor joncționale în zona de strânsă apoziție și cu insinuarea proceselor citoplasmatice ale celulelor Schwann între membranele sinaptice separate. Când fragmentele axonale au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de acțiune postsinaptic, de tip excitator sau inhibitor, urmată de răspunsul specific al formațiunilor respective (neuronale, musculare, glandulare etc.). În linii mari, etapele transmiterii sinaptice neuronale sunt următoarele: Potențial de acțiune a neuronului presinaptic ß Depolarizarea membranei plasmatice a terminației axonului presinaptic ß Intrarea calciului în terminația presinaptică ß Eliberarea cuantală a transmițătorului din butonul terminației presinaptice ß Difuziunea și fixarea transmițătorului pe receptorii specifici aflați la nivelul membranei plasmatice a celulei postsinaptice ß Modificarea conductanței membranei plasmatice postsinaptice pentru anumiți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fig. 36). Fracția veziculară odată constituită este protejată de degradarea enzimatică de către peretele membranar. Constituenții membranei veziculare se formează în reticulul endoplasmatic, de unde trec apoi în diferite compartimente ale aparatului Golgi. Veziculele provenind din corpul celular migrează de-a lungul axonului, prin transport anterograd, încărcându-se cu substanță mediatoare. Ajunse în teritoriul presinaptic, are loc fuzionarea și încorporarea unor vezicule în membrana plasmatică a butonului terminal, în vederea eliberării prin exocitoză a conținutului. După exocitarea mediatorului, veziculele sunt acoperite temporar cu un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de pe porțiunea inițială a dendritei. Sinapsele axo-somatice, ca și cele axo-axonice, sunt capabile să genereze potențiale de acțiune propagate (denumite și spike-uri somato-dendritice). Cel mai bine plasate din acest punct de vedere sunt sinapsele din zona conului de emergență a axonului motor, unde pragul de excitație este în general mai scăzut; b) potențialul postsinaptic inhibitor (PPSI) este o a doua modalitate de răspuns sinaptic, în cursul căruia, prin interacțiunea receptor-mediator, are loc o creștere exclusivă a permeabilității postsinaptice pentru K+ și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuron, împiedicând apariția PA sub efectul unor stimuli excitatori. Astfel de conexiuni reprezintă adevărate filtre ce modulează transmiterea în lanțurile neuronale; c) inhibiția presinaptică: în cazul unor sinapse axo-axonice excitatoare, depolarizarea sinaptică se propagă electrotonic până la nivelul butonului terminal al axonului postsinaptic. Această depolarizare relativ persistentă reduce cantitatea de mediator eliberată din butonul terminal. Acest fenomen este denumit inhibiție presinaptică și se explică prin faptul că eliberarea mediatorului depinde de amplitudinea totală a depolarizării și bruschețea cu care aceasta se produce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibiție presinaptică și se explică prin faptul că eliberarea mediatorului depinde de amplitudinea totală a depolarizării și bruschețea cu care aceasta se produce; d) inhibiția recurentă: este vorba, de fapt, despre inhibiția chimică postsinaptică exercitată de un interneuron asupra unui axon cu care face sinapsă. Acest interneuron este activat de însăși activitatea axonului ce urmează a fi inhibat sau a unui axon similar. Acești axoni stabilesc contacte sinaptice cu interneuronul inhibitor pe care îl pun în acțiune. În acest mod se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
amplitudinea totală a depolarizării și bruschețea cu care aceasta se produce; d) inhibiția recurentă: este vorba, de fapt, despre inhibiția chimică postsinaptică exercitată de un interneuron asupra unui axon cu care face sinapsă. Acest interneuron este activat de însăși activitatea axonului ce urmează a fi inhibat sau a unui axon similar. Acești axoni stabilesc contacte sinaptice cu interneuronul inhibitor pe care îl pun în acțiune. În acest mod se realizează bucle de tipul conexiunii inverse ce controlează funcții nervoase importante (vezi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se produce; d) inhibiția recurentă: este vorba, de fapt, despre inhibiția chimică postsinaptică exercitată de un interneuron asupra unui axon cu care face sinapsă. Acest interneuron este activat de însăși activitatea axonului ce urmează a fi inhibat sau a unui axon similar. Acești axoni stabilesc contacte sinaptice cu interneuronul inhibitor pe care îl pun în acțiune. În acest mod se realizează bucle de tipul conexiunii inverse ce controlează funcții nervoase importante (vezi datele privind circuitul stabilit prin neuronii Renshaw). I.5
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibiția recurentă: este vorba, de fapt, despre inhibiția chimică postsinaptică exercitată de un interneuron asupra unui axon cu care face sinapsă. Acest interneuron este activat de însăși activitatea axonului ce urmează a fi inhibat sau a unui axon similar. Acești axoni stabilesc contacte sinaptice cu interneuronul inhibitor pe care îl pun în acțiune. În acest mod se realizează bucle de tipul conexiunii inverse ce controlează funcții nervoase importante (vezi datele privind circuitul stabilit prin neuronii Renshaw). I.5.2. REACȚII VEGETATIVE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau proiectată (referită) diferă de cea somatică prin caracterul său difuz, a lipsei de căi aferente separate spinotalamice și a reprezentării corticale mai puțin exacte (fig. 61). Un loc aparte în autoreglarea locală a funcțiilor vegetative îl ocupă reflexele de axon. Fiind cele mai simple acte reflexe, acestea se realizează cu participarea filetelor senzitive ale unui singur neuron. Fiecare nerv senzitiv se ramifică într-un număr variabil de terminații dendritice, care se distribuie pe cale axonală fără articulație sinaptică atât la piele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau acetilcolină, ale căror acțiuni vasodilatatoare sunt cunoscute. Incapacitatea drogurilor care blochează acțiunea acestor două substanțe, de a împiedica vasodilatația antidromică a sugerat participarea posibilă fie a adenozinei fosfat, fie a plasmakininelor sau substanței P. Principalul răspuns al reflexului de axon este hiperemia pielii pe o suprafață de 5-10 mm în jurul zonei iritate. Scărpinatul, de exemplu, este urmat după aproximativ 30 secunde de o bandă roșie de fiecare parte a suprafeței traumatizate. În felul acesta, reacțiile reflexe de axon asigură creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexului de axon este hiperemia pielii pe o suprafață de 5-10 mm în jurul zonei iritate. Scărpinatul, de exemplu, este urmat după aproximativ 30 secunde de o bandă roșie de fiecare parte a suprafeței traumatizate. În felul acesta, reacțiile reflexe de axon asigură creșterea fluxului sanguin în zona agresionată, în vederea grăbirii procesului de refacere. După aceste câteva date privind particularitățile reflectivității vegetative, să vedem cum se realizează reglarea principalelor funcții organo-vegetative. II.1.2. DUALITATEA SIMPATICO-PARASIMPATICĂ După cum se știe, sistemul nervos vegetativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căi ascendente la nivelul centrilor reflecși cerebro-spinali sau ganglionari. Reacțiile reflexe reprezentând principala formă de activitate organo-vegetativă, asigură răspunsurile specifice motorii sau secretorii ale viscerelor fără participarea conștientă. Conștiența ia act doar de producerea actului reflex. Cu excepția reflexelor locale de axon, informațiile asupra statusului organelor prevăzute cu funcții vegetative sunt transmise fie la nivel ganglionar, fie la centrii coordonatori din sistemul nervos cerebro-spinal pe două principale căi senzoriale: parasimpatice aferente craniene și viscerale, simpatice ganglionare și toraco-lombare. Prin mecanisme cibernetice de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dendritice) plecate de la nivelul viscerelor merg pe traiectul nervilor simpatici și parasimpatici până la ganglionii spinali, unde are sediul corpul celular al protoneuronului căii aferente interoceptive. În cazul aferentelor vagale, corpul celular al primului neuron senzitiv se găsește în ganglionul nodos. Axonii protoneuronilor respectivi pătrund împreună cu rădăcinile dorsale ale nervilor spinali în coarnele posterioare ale măduvei, pentru a se articula atât cu deutoneuronul căii aferente interoceptive, cât și cu cel de-al doilea neuron al căii senzitive exteroceptive. Calea aferentă vegetativă urcă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locale sau generale ale organismului. La nivel capilar, reglarea nervoasă vegetativă operează indirect fie prin intermediul modificărilor de tonus arteriolar (fig. 75), fie cu participarea căii derivate arterio-venoase. Un rol nu mai puțin important capilarodilatator revine reflexelor locale, denumite impropriu de axon, provocate de excitarea antidromică a filetelor nociceptive terminale ale aceluiași neuron. Reacțiile neuroreflexe capilaromotorii locale sunt, ca și restul căilor vegetative eferente, sub controlul permanent al centrilor vasomotori bulbari și medulari, al căror tonus este la rândul său, întreținut de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
toate regiunile cu excepția creierului și a pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un mecanism absolut particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, ce determină vasodilatație și creșterea permeabilității capilare. d) Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decarboxilarea histidinei la nivelul mastocitelor, unde se găsește depozitată sub formă de granule, alături de heparină, și se eliberează atât spontan, cât, mai ales, în timpul agresiunilor tisulare fizice sau chimice, reacțiilor alergice etc. Iritația filetelor senzitive provoacă, prin reflexe locale de axon, eliberarea unei substanțe puternic vasodilatatoare de tip histaminic. Acumulată în exces, aceasta poate duce la dereglarea presiunii sanguine, predispunând la hipotensiune și stare de șoc. În condiții normale, intervenția ei este însă limitată la autoreglarea circulației locale și constă în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt utilizate în explorarea funcției secretorii a stomacului. Efecte secretagoge exercită histamina și la nivelul glandelor salivare și lacrimale, pancreasului, bronhiilor, intestinului și medulosuprarenalei. Ca mediator chimic potențial al fibrelor senzitive histaminergice, histamina endogenă participă la producerea reacțiilor reflexe de axon și la apariția senzației de durere. În calitate de hormon local, histamina mastocitară și nemastocitară contribuie la mecanismele de reglare a circulației din cursul reacțiilor hiperemiante de apărare tisulară normală și patologică. Participarea ei a fost demonstrată atât în manifestările alergice locale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]