398 matches
-
31 decembrie 1889, în urmă cu 125 de ani în timp ce urătorii mergeau din casă în casă, la Bojdeuca din Țicău,Ion Creangă părăsea această lume. A fost înmormîntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași. Referință Bibliografică: La bădița Ion Creangă / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1461, Anul IV, 31 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
rămâne să acopere rănile. La această adresă,/ ca și cum nimeni n-ar fi locuit vreodată,/ liniștea provoacă durere.” (Casa cu veranda îndoliată) Sau: ”Azi, lampa este stinsă, nu-i nimeni la fereastră,/ Doar cetele de îngeri ce-așteaptă în pridvor!” (La bădița Ion Creangă) Prezentat într-un colind, respectul pentru luminătorii din vechime ai locului, pentru harul lor artistic, emană firescul sufletului poetei. Se umblă cu uratul, bădie ieși afară,/ Vin îngerii în cete, lumină să-ți aducă, / Deschide-le portița ca
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
pentru harul lor artistic, emană firescul sufletului poetei. Se umblă cu uratul, bădie ieși afară,/ Vin îngerii în cete, lumină să-ți aducă, / Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară/ Și spune-le povești, pe prispă, la bojdeucă.” (La bădița Ion Creangă) Sau: ” Ți-au înflorit castanii, profesore, la tâmple/ Și porțile luminii mereu îți sunt deschise,/ Vin îngeri să se-nfrupte și cu nesaț să-și umple/ Cămara cu povețe, ca să-și clădească vise.” (Jertfit întru zidire) Sunt elogiate
O NOUA CARTE DE ANGELINA NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374469_a_375798]
-
ciufulit însă cu tăcerile foarte bine puse la punct Cafeaua pare să dicteze deja gustul zilei al sinuciderii noastre colective Scârba mi se scurge de pe ochelarii de cal pe foia imaculată ca autostrada bucu rești-constanța și retur Finis coronat hopus Bădiță Mihai Costel Zăgan ,Erezii de-o clipă II Referință Bibliografică: Erezia capodoperei colective / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1696, Anul V, 23 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EREZIA CAPODOPEREI COLECTIVE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373649_a_374978]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CE SEMENI AZI,MÂINE CULEGI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului -Unde ești Mărie,fată? -Sunt bădiță lângă poartă. -Hai! grăbește-te o dată! -Stai bade că-s dezbrăcată. -Ști fată unde-o să mergem? La vie-n deal,s-o culegem. C-a venit toamna bogată Și la Drăgășani,măi fată. -Eu nu-mbrac zăvelca ,bade, Că
CE SEMENI AZI,MÂINE CULEGI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371446_a_372775]
-
2017 Toate Articolele Autorului Ce suni,bradule,a jale Și-mi trimiți dorul în cale, Pe poteci și la izvoare? De ce cânți din con,duios, Când îi vântul mânios? Dorul dacă m-o ajunge, Tot zăvoiul îl va plânge, La bădița l-oi trimite, Pe mine să nu mă uite, Ca să vină la portița, Să-mi pună flori în cosita. De-o veni badea călare, Dorul să îi iasa-n cale, De-o veni badea pe jos, Dorul să-i cânte
DORULE de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374028_a_375357]
-
o propoziție supoziție... nimeni și nimic nu va sta între noi nici măcar o virgulă și de aceea vino în iarba asta bună de coasă să facem propoziții exclamative fără subiect și predicat să găsim iubirea în florile de romaniță... vino, bădiță! Referință Bibliografică: Sintaxa florilor de romaniță / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SINTAXA FLORILOR DE ROMANIŢĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372516_a_373845]
-
petrecut alături de cei mai buni artiști clujeni ai vremii în frunte cu Maeștrii Dumitru Farcaș și Ioan Bocșa. Compozițiile mele cele mai apreciate de media și de public au fost mereu cele pe versuri populare vechi precum „Blestem”, „Cucul”, „Mai Bădița Bădișor”; apoi „Romanța de Toamnă” (versuri - Adrian Păunescu), „Acum” (versuri - Alexandru Micu), „Colinda” (versuri - Lucian Blaga). În 2004 am inceput sa compun și piese de folk-rock în limba engleză, precum „Before You Go” lansat la ediția inaugurală a festivalului internațional
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
bădia Huță și a trimis după el. S-au închis într-o sală de clasă, și au stat de vorbă câteva ore bune, numai ei doi. Ce și-au povestit, nimeni nu a aflat vreodată. Destul că a doua zi bădița Huță a devenit sprijinul permanent a domnului Agape, până au ieșit amândoi la pensie. Referință Bibliografică: Bădia Huță...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I, 03 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
BĂDIA HUŢĂ...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371270_a_372599]
-
deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și dădu fuga pe la frate-său, cu grija încuibată, încă din copilărie, în sufletul fratelui mai mare față de cel mic, deși el era cel mai vulnerabil în condițiile de acum. Dorul de cei trei
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
sprijin unui medic neamț, cu care doctorul român împărtășea același statut de prizonier de război. După vreo lună, cu auzul slăbit, Manole Pintilii revenea în lagăr, inapt însă pentru muncă. La puțin timp după accidentul lui Manole, veni sorocul lui bădița Nică să se apropie de buza prăpastiei dintre viață și moarte, căci se îmbolnăvise de tifos. În lagărul lor numai unul scăpase cu viață până atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
atunci din agonia acestei boli cumplite. Fusese dus în baraca cea izolată, căci acesteia i se destinase rolul de lazaret (loc de carantină pentru bolnavii contagioși). Era rândul lui Manole acum să se îngrijească de frate-său, înfruntând amenințarea contaminării. Bădița Nică, pendulând între cele două maluri ale soartei, cu ultimele puteri, se ruga de el, plângând, să nu se mai apropie de lazaret. Nădejdea lui era acum în supraviețuirea fratelui mai mic, căci numai el le mai putea ține loc
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
din lagăr. Și dacă tot a trebuit să înfrunte moartea, ceru să o facă îmbrățișat cu fratele său, adică în același pat. În el, mezinul, încă mai licărea un pic de speranță, pe care dorea s-o împărtășească acum cu bădița Nică. Au trecut amândoi prin toate etapele bolii. Manole însă rezista bine. Rupea de la gura lui din cartoful fiert, primit o dată pe zi, ca să-l întremeze pe frate-său. Avea cu el și o carte de rugăciuni, o epistolie, pe
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
de la o carte la alta. Astfel că i-am zis Tăuniței: -Hai o fugă la București că te duc eu la Eminescu și la Creangă. Mergi pe mâna mea, m-am dat eu mare scriitoare, debutată editorial. Iată, cei doi, Bădița Mihai și Bădița Ion, veșnic nedespărțiți, erau și acum capătul nostru de drum, un drum care promitea marea și strălucitoarea Lumină. Și în plus, cei doi se aflau în aceeași clădire la Casa Scânteii. Buuun. Fiind din provincie, aveam accelerat
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
la alta. Astfel că i-am zis Tăuniței: -Hai o fugă la București că te duc eu la Eminescu și la Creangă. Mergi pe mâna mea, m-am dat eu mare scriitoare, debutată editorial. Iată, cei doi, Bădița Mihai și Bădița Ion, veșnic nedespărțiți, erau și acum capătul nostru de drum, un drum care promitea marea și strălucitoarea Lumină. Și în plus, cei doi se aflau în aceeași clădire la Casa Scânteii. Buuun. Fiind din provincie, aveam accelerat către capitală la
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE Autor: Vasile Bele Publicat în: Ediția nr. 840 din 19 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Gânduri la început de drum - apariție muzical folclorică - CRISTINA PETRIMAN și prima ei realizare - un C. D., metaforic numit: ,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT". Prezentare: ,,Cântecul popular este precum binecuvântarea părinților, primită la vreme de călătorie, pentru copilul născut și crescut în ograda lor. Este lumină în prag de răsărit". Dragi iubitori ai cântecului popular, într-o interpretare de excepție, din LIBOTIN
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
clasa doamnei profesor Voichița Regoș, prin talentul și harul primit, CRISTINA PETRIMAN vă invită să-i ascultați cântecele și să vă bucurați. Le-a adunat precum florile într-un buchet, le-a dat glas, numind acest prim compact disc: ,,PENTRU BĂDIȚA DIN SAT". I-au stat alături oameni din elita cântecului popular, adevărați maeștri, pentru a o sfătui și a o ajuta, și pe vecie, să răsune, întru autentic și frumos, cântecul popular. Alături de vocea tânără a frumoasei CRISTINA PETRIMAN a
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
Stihuri > Mozaic > A ÎNFLORIT ȘI PRIMA ROMANIȚĂ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1210 din 24 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului a înflorit și prima romaniță pe plaiul mioritic și străbun și-aș vrea atât de mult să treci, bădiță, diseară pe la mine ca să-ți spun că uite-acuși ni se termină veacul și ce frumos miroase liliacul!... a înflorit și prima romaniță, e semn că încă pot să te aștept, cuminte și gătită la portiță, ca să mă ții cât poți
A ÎNFLORIT ŞI PRIMA ROMANIŢĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347935_a_349264]
-
romaniță, e semn că încă pot să te aștept, cuminte și gătită la portiță, ca să mă ții cât poți de strâns la piept și-n brațul tău lipită să rămân, amirosind a floare de salcâm... a înflorit și bluza mea, bădiță, iar sânii îmi miros a busuioc; mi-e gura numai flori de romaniță, de-atâtea flori în mine nu am loc și nu mai vreau să fiu fată cuminte, de-atâta primăvară, ia aminte, mi-e teamă să nu-ți
A ÎNFLORIT ŞI PRIMA ROMANIŢĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347935_a_349264]
-
sânii îmi miros a busuioc; mi-e gura numai flori de romaniță, de-atâtea flori în mine nu am loc și nu mai vreau să fiu fată cuminte, de-atâta primăvară, ia aminte, mi-e teamă să nu-ți dau, bădiță, foc!... Referință Bibliografică: a înflorit și prima romaniță... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1210, Anul IV, 24 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
A ÎNFLORIT ŞI PRIMA ROMANIŢĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347935_a_349264]
-
deja însurat și avea și trei prunci de crescut, iar Manole era tocmai la vârsta când țara îl cerea la oaste. Acum însă, țara avea nevoie de mai mulți ostași, așa că n-a scăpat de rechemare la datoria ostășească nici bădița Nică, cum îi zicea fratele mai mic. Biata mamă știa ce înseamnă războiul din cele ce văzuse în celălalt, din care bărbatul său a avut norocul să se întoarcă. Așa că își puse toată nădejdea în Dumnezeu, pe Care-L implora
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
în ziua cea mare a întoarcerii acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și dădu fuga pe la frate-său, cu grija încuibată, încă din copilărie, în sufletul fratelui mai mare față de cel mic, deși el era cel mai vulnerabil în condițiile de acum. Dorul de cei trei
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]