165 matches
-
de noi pompe și echivalent persoană și un flux de echipament SCADA tratare a apei de 400 l/s - îmbunătățirea calitativă a - extinderea cu 42 km a canalului stației de epurare a apei colector și construcția a 6 brute în Bâtca Doamnei stații de pompare colectoare - extinderea cu circa 8 km a - înlocuirea a 6 km de canale rețelei de alimentare cu apă, colectoare și reabilitarea a care deservește aproximativ două stații de pompare colectoare 5.000 de persoane - achiziția unei
CONTRACT DE FINANŢARE din 15 martie 2004 (*actualizat*)(**republicat**) între România şi Banca Europeană de Investiţii***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260421_a_261750]
-
de noi pompe și echivalent persoană și un flux de �� echipament SCADA tratare a apei de 400 l/s - îmbunătățirea calitativă a - extinderea cu 42 km a canalului stației de epurare a apei colector și construcția a 6 brute în Bâtca Doamnei stații de pompare colectoare - extinderea cu circa 8 km a - înlocuirea a 6 km de canale rețelei de alimentare cu apă, colectoare și reabilitarea a care deservește aproximativ două stații de pompare colectoare 5.000 de persoane - achiziția unei
LEGE nr. 56 din 17 martie 2005 (*actualizată*)(**republicată**) privind aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a II-a, semnat la Bucureşti la 15 martie 2004 şi la Luxemburg la 19 martie 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260418_a_261747]
-
de noi pompe și echivalent persoană și un flux de echipament SCADA tratare a apei de 400 l/s - îmbunătățirea calitativă a - extinderea cu 42 km a canalului stației de epurare a apei colector și construcția a 6 brute în Bâtca Doamnei stații de pompare colectoare - extinderea cu circa 8 km a - înlocuirea a 6 km de canale rețelei de alimentare cu apă, colectoare și reabilitarea a care deservește aproximativ două stații de pompare colectoare 5.000 de persoane - achiziția unei
LEGE nr. 56 din 17 martie 2005 (*actualizată*)(**republicată**) privind aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii pentru Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, etapa a II-a, semnat la Bucureşti la 15 martie 2004 şi la Luxemburg la 19 martie 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260420_a_261749]
-
și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006 , excepție ridicată de Victor Bîtcă în Dosarul nr. 1.951/30/2012 al Curții de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 760D/2013. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Victor Bîtcă într-o cauză având ca obiect pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constituție, întrucât fragmentarea plăților în sume modice ce urmează a se achita pe o perioadă
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
sanctuar (în punctul "Piatra Cetății") e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Neagra este un sat în comuna Tașca din județul Neamț, Moldova, România. Numele de Chisirig (Neagra) vine de la muntele omonim, iar Neagra de la stânca Bâtca Neagră (1458 m), cât și de la pârâul și pădurile negre din zonă. Legat de toponimia satului, tradiția spune că, din cauza iernilor grele și aspre, călugării pustnici și sihaștri coborau în peșteri și bordeie la biserica din sat, iar de mulțimea
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
astfel scos la lumină un număr important de unelte și așchii de silex din așezările situate în aer liber de la Ceahlău-Podișul Mic (Ocolașul Mic)-Văratic-Ceahlău-Scaune-Bicaz-Bardos ce au aparținut, probabil, unor populații de vânători. Între sec. II-IV în centru dacic de la Bâtca Doamnei erau statornicite triburi care trăiau din păstorit și vânat. Istoricii au constatat că kogaionul (muntele sacru) în care se află peștera lui Zalmoxis se află în această zonă (Ocolașu Mare). De altfel, pe Ceahlău s-a zărit pe vremea
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje deosebite. Câteva posibilități pentru excursii de o zi: Pe lângă cele două trasee turistice se pot face excursii de mai multe zile cu cortul pe traseul Remetea - Lăpușna - Gurghiu, Bâtca, Dandár, Pasul Bucin. Fanfara a apărut în anul 1934, inițiator fiind Ferenc Zs. Portik, lansând următorul anunț: „... nu vă zgârciți să dați câțiva lei și sprijiniți-ne în atingerea scopului nostru de a forma o fanfară din 16 membri în
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul culturilor agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce coboară din Munții Gurghiului, în partea de sud a comunei: Făgețel, Poiana Negri, Poiana Butucilor, Făget, etc. Majoritatea termenilor sunt de origine autohtonă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
existența așezării omenești a satului ar fi între secolul V și secolul VII, epocă în care în Dacia are loc migrarea slavilor. Nicolae Iorga citează Horodiștea ca stațiune preistorică în istoria românilor, vol. I. Tot vechimea Horodiștei o arată și Bâtca care a fost o întărire de pământ, construită cu scop de apărare și de unde se dădea alarma de pericol. În anul 1968, în satul Horodiștea a fost înglobat satul Crăiniceni.
Horodiștea, Botoșani () [Corola-website/Science/300912_a_302241]
-
perioadă și continuând în paleoliticul superior omul acestor locuri a trebuit sa renunțe la viața seminomada și să caute adăpost în așezări în aer liber. Astfel, Cultura Cucuteniană, faza B este identificată pe teritoriul satului Liveni în doua puncte La Bâtci și la Sărături, faze neprecizate ale Culturii Cucuteni fiind identificate și alte puncte. Apare și aici centralizarea triburilor geto-dace, se accentuează destrămarea comunei primitive și apare obștea sătească. Continuitatea de locuire pentru secolul I- II î.Hr. este exprimată prin descoperirile
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
scenă și alte roluri: Marchizetov ("Între furtuni" de D.Curdin, 1933), Zaev ("Stasia" de M.Rossovski, 1933), Jevakin ("Căsătoria" de Nikolai Gogol, 1934), Vosmibratov ("Pădurea" de A. Ostrovski, 1935) ș.a. După absolvirea facultății, a regizat în anul 1941 spectacolul "Ștefan Bâtcă" de L.Barschi. A participat drept combatant la cel de-al doilea război mondial. Între anii 1943-1963 a lucrat ca actor, regizor și prim-regizor, apoi în perioadele 1963-1968 și 1979-1981 a îndeplinit funcția de director al Teatrului moldovenesc "A.S.
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
o tindă, o cameră și o cămară. Acoperișul este înalt, construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o fumătoare pe tabla din față. Casa de locuit din cătunul Bâtca Pripor aflat în comuna Dorna Candrenilor, zona etnografică Dorna, datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Candrea. Ea a fost descoperită în timpul unor campanii de cercetare efectuate în anii 1975-1976, dar achiziționarea imobilului s-a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
considerabil. Numai în regiunea Moldovei au fost descoperite până acum peste 20, datând din epoca cuprinsă între secolele VI-III î.e.n. Dintre cetățile din această zonă a Moldovei, de-a dreptul impresionante erau îndeosebi cea din Stâncești (jud. Botoșani) și Bâtca Doamnei, de lângă orașul Piatra Neamț. Stâncești și Bâtca Doamnei au fost construite la date diferite, nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei era probabil și un centru politic, nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Prima întinzându
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
descoperite până acum peste 20, datând din epoca cuprinsă între secolele VI-III î.e.n. Dintre cetățile din această zonă a Moldovei, de-a dreptul impresionante erau îndeosebi cea din Stâncești (jud. Botoșani) și Bâtca Doamnei, de lângă orașul Piatra Neamț. Stâncești și Bâtca Doamnei au fost construite la date diferite, nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei era probabil și un centru politic, nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Prima întinzându-se pe o suprafață de 45 ha
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
î.e.n. Dintre cetățile din această zonă a Moldovei, de-a dreptul impresionante erau îndeosebi cea din Stâncești (jud. Botoșani) și Bâtca Doamnei, de lângă orașul Piatra Neamț. Stâncești și Bâtca Doamnei au fost construite la date diferite, nu aveau exact aceeași destinație (Bâtca Doamnei era probabil și un centru politic, nu numai economic și religios) și nu corespund exact acelorași structuri. Prima întinzându-se pe o suprafață de 45 ha, era apărată pe o lungime de un kilometru de un val de pământ
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
20-22 m și având o înălțime care, încă și azi, atinge 5,5 m; în timp ce șanțul (din care s-a săpat pământul pentru val) era lat de 20 m și adânc de 7 m, în medie. A doua, cetatea de la Bâtca Doamnei, construită pe un pisc înalt de 140 m de la nivelul Văii Bistriței, era închisă din două părți, la început de un val de pământ și de piatră lat de 6 m; iar ulterior, de un zid din lespezi de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ferată Rîbnița, 73 km de Chișinău pe drumul ce leagă Orheiul de Rezina. În anul 2008 avea o populație de 725 locuitori, împărțiți în 250 de gospodării. 5 agenți economici: SRL "Trust Niscom", Întreprinderile individuale "Semenii","Cojocaru Iacob", Gospodăriile țărănești: "Bîtcă Alexei" și "Duca Igor". Conform satul Otac a fost înființat în anul 1830, deși există informații, că ar fi fost o localitate veche de răzeși și mazili. În anul 1870 se afla în plasa Izvoare, avea 35 de case, 181
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
de lucrări plastice, dar și obiecte personale ale artistei care a fost supranumita ""doamna acuarelei românești"", precum și și o expoziție de ceramică și unelte meșteșugărești din zonă. "Cetatea dacică Petrodava" - Fortificația a fost construită lângă Piatra Neamț pe o prelungire nordică (bâtcă de 457 m) a muntelui Doamna. Nivelele de locuire încep din Neoliticul timpuriu (Cucuteni A), continuă cu Epoca bronzului (cultura Monteoru) și ulterior cu cetatea dacică (secolul I î.e.n - I e.n.) și ulterior cu o așezare feudală (secolul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
LMI: . Tradiția "„rămasă din om în om”" amintește de o biserică de lemn mai veche în cătunul Dărăbeni, arsă de turci în noaptea de înviere. Biserica de lemn actuală a fost ridicată în partea nouă a satului, "„în Năvrăpești, în bâtca dealului”", deasupra râului Moldova, cu lemne de pe loc. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o inscripție pe portalul de la intrare: "„D[i]n zile[le] lu[i] Co[ns]tanti[n] v[o]d[ă] în lu[na] lu[i
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]