380 matches
-
disperare pe Tudor „să bage cuțitul în el“. Actul doi al dramei se joacă în mahalaua Toți Sfinții. Întrei rânduri „au venit Tudor de și-au cerut nevasta la socră-său“. Re pe de, întrevederea de generează în scandal, iar Tănase băcanul i-a auzit cum „au început a să și înjura unul pe altul cu cuvinte proaste“. toată mahalaua ia parte la acest nou conflict care îl opune pe Tudor familiei Zmarandei. Cumna tul îl amenință cu moartea și chiar scoate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
1495, prin care Ștefan cel Mare hărăzește „ridicării și susținerii orașului Bârlad un ocol cu satele care erau puse sub ascultarea orașului" și care se „întindea de la râul Tutova și spre răsărit până deasupra Epurenilor și de la schitul Drujești, comuna Băcani, spre miază-zi, până unde cade Jurăvățul în Bârlad", dar încuviința Bârladului și anumite privilegii, „după obiceiul lor cel vechi", ca nici unul din oamenii care trăiesc în Bârlad să „nu plătească vama cea mică" de la nici o marfă „afară de cei ce vor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În perioada politică: de la revelațiune la apostolat. Iată-i... La orice masă de la berării, birturi, cafenele, dacă sunt trei mușterii, unul desigur este un intelectual...”. Și, bineînȚeles, În funcție de local, și băutura e alta, alta decât emblematicul capuțin. Mitică cere Țuică, băcanul conservator face cinste cu Țuică, Cetățenul turmentat bea de toate: „CETĂȚEANUL: [...] Ba că dă-mi-o, ba că nu Ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o Țuică... un-două-trei... pe urmă dă-i cu bere
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
este proiectat asupra colectivității ce se comportă nediferențiat, ca un un singur ins reflectat În oglinzi poliedrice. La fel de zgomotoasă e și ceata celor care au petrecut noaptea Întreagă, de lăsatul secului, la băcănie: „toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț acu de-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p-aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc” (Conul Leonida față cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p-aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc” (Conul Leonida față cu reacțiunea). Petrecerea de la băcan e la fel de pașnică precum sărbătorirea odinioară a Republicii la Ploiești, dar zgomotul chefliilor capătă În mintea Încinsă a «republicanului» Leonida dimensiunea unei desfășurări teribile de forțe ale Reacțiunii. Când nu participă la petreceri populare nocturne, cu ambiții radicale sau pașnice
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
duse la gară și se sui În tren.”. E o retragere discretă, abilă, dar sortită eșecului, de pe scena amorului clandestin. Subterfugiul reflectă psihologia bărbatului angajat sentimental de voie, de nevoie, și pentru care relația amoroasă și femeia Împovărează. „Un negustor băcan, foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor” e supus unui boicot de către liberali, un boicot inițiat de către cuconul Iancu, din cauza opțiunilor lui politice; e, În fapt, un boicot În mare parte doar oficial: „liberalii, pentru a nu-și călca
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
se trăgea pe o foaie de ziar, apoi se trăgea pe depănătoare și pe mosoare. Această operație se făcea separat pentru gogoșile albe, de cele galbene. Când fusul de borangic se termina, rămânea pe gogoși o calitate de mătase numită „băcan”, care moale fiind, se torcea fiind folosită pentru bătaie. Relatăm această activitate din Moldova: femeile care știu depăna au câte o șură mare unde fac foc, punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În timpul carnavalului e colorată cu aceeași floare, deoarece se duce ușor la spălat. Frunzele uscate ale copacului menționat sunt de asemenea căutate de localnici din diverse motive și sunt vândute În bazarul din Lahore sub formă de legături. În locul hârtiei, băcanii Își Învelesc mirodeniile și alte articole În aceste frunze, iar producătorii și vânzătorii de brânză de vaci fac la fel; ultimii Îmbină două sau trei frunze cu ace de lemn sau cu ciulini, așa Încât să formeze o cupă În care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mișcă și se dădu la o parte, și din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
BACALBAȘA, Anton (21.II.1865, Brăila - 1.X.1899, București), scriitor și gazetar. Tatăl lui se numise Costache Telescu, dar, înfiat de un unchi staroste de băcani sau bacalbașă, i se schimbase numele. Căsătorit cu Aneta Bobescu, avusese mai mulți copii, dintre care, în afară de B., vor ajunge oameni de condei Ion (Iancu) și Constantin C. Bacalbașa. Dat afară de la gimnaziu, B. se înrolează în armată; aici se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
Editura Humanitas, 2004, 270 p.), apărută într-o ireproșabilă versiune românească semnată de Andreea Gabrian și Eva Leonte, este o cronică a localității suedeze omonime în ultimele trei decenii ale veacului trecut, scrisă de colecționarul de autografe Stellan, de meserie băcan, epitrop și, de fapt, narator și personaj detectivist al propriei vieți în conjuncție cu viețile celorlalte personaje. Adevărul e că autorul (1937-2000) și-a trăit în acel orășel turistic din districtul Värmland (leagăn al culturii suedeze, locul de naștere al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
un cult bine temperat, de unde și dorința lui de autodepășire prin lecturi, citate, meditații și comentarii varii, bune conducătoare de stil elevat și viziune morală. Spre sfârșitul vieții și al timpului, Stellan va abandona masca ridicolă, prudentă și autocenzurată de băcan și ziarist veleitar, spre a-și da pe față un Alt Eu, cel de zugrav sarcastic al deznodământului: sfârșitul dramatic al "bărbaților celebri", de fapt, expirarea unei mitologii. Printre personajele memorabile, îl amintim pe pictorul Harald, aflat sub semnul unor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Direcției Creșterii Animalelor din cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, înainta primarului comunei Unțești, la data de 6 aprilie 1943, o adresă semnată de șeful instituției, dr. I. Stadnicov, prin care acesta era anunțat de angajarea lui Râpan I.Constantin din com. Băcani pe postul de agent veterinar. Datorită, cel mai probabil, situației de război, acest specialist urma a deservi mai multe comune și anume: Unțești-centru, Perieni, Ibănești, Sârbi și Băcani. Adres informativă fusese semnată și de către secretarul Serviciului Veterinar, C. Pârlitu. Ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care acesta era anunțat de angajarea lui Râpan I.Constantin din com. Băcani pe postul de agent veterinar. Datorită, cel mai probabil, situației de război, acest specialist urma a deservi mai multe comune și anume: Unțești-centru, Perieni, Ibănești, Sârbi și Băcani. Adres informativă fusese semnată și de către secretarul Serviciului Veterinar, C. Pârlitu. Ca și acum, la angajare erau necesare diverse documente. Din copia certificatului de naștere a lui Râpan I. Constantin am aflat că acesta se născuse la data de 19
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
angajare erau necesare diverse documente. Din copia certificatului de naștere a lui Râpan I. Constantin am aflat că acesta se născuse la data de 19 martie 1912, fiind fiul lui Ion și al Ioanei. La acea vreme primar al comunei Băcani era Constantin Papuc. Directorul Școlii primare mixte din satul Drujești, îi eliberase petentului Râpan o adeverință din care rezulta că acesta absolvise patru clase la această instituție de învățământ cu media generală 5,55. La 4 ianuarie 1942, dr. Placsim
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din satul Drujești, îi eliberase petentului Râpan o adeverință din care rezulta că acesta absolvise patru clase la această instituție de învățământ cu media generală 5,55. La 4 ianuarie 1942, dr. Placsim Alexandru, pe atunci higienist al Circumscripției sanitare Băcani, semna un „Certificat medical” care atesta starea bună de sănătate a numitului Râpan Constantin. Tot în 1942, dar la 13 aprilie, primarul comunei Băcani, P.Munteanu, atesta sub propria-i semnătură întărită de ștampila primăriei că „... locuitorul Râpan I.Constantin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
generală 5,55. La 4 ianuarie 1942, dr. Placsim Alexandru, pe atunci higienist al Circumscripției sanitare Băcani, semna un „Certificat medical” care atesta starea bună de sănătate a numitului Râpan Constantin. Tot în 1942, dar la 13 aprilie, primarul comunei Băcani, P.Munteanu, atesta sub propria-i semnătură întărită de ștampila primăriei că „... locuitorul Râpan I.Constantin nu a făcut nici un fel de politică până în prezent” dar și că același locuitor „...se bucură de o bună purtare și moralitate”. Toate aceste
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
La data de 15 iunie 1949, veterinarul-șef al județului trimitea Prefecturii un tabel cu numele tuturor agenților veterinari propuși de către Serviciul Sanitar Veterinar cu ocazia „...înființării celor 15 agenții Veterinare”. Iată care erau aceștia: „Bertea Constantin (Coroești), Râpan Constantin (Băcani), Stancu Gh. Vasile (Fruntișeni), Avram Nicolae (Vinderei), Tașcă Alecu (Pochidia), Burghelea Ion (Adam), Pârțu C.Gheorghe (Cârja), Arsene T.Chiriac (Ghermănești), Ocrain Emanoil (Plopana), Vasile C.Istrate (Rădeni), Ifrim Aurel (Coroești), Balaban Tiberius (Puiești), Popa N.Vasile (Punitșeni), Popa I.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
descompletată, voia ca statul român să-i dea următoarele efecte NOU-NOUȚE: „1 costum haine, 1 pereche bocanci, 1 cămașă, 1 pereche ismene”. Acesta se declarase ca fiind înhățat din satul său de către nemții din Wehrmacht. Iahamov Afanase (1905), stabilit la Băcani Tutova pentru „munca câmpului”, voia să se întoarcă în com. Chirutna, jud. Cahul, de unde-și avea obârșia. Cetățeanca Griuneac Solomonia (1890), ce se declarase de cetățenie „basarabeană”, stabilită în com. Bogdănești-Tutova, cerea repatrierea în Ungheni Târg, chiar dacă fusese născută în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii foarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zydas se aplică micilor comercianți, prăvăliașilor, celor care sunt mincinoși, Înșelători și vicleni <endnote id="(296 și 297)"/>. O situație similară este atestată cam În toate țările est-central- europene. G.M. Tamás dă exemplul unei bătrâne țărănci unguroaice „care spunea despre băcanul satului că era evreu după Îndeletnicire, altfel nu” <endnote id="(690, p. 84)"/>. Cu alte cuvinte, negustorul respectiv ar fi fost evreu din punct de vedere profesional și ungur din punct de vedere etnic. Din această perspectivă, „a fi evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-l pună În băuturi alcoolice era alaunul (sulfat de potasiu și aluminiu), denumit În popor „piatră acră” (sau „sare acră”). Este o substanță care se procura ușor, de la orice „băcălie” sau „spițerie jidovească”. „Jupân Strul, din Târgul-Neamțului, negustor de băcan”, dar și „spițer” - personaj Într-o nuvelă a lui Ion Creangă -, vinde astfel de substanțe, ierburi tămăduitoare „și alte otrăvuri” <endnote id="(457, p. 232)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, În catastifele vamale ale orașelor Bârlad, Focșani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
același pat” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Atâta timp cât sunt evrei,/ Lumea este plină de diavoli./ Dacă lumea ar fi golită de evrei,/ Nu ar mai exista diavol” - recitativ din sudul Austriei <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Evreii și băcanii sunt prieteni cu Diavolul” - proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/> ; „Evreii sunt creștinii Diavolului” - proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/> ; „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă [sau de picior], dar Îl prinsese pe Diavol de coarne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldova În august 1866 a contribuit l-a schimbarea percepției acestuia față de adevărata stare a evreilor. Domnitorul consemna „pe lângă pacostea din acest an a recoltei proaste, moldovenii mai au una constantă În satele lor: evreul. Numai el e cârciumar și băcan; Îmbie pe țărani să-i bea rachiul falsificat și e totdeauna gata să dea avansuri, ca să prindă cu totul În mâinile sale pe datornici”. Dacă Însemnările prințului erau reale, putem spune că situația evreilor nu era dintre cele mai bune
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
grele până la silabisirile neinteligibile și pline de mister. Îi mai admir apoi pe bătrânii respectuoși și cu bun-simț ce se Îndreaptă duminica spre mănăstirea cu acoperișuri hâite, gata să pice. În rest, oameni de tot felul: căruțași Înfuriați, zilieri amețiți, băcani respectuoși, târgoveți rătăciți, cosași prăfuiți, bicicliști În căutare de inedit, copii care fură mere, cucoane sfioase ce merg la părintele, băieți de băieți... Pe directorul școlii Îl cunosc mai bine, prin natura profesiei și a intereselor noastre didactice. Notabilitățile nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]