2,305 matches
-
palmele în neștire. Pentru că i le întinsesem pe amândouă. Urla : - Monitor, ai ? Monitor care nu pricepe un simplu ă-ă-ăă !? Mârlan, asta ești ! Treci în locul lui! Și a arătat spre Gogu. Cred că m-a îmbrâncit Gogu în locul lui de mârlan, azvârlindu-mi cărțile și tăblița. Eram năucit. Zdrobit de usturimea palmelor umflate, nu mai vedeam, nu mai auzeam. Îmi vâjâia în urechi zbârnâitul diapazonului : ă-ă-ăă ! A doua zi, Gogu a intrat în pielea de monitor și a început să-mi lucreze
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
cu disperare să rupă niște lanțuri imaginare și să fugă din calea gerului năprasnic. Doar vântul alerga liber, făcându-și de cap pe câmpurile ce păreau că nu au margini și prin coșurile caselor, șuierând și băgându-și nasul pretutindeni, azvârlind fumul înapoi în sobe, înecându-i și storcând lacrimile celor din casă. În casa lui Nicolae Ionescu, în comuna Breasta, la vreo 10 km de Craiova, în odaia cu pereți subțiri, tencuiți, unde nu exista dușumea, pe jos fiind lut
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
mine:clanc, clanc! clanc, clanc! Iar m-a înfuriat și i-am șuierat: -Te ții tare, mă? Nu vrei să mai miroși pumnul? Îți pute? Ia mai miroase, mă! Îi mai scăpai un upercut și un picior zdravăn, până îl azvârlii peste balustrada balconului, făcându-l fluturaș printre florile din grădină. Am sărit după el. Acum făcea:clonc, clonc! clonc, clonc! Dar tot cu limba scoasă și minutarul bleg. Îmi plăcea cloncănitul lui hârâit, semn că urma să-și dea duhul
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
am făcut dragoste și-am speriat un stol de porumbei din preajma noastră care dormeau într-un nuc și-au zburat pe deasupra noastră, erau porumbei albi; după ploaia aceea galbenă, s-a făcut o dungă albă pe cer ca un ștergar azvârlit peste albastrul acela, cale spre care au zburat acei porumbei și unde s-au pierdut. După care m-am trezit cu bătăi de inimă...Am pus ochii pe luminița lămpii și m-am închinat. Oare plecarea porumbeilor să fie semn
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
pe agentul de legătură, între „Cartierul General Masonic” al lui Maiorescu - si Baia Mitrașevschi, unde Eminescu era „preparat” pentru arestare de către Grigore Ventura... - nici parolele/formulele criminale masonice, la adresa Aminului: „Mai potoliți-l pe Eminescu!”, a lui P.P. Carp, sau „Azvârliți-l peste bord pe Eminescu” (a cărei paternitate s-ar putea să-i aparțină lui „metru”/MAESTRU MASON - “GHIȚĂ, DE LA SINAIA„...)...: „Neavând încredere în conservatori (masonii P.P.Carp și Titu Maiorescu) și mai ales in liberali (I.C.Brătianu, C.A
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
traseul luminos în sens invers, el revine în starea de veghe, nu înainte să perceapă nerăbdarea ei de a trece prin noapte și prin ziua de mâine mai repede... Un râs machiavelic sparge tăcerea din camera lui în timp ce oprește programul. Azvârle nepăsător ochelarii și, pe deplin eliberat de preocuparea pentru ea, se-ndreaptă spre ieșire. Va face o lungă plimbare pe țărm... * Intru-n club. Deja urechile preiau înfricoșate sonurile către suta de decibeli. Tânjesc după o linie melodică... De după ochelari
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
lasă/ Ciorchini de rouă proaspeți și rotunzi/ Ca să le rupi pojghița de mătasă/ Și-n carnea străvezie să pătrunzi.// Adolescent cu ochii puri și-adânci,/ Sfâșii amiaza și strivești șopârle./ Fagurii zilei coapte îi mănânci./ În față vântul fluturii ți-azvârle.// Flori tinere te-opresc, cu sânii plini,/ Să le săruți nerușinat pe pulpe/ Când pocăit și moale, printre spini,/ Amurgu-și trage coada ca o vulpe." (Pe buze diminețile îți lasă). Dacă din diverși poeți închipuiți ți-e realmente jenă să
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
urșilor, de-o șchioapă,/ Când viespiile-s duse, se îndoapă,/ Ca să mai crească-n minte și putere.// Pe gresiile calde dorm șopârle/ Subțiri, strânse-n pieptare de mătasă./ Nu le trezi. De ce te sperii? Lasă/ Vântul în față fluturi să-ți azvârle.// Vom prinde libelule, buburuze,/ Și greieri în pahare, și lăcuste.../ Roua s-o bem din florile înguste/ Și să uităm poemele ursuze.// Hai, Puck. De-acum e seară și-i departe/ Pân' la culcușul moale dintre file./ Să sărutăm miresmele
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
balansa între gravitatea de fond și luarea în râs a unui demnitar militar otoman. Puțin merituosul pașă se descurajează de la prima ivire a lui Mihai Viteazu: "Pe vodă-l zărește călare trecând / Prin șiruri, cu fulgeru-n mână. / În lături s-azvârle mulțimea păgână, / Căci vodă o-mparte, cărare făcând" (...). Marii căpitani de oști luptau încă, pe vremea lui Alexandru cel Mare al Macedoniei, cu vreo 280-270 de ani înainte de Hristos, în fruntea trupelor pe care le conduceau; Alexandru își va fi
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Gheorghe Grigurcu Sorin Lavric insistă pe me-ta-morfoza pe care a învede-rat-o Noica, care, pe neașteptate, dintr-un intelectual cu viața închinată bibliotecii și camarazilor de idei s-a prefăcut într-un misionar, s-a azvîrlit fără nicio precauție în mediul clocotitor al unei pasiuni cu premise spirituale, însă pînă la urmă de ordin politic. Un patos al pornirii revoluționare de-a "transforma lumea", o îndîrjire terifiantă se degajă din articolele sale de tinerețe, subordonate unei
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
la subsolul paginii - sau să se șoptească din culise, - că, aici... mă rog, acolo,... la pagina indicată... il parle un scélérat... aici... vorbește un scelerat, ceea ce Tartuffe și este, nu-i așa?... Regele clatină din cap făcând peruca bogată să azvârle un miros de lavandă royale amestecat cu mătreață, mai prizează într-o nară ceva ce-l face să tușească, - și zice, bine, bine, dar Biserica? ați anunțat-o, - cum să nu, dar, este posibil?... - Richelieu știe, e de-acord! - E
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
să indice complexitatea fenomenului. Să fi fost toți aceștia niște primejdioși fanatici, niște incurabili obsedați, niște penibili rătăciți? Empatia lor de dreapta să fi anulat meritele lor, să-i fi compromis pentru totdeauna? E suficient să rostim sentințe prefabricate, să azvîrlim anateme pe urmele propagandei comuniste care mixa în furoarea sa negativă adevărul și minciuna, binele și răul, valoarea și nonvaloarea, pentru a da naștere la un produs de întrebuințare obligatorie? Spre deosebire de fascism și de nazism, legionarismul nu a avut un
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
Nichita Stănescu. Poetul ni-l citise de mai multe ori în redacție și ne fermecase pe toți. îmi stăruie în auz și azi: "Soarele rupe orizontul în două. Tăria își năruie sfârșitele-i carcere. Sulițe-albastre, fără întoarcere, privirile mi le-azvârl, pe-amândouă, să-l întâmpine fericite și grave. Calul meu saltă pe două potcoave. Ave, maree-a luminilor, ave!" Nu ne-am închipuit că această incantație va întâmpina împotriviri la publicare, ceea ce totuși s-a întâmplat. Un cenzor i-a
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
unde am citit enorm și am văzut documentare despre grupările de gherilă. L.V.R.: Acea "sărbătoare a cocainei", descrisă atât de dramatic în roman, chiar există? N.A.: Da, există, am citit despre ea undeva. Tot din lecturi știu că morții sunt azvârliți în mare, că alimentele nu se cumpără cu bani, ci cu frunză de coca. Romanul l-am scris la câteva decenii după ce-am revenit din Columbia, într-o singurătate absolută, citind documente, folosind mărturii din presă, de pe internet, din
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
datorată piederii libertății apare într-un tablou apocaliptic: "Călcată țara ca un teasc cu struguri/ Stă sub copita vremilor de-apoi./ Cu miile, când n-avem grâu, sub pluguri/ Ne-ngroapă și ne samană pe noi./ Pe regi ni-i azvârliră la gunoi,/ Din pântece ni-s pruncii puși la juguri,/ Strămoșii șterși ca basme cu strigoi". Cum izbăvirea nu vine de nicăieri, singura soluție rămâne încrederea disperată în minunea că libertatea va reveni: "Tu, glorie a vieții, tu ne ții
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
veracitatea celor spuse. Dialogul savuros dintre personaje, realizat într-o limbă de epocă perfect stilizată, apropie și mai mult Băltărețu de lumea nuvelei. Descrierea suculentă a obiectelor și a veșmintelor, anecdota tragi-comică despre eroul amenințat de domnitor că va fi azvîrlit din Turnul Colței, atmosfera bucureșteană apăsătoare, tipică unei țări aflate în punctul cel mai jos al decăderii sale istorice, finalul superior-blazat (..., Unde e astăzi averea Băltărețu..."), fac din aceste pagini o mostră de proză superioară, dincolo de timp, la nivelul celei
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
căpitanului proteza piciorului vătămat. "Pe chipul ei rău se citea dorința de a se răzbuna fără întîrziere." Rănită, balena se năpustește asupra corăbiei, o izbește și o scufundă, iar Ahab, cu gîtul prins în funia harponului său, e sugrumat și azvîrlit în mare. Revanșa vînatului împotriva vînătorului este totală și exemplară. Laudă ție, neînfricată Moby Dick!
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
-l îmboldi pe urs cu ajutorul unor țepușe. Fiara iese din vizuină, prințul indian trage două focuri în văzduh, boierul alte două, rănindu-l doar pe urs, care se repede spre ei. Atunci moș Calistru se dezbracă de cojoc și îl azvîrle ursului. "Ursu-l prinde-n labe și începe a-l farma ș-a-l flocăi, iar pe dedesubt bătrînu-i pune cuțitu la pîntece și-l spintecă. ș...ț Așa am văzut eu la munte, pe cînd eram tînăr. Ș-așa
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
petiție înaintată Ministerului Instrucțiunii în 15 septembrie 1924: "Subsemnatul Marin Ștefănescu, profesor titular de Filozofie la Universitatea din Cluj, am crezut că rostul meu este acela al unui apostolat. Dar ca urmare a acestei credințe s-a încercat să se azvîrle asupra mea una din cele mai josnice învinuiri, cu scopul ca să fiu discreditat și să mi se ia astfel posibilitatea apostolatului căruia mă jertfeam." Dar scandalul căruia va trebui să-i suporte consecințele nu va fi unul ideologic, ci unul
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
-n față, se strecoară,/ crește-n spărturi, se cațără prin zid,/ și, gras, se-ntinde pentru-a doua oară,/ peste asfaltul biruit. [...]/ Pe sticle sparte se prăjesc șopârle,/ din pomi greoaie fructe cad în vânt -/de parcă-o mână de văzduh azvârle/semințe noului pământ.”//(Provincie, III) Sau această imagine a verii dogoritoare, personificată, care se scaldă, după ce a trecut prin codru, prin zmeuriș și pelinițe: „Pe după grâu,/ ascunsă după luncile de lozii,/ vara se scaldă, goală, în pârău.[...].//(Alte priveliști, I
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
comiterea atrocităților și crimelor, cele care cutreierau satele în căutare de adolescente menite supliciului, au fost arse pe rug, iar o a treia închisă pe viață. Un pitic sadic de care contesa nu se despărțea a fost decapitat și corpul azvârlit în foc. De Elisabeta Bathory, ancheta nu s-a atins. Numele și rangul trebuiau cruțate. Sângeroasa contesă a fost silită totuși să-și petreacă ultimii patru ani din viață într-o celulă a castelului Cachtice din Slovacia de azi, fără
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
Roxana Melnicu La prânz Am oprit mașina în drep tul vechii biserici ca să se mai urce cineva. Trântisem por tbagajul când un om fără o mână mi-a spus: Șefu’, dă-mi o țigare. N-am, nu fumez, i-am azvârlit. Am tras apoi de sub scaunul șo ferului o geantă și am scos un pachet în care mai erau două țigări. Știu că o să vi se pară ciudat, dar am țigări, deși nu sunt fumător, am spus. Ai văzut, șefu’, că
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
oară și pentru totdeauna. Acest lucru deoarece Euridice era muzică pură, cântul cel mai sublim al zeului. Iar muzica este incapabilă. O dezmărginire eterică. După pierderea Euridicei, Orfeu disprețuind carnalul, menadele, preotesele tracice ale cultului orgiastic, îl sfâșie și îi azvârle capul în râul Hebros, de unde trece în marea Egee. Capul zeului continuă să cânte (pentru că muzica este faptă a minții, și este eternă), ajunge în insula Lesbos. Aceasta devine leagănul poeziei lirice, atingând apogeul cu celebra poetă și muziciană Sappho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
după poarta Infernului pe care a sigilat-o: "Lasciate ogni speranza voi che'ntrate". Petrarca, după ce constată că "Iubirea nu se hrănește decât cu lacrimi, iar timpul ruinează totul și îl aruncă în uitare", ajunge la concluzia că omul este azvârlit într-un cerc destinal de intercondiționări care se neagă una pe alta și din care nu poate ieși: "Dragostea învinge omul, virtutea învinge dragostea, moartea învinge virtutea, gloria învinge moartea, timpul învinge gloria". Michelangelo, marele neliniștit al Renașterii, care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
antena televizorului cu dinții și nici nu au au înșirat pe un codru de pâine o felie de salam cu soia, în timp ce făceau abuz de neuroni ca să găsească o cale de a încălzi garsonierele confort trei pentru a nu fi azvârliți de nevastă din pat pe motiv că au labele reci. De ce te burzuluiești și te strâmbi la ecranul televizorului? În fond, o iubire la pachet, organizată scrupulos cu șampanie și lumânări parfumate pe marginea căzii, nu dă niciodată greș, conform
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]