263 matches
-
creierii. Duminică am fost la vot la secția din Galata, ca să-mi aleg preferatul și în cabina de vot îmi mîngîiam alesul, îl dezmierdam, îl pupam cu duioșie pe pătrățica lui și-i bușesc cu sete o ștampilă, mică dar bățoasă. Îmi fac cruce, pup micul crucifix pe care îl port la gît și îl frec ușor de numele candidatului. Oftez și mă uit spre răsărit, iar îmi fac cruce și ies din cabină, pe deplin convins de succes, pun votul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
puține. De aceea le-au ținut la Roma și cei care doreau neveste, au fost trimiși în Dacia. Dacii, fiind mai tot timpul beți, nu prea apreciau femeia, așa că toată lumea a fost mulțumită și s-a zămislit un nou neam, bățos, viguros și mintos. Adică românii! Fiind așa un neam dat naibii, dușmanii s-au pus cu toții pe capul lui pentru a-l dezbina. Dă-i cu pecenegii, cu turcul, cu hunul, Yalta, și cu Malta, cu rusul, cu ucraineanul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sîntem proști? Da, spune fără a clipi. Mă irită destul de mult afirmația lui. Este părerea matale. Eu, personal, mă simt foarte deștept. Mai deștept decît bulgarul și chiar decît neamțul. Ai uitat de Turtucaia? Un accident, o cotesc mai puțin bățos. Dar de Dictatul de la Viena, dar de părăsirea Basarabiei? Pe atunci se măsurau altfel lucrurile. Comploturi... Yalta, Malta,... balta. Lăsați-o baltă. Individul ăsta, care mai mult bea decît mănîncă, uscățivul ăsta, nu lasă nici o circumstanță atenuantă. Acum, măcar acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
public și să-i înlocuiască cu cei care vor fura din averea publică. Unii sînt cu rușii și ceilalți cu UE. Populația vrea să mai facă bandiții cîte o pauză la furat, ca în România. Se sparg capete, se omoară bățos și unii spală Putina, adică fug la ruși, la Putin. Ceilalți n-au unde fugi și preiau puterea. Și ce dacă țara este sleită? Mai este loc de supt încă. Cei cu Putin au arme, au armată excelent dotată, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ne-am ascuns pe după stână, am observat că se întorceau ciobanii cu oile, pentru mult, la amiază. Le-am ieșit înainte și ne-am strecurat printre oi. Un berbec mai năzdrăvan nu ne privea cu ochi buni. Ca să mă arăt bățoasă, l-am luat de coarne. Atâta i-a trebuit! M-a fugărit și m-a împuns, până m-a lăsat întinsă pe iarbă. Fetele cele două, Nely și Cristina s-au speriat și au strigat la stână, în ușă. Repede
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
consacrați și mai în vârstă, nici un fel de concesii față de textul său. Și-mi place dialogul. Mergând să-i ceară socoteală lui Ion Ghica, prinț de Samos, om bătrân, fost prim-ministru, tânărul autor îl interpelează pe un ton destul de bățos, iar directorul îl poftește să iasă, spunându-i : „Sortez, monsieur !”. La care răspunsul lui Caragiale este superb : „Vieux coquin !”. Să spui „Vieux coquin !” - tu, băiat de 27 de ani, un debutant consacrat abia-n clipa aceea, unui fost prim-ministru
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
perioadele în care aveam atelierul. Atelierul era după-amiază, așa că diminețile erau ale noastre : părinții se aflau la serviciu, iar noi o por neam devreme de acasă, pentru a ajunge cu toții, în cele din urmă, în fața maistrului, cu ochii umezi, dar bățoși, chipurile pentru a nu da de bănuit. De cele mai multe ori, mergeam la Preotu’ acasă, și atunci ne supuneam la un adevărat maraton alcoolic. Dacă la început, cînd ne strîngeam să bem pe la blocuri, dădeam bani pe băutură (și cel mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
decepția mea: a trecut-o! *Mi-am recitit (e a doua sau a treia oară cînd fac acest lucru) o cronică de acum douăzeci de ani. Am simțit un fel de jenă pentru cît de crispat puteam să fiu: fraze bățoase, reci, „apodictice”. N-aveam pic de ulei în stil. Eram „nervos”, fără motiv, și expeditiv. încercam să par eu, dar nu reușeam să fiu eu, adică un autor de „glose” și „portrete” literare. Eram subminat de următorul contrast: pe de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
evocă (nu e prima dată) un ziar suprarealist. Sînt publicate fotografiile „fruntașilor la întrecerea socialistă pe țară”: Avicola, Industrializarea Cărnii, Unitatea Agroindustrială (denumire sub care funcționează Gospodăria de Partid), întreprinderea de Vinificație și Produse Spirtoase. Numai zîmbete, directorii lor țin bățoși de coadă „steaguri roșii” și etalează „Diplome de Onoare”. A premia tocmai asemenea unități, cînd cei mai mulți dintre noi resimt penuria alimentară, mi se pare indecent, curată sfidare! *„și cîte ponturi și ponosuri nu da dintr însul, de-i era și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Iubito, nu trebuie să citești asta. Sarah privi temătoare spre mama ei. - E pe lista noastră de lectură, zise ea încet. Exasperat, l-am rugat pe Robby să-mi arate programa lui. - Ce să-ți arăt? întrebă el, încă foarte bățos. - Orarul tău, fraiere. Robby căută fără prea multă tragere de inimă prin rucsac și scoase o listă mototolită făcută la calculator: istoria artei, algebră 1, științe, Fundamentele probabilității, ed. fizică, statistică, literatură nonficțională, studii sociale, spaniolă conversațională. M-am chiorât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale, pe care le numeau scoarțe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
țigani ? Că statul român și U.E. cheltuiesc fonduri însemnate pentru integrarea țiganilor, dar că sunt cheltuiți de roma noastră și de alți romi cu funcții pentru acțiuni de reprezentare, pentru proiecte irealizabile și alte inițiative care înghit bani. Din atitudinea bățoasă, înțepată, ofensată că nu aparține etniei țigănești ci etniei „nobile” a romilor, a reprezentantei din Asociația Națională, se vedea clar că ea confundă etnia cu țigănia. Țigănia, ca stare morală, materială și culturală, există, din păcate, și la alte etnii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
omul bate câmpii, ca să-și dea importanță, să vadă poporul cum se luptă și se sacrifică guvernul, președinția, P.D.-L.-ul cu aliații și independenții pentru binele general. Vezi, domnule Boc, dacă ai lipsit de la orele de istorie? Ca ardelean bățos, era bine dacăl citeai pe „poetul pătimirii noastre”, ca să nu rătăcești pe căile răzlețe ale guvernării, „să fii rămas fecior la plug/să fi rămas la coasă”, iar, dacă ți-ai pus ceva în plan pentru anul 2014, ar fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la un loc ne obligă la marfă proastă pe bani mulți. Istoria afacerilor păguboase la români are state vechi, nu ne ducem până în epoca fanariotă, o începem de la Carol I, care, cât era el de prusac, de distant și de bățos, n-a fost străin de afacerea păguboasă cu căile ferate ă afacerea Stroussberg ă asemănătoare până la identitate cu recenta și neîncheiata afacere Bechtel ă Berceanu. Atât de înfipți în politica mare erau afaceriștii din timpul lui Carol I, încât statul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Încurajat de patroni, îmboldit de la Cotroceni, Boc nici nu-și dă seama că este un personaj de bâlci și a și conceput scrisoarea de intenție pentru mai marii FMI, ca reprezentant al unui guvern suveran. Știți de ce se țin așa bățoși, atât președintele, cât și primul ministru în legătură cu reducerea veniturilor cu 25% și 15%? Pentru că sunt înțeleși cu FMI, iar ce spune Dominique Stauss - Kahn sunt vorbe de clacă, ca să ascundă realitatea că, odată intrat în gura FMI, nu mai ai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
puțin lipsit de noblețe gestul de a divulga ceea ce trebuia să fie un secret. Criza asta care va ține hăt, mult, conține, printre alte efecte și defecte, și sindromul vulnerabilității: de foame și frig apar bolile, de prea multă revoltă bățoasă, poți da în suspendare, boală grea, produsă în 2007, de 322 de „microbi” opozanți. Deja flutură prin partidele de opoziție, în Parlament, în mass-media, ideea de suspendare a președintelui, în cazul promulgării legii cu 65 de ani, pe care comentatorii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fost scutiți nici intelectualii români din Bucovina. Într-un regim totalitar, în care până și licuricii primeau lumină de la partid, Păunescu a avut curajul ca, prin poezie, proză, ziaristică și Cenaclul „Flacăra”, să umanizeze ideologia dominantă, reușind să atașeze la bățoasa linie a partidului și niște sentimente pentru milioanele de participanți în săli, piețe și pe stadioane la „întâmplările” Cenaclului. Dacă a recunoscut și promovat valorile, dacă a îndemnat la trăire românească (Mai ești om un pic/Altfel nu se poate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
țâfnoasă o fată într-o rochie galbenă. — Pun prinsoare că de asta nu te-ai putea apropia oricât ai încerca, are ceva respingător! îl provocase Anda, din nou. Eduard o măsurase cu privirea pe fata în rochie galbenă, care stătea bățoasă și cu ochii închiși pe canapea. Părea foarte înțepată și dezagreabilă, cum ședea acolo, strângând în degete lanțul de la gât. Iar faptul că ținea ochii închiși și că poate adormise în acea atitudine țepoasă o făcea să pară de-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
din nou, scuturând din cap și lăsând energia uimirii sale să treacă jos în frâie. Cei doi cai trăgeau greu înspre zi, neghezându-și îndărătnicia înapoi către vizitiu. § Când primii fulgi le-au atins fața, Nikita se întoarse, cu aceeași mișcare bățoasă pe spate, către Ulitin. Dar nu spuse nimic. Niciunul nu scoase vreo vorbă vreme îndelungată. Nu preste mult timp, aerul fu umplut de fulgi vijelind, care se învârteau în spirale, însă majoritatea cădeau cu o insistență nătângă și amețitoare. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și dorințe diferite dar ăsta nu era un motiv de supărare, cu atât mai puțin s-o jignească așa de tare. Sătulă de împunsăturile băiatului, cum că fetele de la Timișoara nu vor face nicicând așa și pe dincolo, se ridică bățoasă de jos și aruncându-se în șa țintui bine bicicleta pe roți, o ridică brusc de pe loc, peste șanțul de la marginea drumului și luând viteză strigă spre cei rămași în iarbă: Desigur, nici asta nu vor face, vreodată, fetele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Erau sensibile, rimau și simțea că ascund un mister anume pe care ea nu-l cunoștea. Nu văd nici o prostie. Ba chiar sunt drăguțe. Te deranjează ce fac? Da. Atunci ieși afară. Ia o gură de aer, poate te calmezi. Bățoasă, îi întoarse spatele și continuă să scrie. Rosti sări în picioare, alergă pe bănci și ateriză lângă ea. O privi cu o uitătură dementă. Ce-ai spus? Luana se pierdu. Uitându-se în ochii lui, înțelese că situația îi scapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
chipurile celor trei erau Încordate și bănuitoare. — Obosisem de-atâta mers și m-am oprit să mă odihnesc puțin, răspunse calm spadasinul. Sunteți din clanul Oda? Întrebă el, ridicându-se În picioare și scuturându-și iarba de pe haine. — Suntem, răspunse bățos soldatul. De unde veniți și Încotro vă Îndreptați? — Sunt din Echizen. Am o rudă la castel și căutam o cale de a lua legătura. — Un vasal? — Nu. — Dar n-ați spus că e cineva de la castel? — Această femeie nu e vasal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
personalități politice, culturale, ecleziastice. Fără să realizeze adevărate portrete, el surprinde câte o tușă definitorie, ce merită atenție. Iosif Chișinevschi era "diavolul ascuns și malefic", viitorul patriarh, Justinian Marina, "un caporal comunist", sforar, trepăduș, intrigant. Lucrețiu Pătrășcanu "vorbește sacadat și bățos. Nu este orator. Se bâlbâie copios". Insistă asupra personajului, când acesta este exclus din partid. (Neștiutor, Galaction numește "excluderea" "demisie") și ține să comenteze faptul, ca semnificativ, cum și era, pentru politica "de clasă", brutală și răzbunătoare, a P.C.R.: "A
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
ale autoarei post-"optzeciste" rămân impure prin mixajul lor întotdeauna convenabil, oportun. Nu există o linie discursivă în care principiile enunțate să fie desfășurate și realmente asumate. Când contextul se schimbă, se modifică automat și principiile, puse pe hârtie la fel de bățos. Deontologia este pliabilă, etica scriitoricească despre care se vorbește frecvent e moale și modelabilă ca plastilina. Cartea Simonei Popescu e interesantă, prin urmare, exclusiv ca psihologie în act (fie el și ratat). În rest: o pledoarie fără poezie, compilație fără
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
3 Ș.A. - Prestări servicii 18,2 - Import, export 169. "Agro- - Producerea, industrializarea 294,6 Albești Națională 67 Mureș Albești industrială" și comercializarea produselor ------- Albești - agrozootehnice 260,6 Ș.A. - Prestări servicii 34,0 - Import, export 170. "Agro- - Producerea, industrializarea 104,0 Bățos Principala 248 Mureș Bățos industrială" și comercializarea produselor ------- Bățos - Ș.A. agrozootehnice 89,6 - Prestări servicii 14,4 - import, export - Alimentație publică și turism 171. "Agro- - Producerea, industrializarea 214,0 Reghin Mihai 92 Mureș Reghin industrială" și comercializarea produselor ------- Viteazul Reghin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]