3,148 matches
-
a adus Alexandru George, observând că nu este firesc să excludem din sfera noastră de interes celălalt tip de roman, organizat epic pe principiul unității și continuității, la fel de viabil și de productiv ca și acela organizat pe principiul rupturii. Nicolae Bârna, Gabriel Chifu, Marian Victor Buciu au vorbit despre formele și tehnicile romanului actual, raportate, aceste forme și tehnici, la "noul orizont de așteptare". Dan Stanca s-a referit la "dimensiunea profetică" a romanului, exemplificând, pentru veacul trecut, cu Dostoievski, și
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
sînt adevărate performanțe de iluzionism, de acuratețe descriptivă pe marginea unui anumit subiect, de cele mai multe ori neutru și fără eroism propriu, fără acel înalt potențial de exponențialitate. Un acoperiș de șindrilă, obloanele unei ferestre, un perete de scînduri sau de bîrne de pe care a căzut tencuiala, un paviment din piatră, o pîine desenată halucinant chiar pe lopata cu care ea se introduce în cuptor ș.a.m.d., cam acesta este repertoriul de forme pe care Colta îl cultivă cu insistență și
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
de-ale timpului nostru. Încă idealizăm ceea ce e în afară, de la sticlele de Coca-Cola pînă la producția culturală și intelectuală. Pentru păstrarea dicernămîntului dar și pentru simpla satisfacție pe care inevitabil o provoacă "paiul din ochiul" celuilalt, oricît de mare bîrna din cel personal, cărți precum volumul de memorialistică al Annettei Kolodny, Failing the Future. A Dean Looks at Higher Education, sînt esențiale. Categoria din care face parte e oarecum specială, aș numi-o a memorialisticii-reportaj, căci Failing the Future înregistrează
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
indice liderilor politici existența benefică a unei alternative la naționalismul imbecil promovat de PRM. * FAMILIA (nr. 9) ne oferă multe lucruri care se cuvin citite: un mic "dosar" Sorin Titel la judecata de apoi, la care colaborează Norman Manea, N. Bârna, Marian Victor Buciu, Ramona Malița și Marius Miheț, un admirabil M. Zaciu - Homo viator de Virgil Podoabă și, mai ales, subtitlul comentariu al Doinei Curticăpeanu pe marginea unei cărți de Marcel Corniș-Pop de la Fundația Culturală Română, în care sînt strînse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
acest "jurnal deschis" o sugestivă frază din Guittou: "Ou fait toujours silence sur l'essentiel qui est insuportable". Subintitulată "jurnal eshatologic" cartea are pe alocuri incisivitatea unui eseu și o profunzime de studiu. Judecățile domniei-sale pornesc de fiecare dată de la "bârna din propriul ochi" și, numai după o îndelungată gestanță gândurile își găsesc expresie în meditații despre Dumnezeu și om. Obsesia acestor căutări minuțioase și necruțătoare, filtrându-și gândurile prin sita tot mai măruntă a adevărului creației, este dublată în permanență
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
și colaborarea ideologică". Polemica dintre cele două reviste s-a purtat constant, pe întreg anul 1939, mai cu seamă în cadrul rubricii Prostologhicon din Jurnalul literar, redactată de chiar G. Călinescu. Nu de puține ori s-a ironizat colaborarea lui Vlaicu Bârna (1913-1999) la România literară și, de asemenea, nu a fost scutit nici Perpessicius, care a fost tras la răspundere pentru că a trecut sub tăcere faptul că G. Călinescu a publicat prima dată poemul Memento mori, în România literară din anul
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu Bucur debutant în Gândirea din anul 1935 a luat în cercetare revistele cu o ideologie literară echilibrată
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
categorie pe care aș numi-o 'critica insuficientă'. O critică aplicată, corectă de cele mai multe ori, fără nici un risc, fără nici un cîștig... Un lucru trebuie stabilit de la bun început. Proza românească între milenii de Geo Vasile și Comentarii critice de Nicolae Bârna nu sînt două cărți proaste ' sînt 'cărți medii' sau 'cărți de raftul doi'. Și Geo Vasile, și Nicolae Bârna sunt excelenți alcătuitori de ediții. Cele două cărți amintite se ocupă de literatura română postbelică. Acești critici sînt văzuți aici exclusiv
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
nici un cîștig... Un lucru trebuie stabilit de la bun început. Proza românească între milenii de Geo Vasile și Comentarii critice de Nicolae Bârna nu sînt două cărți proaste ' sînt 'cărți medii' sau 'cărți de raftul doi'. Și Geo Vasile, și Nicolae Bârna sunt excelenți alcătuitori de ediții. Cele două cărți amintite se ocupă de literatura română postbelică. Acești critici sînt văzuți aici exclusiv în ipostaza lor de comentatori ('întîmpinători') ai literaturii contemporane. În primul rînd, criticul român ar trebui să-și revizuiască
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
în completă necunoștință de cauză, culturii populare contemporane. Pentru că noi, eroii esteți și redutele bunului gust rezistăm acestor 'tentative de îndoctrinare, de prost-gust și mercantilism'. O jalnică rezistență prin cultură postdecembristă... lang=EN-US style='font-family:Comentariile critice ale lui Nicolae Bârna diferă prin 'subiecții' aleși, numai scriitori unul și unul. Domnia sa propune o critică aparent suspicioasă a unor cărți mari din literatura română contemporană. Totul este însă un joc retoric puțin abil ' instrumentele critice sînt clasice. Pe Nicolae Breban îl luăm
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
de insuficiență a vibrației naționale. Suspiciune iscată de judecăți simpliste: scriitorul ni se pare a fi o pildă de preocupare pentru destinele (culturale) românești.' Cum se comentează un roman? Altă întrebare care trebuie adresată cu tărie criticii de astăzi. Nicolae Bârna analizează tradițional dimensiunile narative, tematice, compară romanele autorului. Nimic rău, dar cîtă relevanță mai poate avea un eseu de zece pagini în care criticul este complet hipnotizat de textul său. Autoreferențialitate pînă la delir: 'Cărtărescu duce acest izomorfism până foarte
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
căruia îi slujește drept principiu unificator.' Acesta nu este un limbaj teoretic, este o bîjbîire critico-poetică a absolutului literaturii. Sintagme precum 'operă demiurgică și scriere de sine totodată' fac parte dintr-un argou critic găunos. Înțelegem doar că lui Nicolae Bârna i-a plăcut Orbitor și cam atît ' motivul acestei 'plăceri' este încriptat într-un discurs fără cap și coadă: Această plăcere e suscitată de seva fluidă și extrem de trofică pentru (pentru imaginație și trăire) a textului, se iscă din bogăția
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
pentru (pentru imaginație și trăire) a textului, se iscă din bogăția, din versatilitatea lui grațioasă și ' reiau cuvîntul pentru a nu știu cîta oară, dar n-am ce face: e cel mai potrivit ' strălucirea lui.' Și așa se joacă Nicolae Bârna cu 'orbitor' și toată aria semantică a cuvîntului, înfățișîndu-i cititorului o frumusețe de compunere critică. Ambii critici practică înfrigurați specia critică numită 'rezumat'. O fi el bun, ici-colo, la vreun roman mai necunoscut, dar să citești povestea Buneivestiri sau a
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
În primul volum e reprodusă toată dramaturgia și versurile, și în al doilea proza literară. Mărturisesc, din capul locului, bucuria de a mă reîntîlni cu o ediție critică, bogat și îndelung comentată. Cei trei distinși editori (d-nii Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav), prin migălosul lor efort științific, au întrunit, în corpusul lor de comentarii mai tot ceea ce se găsea în mai vechile ediții critice de la E. P. L. și Editura Minerva: locul primei apariții, geneza operei, receptarea ei în epocă și
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
comentarii) ediție Caragiale și nu cea a lui Zarifopol-Cioculescu sau cea din 1959-1965 a lui Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, oprită la volumul al patrulea. Dar și așa, fără cele două amintite secțiuni, ediția d-lor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
de "detalii" care fac deliciul editorului adevărat, dar nu mai am spațiul necesar relatărilor. Recomand cu căldură amatorilor de "scumpeturi" caragialiene să-și procure și să citească (evident și secțiunea "Note și variante") ediția academică a dlor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav. Memorabilă e prefața dlui Eugen Simion, subintitulată "I.L. Caragiale și spiritul românesc". Ceea ce mă duce cu gîndul la celebra apreciere a lui Ralea (din Valori) că I.L. Caragiale e cel mai național scriitor român. Caragiale, Opere. Două volume
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
subintitulată "I.L. Caragiale și spiritul românesc". Ceea ce mă duce cu gîndul la celebra apreciere a lui Ralea (din Valori) că I.L. Caragiale e cel mai național scriitor român. Caragiale, Opere. Două volume. Ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav. Prefață de Eugen Simion. Editura Univers Enciclopedic, 2000.
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
fi cuvenit. E bine că buna Editură Gramar, condusă priceput de soții Marinescu, a avut inițiativa de a ne restitui celebra carte a lui Vianu. Dl Henri Zalis a prefațat-o cu pricepere în stilul său cunoscut, iar dna Alexandra Bârna i-a vegheat ținuta filologică. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români. Ediție îngrijită de Alexandra Bârna. Prefață și note explicative de H. Zalis. Editura Gramar, 2000
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
inițiativa de a ne restitui celebra carte a lui Vianu. Dl Henri Zalis a prefațat-o cu pricepere în stilul său cunoscut, iar dna Alexandra Bârna i-a vegheat ținuta filologică. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români. Ediție îngrijită de Alexandra Bârna. Prefață și note explicative de H. Zalis. Editura Gramar, 2000
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
prestigiu și care se numără, în felul lor,/ printre lucrurile mai greu de împlinit ale acestei lumi./ Laudă puținelor clipe,/ în care ni s-a dat să vedem cum ninge cu găuri de flaut,/ și aromele vesperale din prunduri. Laudă bîrnelor/ pe care se trece în partea cealaltă a rîurilor -/ și buruienilor crescute peste gorganele de cutii de conserve,/ de anvelope și de fiare ruginite, de la marginea orașelor./ Ah, cîtă prospețime, în această lume,/ de la vicleana frumusețe a fetelor. Și rîsetele
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
de cenaclu: "Costin Georgescu, Ghibaldan, Mia Frollo, Bebs Delavrancea, gen. Văitoianu, N. Crevedia, Werner, d-na și dl Mircea Damian, d-na și dl Ludovic Dauș, Pica Dona, d-na Roman, Maura Prigor, Paula Petrea, Gallia Tudor, Petrașincu, Monda, Șerbu, Bârnă, Doru Strajă, Carianopol". Și lecturile erau, în consecință, cele ale participanților, fără prea mare valoare. Doar marele critic era obișnuit cu apostolatul și asculta răbdător lecturile. De altfel, le asculta, cu aceeași răbdare de benedictin, și în timpul celorlalte zile ale
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
de tentă plată și tușă carnală - reprezintă, în snsamblu, un univers copleșitor în care forța și grația, siguranța și ezitarea, lumina și întunericul, echivocul și iubirea se împletesc într-o adevărată simfonie. Reprezentînd pur și simplu textura unui perete din bîrne , accidentat de o ușă minusculă sau de o coadă de coasă, Șura nu este numai o lucrare în care materialele picturii, tehnica și limbajul își găsesc o puternică justificare, dar și una care, prin toate coordonatele ei, trece dincolo de tot
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
corespunzând ultimelor două decenii din viața lui Caragiale. E o lucrare pe care n-o putea face decât un profesionist al cercetării de istorie literară și un devotat al dramaturgului. Constantin Hârlav a făcut parte, alături de Stancu Ilin și Nicolae Bârna, din triumviratul care a realizat cea mai bună ediție de Opere I. L. Caragiale, în patru volume, apărute în anii 2000-2002, sub egida Academiei Române. Volumul III, Publicistică, încorporează numai o parte din aceste interviuri. În culegerea sa de acum cercetătorul adaugă
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
făcea cu lumînări de seu în felinare iar boierii umblau noaptea cu masalaua alcătuită din zdrențe muiate în păcură încinse pe un băț înconjurat de grătare de fier, purtate, desigur, de slugi, de obicei țigani (masalagii) pe străzile podite cu bîrne. Să adaug că Papazoglu, încă în 1891, ținea să menționeze că au fost și domnitori fanarioți pozitivi și îi menționează pe Alexandru Ipsilanti (creatorul, în 1780, al Academiei de la Sfîntul Sava), Const. Ipsilanti și Ioan Caragea (înfăptuitorul legiuirii din 1818
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Țepeneag. El ne cucerește într-atât, încât suntem gata să recunoaștem că toată literatura de azi derivă din onirism, numai ca să-l vedem, în sfârșit, mulțumit. Dumitru Țepeneag, Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, interviuri, ediție îngrijită de Nicolae Bârna, București, Ed. Allfa, 2000. 288 pag.
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]