907 matches
-
județului Vaslui, iar o mare parte din afluenții săi, care au irigat zona de sud a județului Iași, trec și în județul vecin (cazul Șacovățului, Stavnicului, Vasluiețului și Crasnei), al cărui teritoriu ocupă cea mai mare parte din bazinul hidrografic bârlădean. Dacă urmărim doar culoarul râului Bârlad observăm că el pătrunde în județul Vaslui în zona Băcești, continuând cu localitățile situate în mare parte pe șes (specificăm că cele menționate sunt doar orașele și comunele, nu și satele pe care le
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ivești, Liești, Fundeni (Fundenii Noi) și Nămoloasa, unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și sud-est, mai mult spre regiunea Bazinului Prutului. De altfel, pădurea constituie principala resursă naturală (la finalul anului 1996, suprafața împădurită fiind de 84.258 ha, dintre care doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
râului Bârlad, la circa 3-4 m sub aluviuni. Datorită acestor depuneri, lunca s-a ridicat în ultimii 600-700 de ani cu 2-2,5m, acoperind multe din așezările preistorice și antice, situate la niveluri mai joase. Comunitățile stabilite în aria bazinului bârlădean au găsit terenuri mănoase, bune pentru agricultură, pășuni pentru creșterea animalelor, rețele de apă pentru practicarea pescuitului și mărginite cu stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acceptat uzitarea termenului de cultura Costișa-Botoșana-Hansca. În cazul temei asupra căreia ne-am îndreptat atenția, am fost nevoiți, întrucât datarea culturii romanice include și a doua jumătate a secolului V, să luăm în calcul și o parte a vestigiilor bazinului bârlădean, corespunzătoare cronologic intervalului menționat. Încadrarea corectă a culturii amintite a eliminat acel aparent hiatus, datorat prin aproximarea greșită a finalului culturii Sântana de Mureș și începutul culturii romanice; momentul istoric distinctiv este marcat de evenimentul politico-militar din anul 454, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit bazinul hidrografic al acestuia au oferit condiții prielnice de trai comunităților ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu propice practicării agriculturii, creșterii animalelor, pescuitului și vânătorii, fapt confirmat de-a lungul timpului, inclusiv pentru intervalul secolelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau din cadrul colecțiilor particulare. Ulterior, s-a trecut și la cercetarea de teren, sub forma unor identificări de situri, pe baza izvoarelor scrise, a perieghezelor ori ca urmare a trasării unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul bazinului bârlădean, apar în răspunsurile oferite de învățătorii fostului județ Vaslui la Chestionarul arheologic al scriitorului Al. Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
34 de monede (33 bronz și una argint), de la împărații Phocas (7 exemplare), Heraklius (11 exemplare), Heraklius-Constantin (8 exemplare), Martina (un exemplar) și Constans II (7 exemplare), iar cronologic corespunde secolului al VII-lea. Alături de cele două tezaure, pentru bazinul bârlădean, mai pot fi amintite și descoperiri izolate de monede, majoritatea din bronz, care vor fi specificate pe parcursul lucrării. 3. CERCETĂRI DE SUPRAFAȚĂ ȘI SISTEMATICE DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX Cercetările de suprafață i-au amploare în a doua
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
400), care denotă o locuire teritorială îndelungată, din Paleolitic și până în Evul Mediu târziu (secolul al XVIII-lea). Pentru intervalul de timp corespunzător secolelor V/VI-XI, au fost găsite 523 de puncte, dintre care doar 117 sunt din bazinul bârlădean. În ultimul caz, numărul punctelor arheologice diferă de la o localitate la alta, fiind situații când au fost descoperite și câte cinci sau șase puncte diferite (Roșiești-Gară și Costești). Întrucât numărul acestor puncte arheologice este mare, iar informațiile despre ele sunt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colegii noștri au cercetat un mormânt dublu turanic. Cum e firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce va fi cu siguranță completată cu alte puncte, pe măsura apariției de noi descoperiri în arealul bazinului bârlădean. Conform istoricului cercetărilor, consistența activității științifice s-a înregistrat îndeosebi în perioada anilor 1950-1990. Beneficiile acestei etape fructuoase sunt datorate nu numai factorilor financiari sau politici, ci îndeosebi activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și în bazinul bârlădean: una a descoperirilor întâmplătoare, care au scos la iveală vestigii, de regulă izolate, cu informații vagi și de multe ori neverificate sau nevalorificate prin săpături de amploare, și o a doua, a cercetărilor de suprafață și sistematice, ca urmare a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
agricole, surse de apă, păduri, pășuni) au permis locuirea acestui spațiu, pe o perioadă îndelungată, posibil neîntreruptă în timp, fiind populat și în prezent. De altfel, într-o interdependență naturală, bazinul hidrografic al Bârladului traversează de la nord la sud podișul bârlădean, a cărui parte de nord este ocupată chiar de Podișul Central Moldovenesc. 1. AȘEZĂRI La finele culturii Sântana de Mureș, petrecut conform noilor teorii, emise de unii specialiști, la jumătatea secolului al V-lea, se constată apariția unui nou orizont
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni, fapt ce a permis un climat liniștit. În atare condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului bârlădean, a unui număr de 110 vestigii, situate în 88 de localități (Anexa 2, harta I), din care doar opt așezări au beneficiat de cercetări (sondaje ori săpături sistematice), iar alte 90 au rămas la stadiul de periegheză. Comparativ cu numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovenesc (peste 150) și în zonele de stepă colinară din sud-estul Moldovei (peste 100), dintre care s-au cercetat prin sondaje sau săpături de amploare doar 45 de stațiuni. Din cele 300 de stațiuni, numai 98 fac parte din bazinul bârlădean, iar dintre ele doar în opt s-au făcut cercetări sistematice: Încă de la prima vedere a hărții (Anexa 2, harta I), cele 98 de situri medievale timpurii indică pe lângă o locuire oarecum uniformă a teritoriului Bazinului Bârladului și existența mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care a permis sistemul rotațiilor și bogăția culturilor. Pornind de la aceste considerente, se observă predilecția stabilirii populațiilor în multe din văile și microregiunile bazinului bârlădean, cum este cazul așezărilor de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe valea Zeletinului, Rădăcinești - Vrancea, pe valea Berheciului, Bogdana, Tunsești, pe valea Bogdanei, Alexandru Vlahuță, în valea Similișoarei, Coroiești, în valea cu același nume, Dumeștii Vechi, Todirești, Negrești, Buhăești, Albești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al populației, poate ușor marcat de unele creșteri demografice, favorizate de diferiți factori: perioade de acalmie, condiții naturale prielnice traiului, din unele microregiuni, care au atras un număr mai mare de locuitori. În toate așezările cercetate, descoperite în aria bazinului bârlădean, nu s-au depistat urme de incendiu, precum la Botoșana - Suceava și Bacău - Curtea Domnească. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: gropi de provizii și menajere Prin investigații arheologice, în majoritatea așezărilor spațiul românesc, a fost descoperit un număr mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
restul Moldovei, unde erau împărțite pe criterii familiale ale membrilor comunității respective (Bacău-Curtea Domnească, Ștefan cel Mare-Bacău, Izvoare-Bahna, Davideni - Neamț, Cucorăni - Botoșani), ci răsfirate, nerespectând vreo regulă. În lipsa acestor elemente putem remarca, pe baza unui principiu simplu, că stațiunile bazinului bârlădean includeau un număr mediu de șase locuințe (Dodești, Drăgești), cu aproximativ patru sau chiar cinci locuitori în fiecare adăpost, de unde rezultă un număr de 24-30 de membri. Un calcul similar, care susține corectitudinea raționamentului, s-a făcut pentru așezarea de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poate fi interpretată și ca o definire a „granițelor” etnice. Aceste motive decorative se mențin și în perioada ulterioară (secolul VIII), fiind prezente pe fragmentele de la Valea Mare-Dumești (pl. XII). Tipsiile se găsesc frecvent în spațiul Moldovei, inclusiv în bazinul bârlădean (câteva exemplare la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare, mai multe fiind în siturile din secolul VIII) și au o forma rotundă, cu fundul și pereții îngroșați, ultimii fiind drepți (Rateșul Cuzei - pl. VI/5) sau ușor aplecați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se remarcă o diferență între vasul-borcan, care se transformă de la o etapă la alta, în compoziție, formă, decoruri, pe când tipsia se menține, fără modificări esențiale, până în veacurile VIII-IX, ulterior remarcându-se schimbări și reducerea cantității lor din inventarele siturilor bazinului bârlădean, dar și din restul așezărilor, descoperite în spațiul Moldovei. Revenind la cele două etape ale evoluției ceramice, trebuie specificată preponderența variantei modelată la mână, din perioada secolelor V-VI, comparativ cu cea lucrată la roată. Probabil, această decădere tehnologică a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
scădere demografică, prin strămutarea unor familii în alte zone, fapt dovedit de întreruperea continuității de locuire: a fost descoperită doar o locuință din secolele VII-VIII (L62), ai cărei membri au fost considerați ultimii locuitori ai așezării de la Davideni. Pentru bazinul bârlădean, situația este schimbată, multe din aceste aserțiuni nefiind valabile, precum la Dodești - Vaslui, unde s-a constatat o suprapunere stratigrafică succesivă, de trei locuințe, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezentat de triburile migratoare, care s-au deplasat în masă spre zona dunăreană, în a doua jumătate, mai exact în ultimul sfert al secolului VI. Impactul produs de aceste populații alogene s-a reflectat și în situația demografică a bazinului bârlădean, care fie își menține un număr modic, fie înregistrează scăderi temporare, datorate plecărilor succesive din fața pericolului extern. Totodată, situația politică agitată din secolul al VII-lea a determinat ruperea legăturilor comunităților romanice cu centrele ecleziastice bizantine, inițial prin căderea limesului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul că numărul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și difuzării acestor accesorii vestimentare în spațiul bazinului bârlădean, nu există dubii că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial, multe dintre fibulele „digitate” au fost considerate ca provenind exclusiv din spațiul slav (teoriile lui J. Werner, B. A. Râbakov, Vl. Popović ș.a.), însă ulterior, multe argumente au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]