173 matches
-
ascultător (4); curat (4); deștept (4); frumos (4); sprijin (4); ajutor (3); băiețel (3); bun (3); de împărat (3); dragoste (3); fată (3); frică (3); ie (3); iubire (3); mama (3); prinț (3); prunc (3); puritate (3); băiat tînăr (2); băietan (2); chipeș (2); drept (2); el (2); eroi (2); frate (2); grijă (2); Harap-Alb (2); holtei (2); împărat (2); înțelept (2); indiferență (2); mic (2); mîndru (2); părinți (2); prieten (2); pur (2); tradiție (2); țară (2); țăran (2); alb
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și el... Ilie: De la educație mi se trage, așa că... Ștefan: Frate, să n-o luăm razna. Uite ce zic eu: îți dau un post de șef de echipă pe șantier, și cînd îi privi tu colo, la vreo douăzeci de băietani ca bradu' și vreo douăzeci de fetișoare ca piatra cum strigă ei "salut, soare!", o să zbîrnîi, nu altceva, și uiți și de cavou, și de toate aiurelile. Ilie: Mă, tu ești propagandist! Ștefan: Ba nu, mă Ilie, sînt un bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Și cu lemnul domnului / Șed la ușa raiului / Și judecă florile: Florilor, pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de ritualul agrar al înnoirii timpului, soarele leagă și dezleagă rodul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tinerele și frumoase / Și la flăcăi drăgăstoase. / Ascultați-o cum urează / De Anul Nou, cum înserează, / Cerul nalt să dăruiască, / Casa toată să trăiască / Un trai dulce, fericit / Ca un soare strălucit! / La anul și la mulți ani, / Opriți plugul, băietani! / Ho!"201 Paralelismul dintre drumul lunar, supus temporalității și morții luna fiind considerată "primul mort" și destinul uman, drămuit de hotare biologice, construiește un adevărat ritual al primenirii umanului, în funcție de fazele lunii. Astfel, înainte de Paști, când era Lună Veche (Lună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ungem trăsura; [c] un țăran prinsese atât de bine șurubul la roată, încât a fost cu neputință să-l scoatem. [d] Toți meșterii satului, cu mic cu mare, dimpreună cu maistrul fierar, n-au reușit să-l urnească. [e] Un băietan cam la cincisprezece ani s-a desprins de grup, [f] s-a întors cu un clește și, [j] dându-i la o parte pe ceilalți, [h] leagă de piuliță o sârmă de cupru, [i] o strânge bine cu ajutorul cleștelui și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
erau late, doar de câțiva metri, încât vedeam pe maluri tot ce era de văzut. Iată, acolo, la rădăcina unui copac zumzăie un roi de albine. - Stați liniștiți, dacă nu ne agităm, albinele acestea sălbatice nu ne fac nimic, spuse băietanul cel mai mare. - Au și miere? - Desigur, și avem în sat meșteri pricepuți care le fură mierea. Am gustat și eu din ea, e foarte bună, răspunse băiatul. Am trecut cu bine pe lângă albine. Mai încolo, din coroana de ramuri
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
știu eu, am zis. Fumul de la focul nostru se împrăștie în toate părțile și nu dă voie țânțarilor să ne atace. Ei, ce spui, așa-i. - Se vede că sunteți pescar cu experiență! Da, despre asta era vorba, mă aprobă băietanul. Am acostat la locul descris și băieții au început descărcatul calabalâcului nostru. După terminarea acestei operații, am scos și le-am dat băieților ghizi câte o ciocolată, ei ne-au întrebat ce să ne mai aducă după două zile, le-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
euro-afro-asiatic. De exemplu, S. Pușcariu crede că a descoperit adevărata etimologie a cuvântului băiat, care nu ar proveni, cum s-a crezut până la el, de la a băia „a scălda” ca participiu substantivizat al acestui verb. El spune că „numele satului Băietan la aromâni ne arată că băiat exista odinioară și în acest dialect. Dacă ar fi derivat de la verbul a băńa „a scălda”, ar trebui să aibă la aromâni (și în Banat) un ń. Faptul că la aromâni avem ǐ ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de cătină de pe marginea șanțului repetând: „Pitpalac... pitpalac!“ - Când ai s-o vez‟ mamî... să știi că‟i „găinușa Domnului“..! i-a spus mătușa Domnica, într-un rând. Urcând coasta, trecu pe lângă o stână, adăpostită într-o văiugă. Ciobanul, un băietan voinic și frumos îi strigă de departe... „Fa Anucă, fa... ci faci, pe‟ ici, fa...?! El o îndrăgea pe fată, de la horă, dar nu cuteza să se apropie de dânsa. Niște dulăi flocoși, cu hămăit rar și gros, o simțiră
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
spre douăzeci de ani. Acuși, o să joci la nuntă! se făli Mihai. Am de gând să plec să-mi caut un rost ! Și taică-tu știe? întrebă mirat moșneagul. D-apoi cum! El m-a îndemnat, răspunse mai puțin hotărât băietanul, ferindu-se de căutătura vicleană a moșneagului. „Tii, ista nu-i lucru curat. Băietul a fugit de acasă!” se încredință gospodarul, în timp ce carul ajungea la poteca care ducea spre drumul Hîrlăului. Îndemnă blând boii, care se mișcau pe drumuri știute
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
înfiată la dorința nevestei lui, o femeie frumoasă, adusă din Basarabia. Gheorghe bătu la o poartă mare, care nu lăsa să se vadă locuința sau alte acareturi din jur. Oameni buni, deschideți! Cine-i acolo, întrebă, cu glas înciudat, un băietan supărat, pesemne, că fusese trezit din somnul dulce al dimineții. Eu vin tocmai din Sticlăria și aș avea oarecare treabă cu domnul inginer, spuse Gheorghe. La ora asta, măi omule? se răsti băietanul. D-apoi, domnul trebuie să plece la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
-i acolo, întrebă, cu glas înciudat, un băietan supărat, pesemne, că fusese trezit din somnul dulce al dimineții. Eu vin tocmai din Sticlăria și aș avea oarecare treabă cu domnul inginer, spuse Gheorghe. La ora asta, măi omule? se răsti băietanul. D-apoi, domnul trebuie să plece la slujbă. Că mîine, poimâine va deveni șeful colhozului! Spune-i numai că o venit un om din Sticlăria! se rugă Gheorghe. Care om din Sticlăria? se auzi o voce aspră. Eu sunt Gheorghe
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Toscana și Umbria, văzusem în galeria Uffizi, în sfârșit în original, acele opere de artă - Venus din Urbino a lui Tizian și Nașterea lui Venus de Botticelli, mai apoi în Palazzo Pitti Sfântul Sebastian al lui Sodoma, trupul lui de băietan străpuns de săgeți cum se zvârcolește, frumos chinuit de durere, în fața copacului și a peisajului - care încă din copilăria mea, datorită reproducerilor procurate din cutiile de țigări, au declanșat în mine nevoia imperioasă de artă. Ce ușor îmi vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dăm bătăi, mai departe, fiindcă s-au ameliorat treburile, deoarece apa vine limpede Iar eu am continuat a-mi face datoria, punând pe sondorul Cornel Braiu, cel tinerel, să curețe canalul de scurgere de la sondă, pe nișă, până pe direcțională și băietanul a curățat hogașul și ajungând pe galerie, a dat o fugă până la următoarea cameră, la nișa de unde venea apa Și minerii Loghin Volintiru, un ortac vârtos și Constantin Sutașu, care cântă la acordeon, seara, la club și Ilarion Cărare, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
asigurat un loc în dreapta Tatălui, îi spune cu o sclipire amuzată în ochi Mâțu, în timp ce mângâie copilul pe cap. D'apoi ce mă? Ce vină are pruncu că lumea s-o bolunzât? Arată copilului cu gesturi îmbietoare căluțul din lemn. Băietanul privește jucăria cu ochi maturi, serioși, pe fața de copil. O bagă în buzunar indiferent, mai interesat ca nimeni să nu-i ia mâncarea din față. Au uitat pruncii râsul și joaca...Vai de biata lume, murmură Iovuț în timp ce dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o poliție a conștiinței care închide în temniți mii de oameni de alta religie; pentru o vorbă liberă sau un șir liber tribunalele dictează pedepse neomenoase, condamnă la munca silnică în minele de plumb fete în vârstă aproape copilărească și băietani de pe băncile școlii, pentru nimicuri, pentru credințe cari au trebuit să se nască ca idealuri nerealizabile în întunericul acelor internate în care semicultura și pospăiala e un mijloc pentru o mai adâncă barbarie decât aceea a unui popor primitiv. Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajunge în Ithaca. Dar el trebuie să uite că este Ulise și că, dimpotrivă, e Nimeni! Perspicacitate iarăși remarcabilă la Victor Teleucă: "Fiece artist, dacă nu e Nimeni, nu e nici nume"396. Teleucă descifrează taina lui Nimeni în replica băietanului care-și ascunde numele când stăpânul fâneței îl ispitește să-i spună cum îl cheamă și al cui este calul pe care-l păștea pe ogorul lui: "Eu nu-s eu și nici calul nu-i al meu". E aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
creația poetului. Domnu’ Ionescu a știut dintotdeauna că toți copiii de după gard, adică din curtea școlii sau de peste drum, ținteau la cerceii pomului uriaș. Păzea cireșele până se coceau bine, cam pe la moșii de vară, apoi punea scara, aducea doi-trei băietani să-i culeagă vreo căldare, după care dădea liber să se urce și să mănânce fiecare după cum i-i voia. Doar crengile să nu le rupă. O singură dată i-am văzut, parcă era un stol de grauri lăsați toamna
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu pasiune de băietanii și fetele în straie naționale, parcă magnetizați de ritmul “Someșanei”.Hora românească revelează cititorului o permanentă specificitate națională, izvorâtă din resorturile adânci ale psihologiei colective de la care este nelipsită “inteligența satului “: preotul Belciug,învățătorii Zaharia Herdelea și soția sa, Maria
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Banchetă de Lemn personaj în stinghiile fixate, spătar, mîner, ce-mi face el din tine, ce mai pasager de sală de așteptare! anunț cu trenul București Chișinău ca să confirme tabelul, pustiu acest acum al oamenilor, vuietul locomotivei a stîrnit un băietan, să te scoli din somn, să te ridici și să pleci ca să vezi intrarea unui tren în gară, titlu de film de la inventarea cinematografului! perfid se pregătește viitorul, consumînd din somnul prezentului! Ora 4,50, în personalul Bacău Galați, povestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mă arunc în fîntînă... Lacrimile au pus stăpînire pe casa bietei Anghelina, femeie singură, văduvă de război, înecată în sărăcie. Ileana a crescut ca o floare de mac printre buruieni și avea un corp strașnic de bine plămădit, că noi, băietanii, ne înghesuiam să-i facem curte. Cînd plînsetele în casa Anghelinei erau în toi, numai ce își face intrarea, plecat ca o trestie în vînt ca să poată intra pe ușă, moș Vasile. După ce s-a dumirit moșul de ce se plînge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de le sărea cămașa de pe ele. Micul sicriu cu păpușa era purtat cu evlavie și femeile plîngeau și ele pe la porți. Fecioarele satului erau îmbrăcate în ii albe de bumbac și fustițe în clini ca la armonice. Noi, drăcăraia și băietanii, țineam flancurile și dădeam peste tot felul de spini sau ciulini, ca chiorii, pentru că ochii ne erau la fete. Și era o întrecere de plîns, măi frate, de ne dădeau și nouă lacrimile. Micul sicriu a fost depus într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
uleiuri din cap pînă în picioare, Anica era modelul femeii implicate în pregătirea viitorului luminos al țării. Dar ce frumos vorbea fata asta! Femeia va fi egală cu bărbatul în comunism... Doar un pic cu botul umflat, rîde tîmp un băietan care o admira cum mînuiește tractorul. Dar pe copii cine îi va crește? întreabă altul. Femeile vor face copii și unele se vor ocupa doar cu creșterea lor... Cum adică? Fiecare va avea o muncă de făcut. Unele tractoriste, altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chicotesc și la unele muieri le lucesc ochii a interes. Vor face amor... ca animalele? Anica nu prea știe răspunsul și se gîndește puțin asupra problemei. Dar fiind fată învățată, răspunde ferm: Va fi o cameră pentru... Montă, rîde un băietan, acompaniat de alții. Dar ce înghesuială va fi! O să fie rîndul ca la gaz! Cei mai amarnici numai ce vor ieși de acolo și se vor așeza iar la rînd! Lumea rîde, dar Anica nu se lasă. Băi, bufonilor, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de netedă, albă, corect boltită, care coincide cu fața într-adevăr plăcută a tânărului [...]. Părul numai cam pre lung curgea în vițe până pe spate, dar uscăciunea neagră și sălbatecă a părului contrasta plăcut cu fața fină, dulce și copilăroasă a băietanului. Își puse în cui paltonul ud și, la aroma îmbătătoare a unei cafele turcești, ochii lui cei moi și străluciți se pierdură iar în acea intensivă visătorie care stă câteodată atât de bine băieților, pentrucă seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]