155 matches
-
științifice. La 12 februarie 2004, prin decizia primarului municipiului, Muzeului de Istorie și Etnografie i se acordă un local pe strada Lăpușneanu 2. Reparațiile localului au durat 3 ani și au costat 855 mii lei. În luna noiembrie 2008 muzeul bălțean și-a deschis ușile pentru vizitatori. Din cuza spațiului mic expoziția nu este consecventă, reprezintă un conglomerat de informații - într-o sală sunt expuse nu numai piese arhiologice ci și materiale referitoare la perioada interbelică . Muzeul din Bălți dispune de
Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți () [Corola-website/Science/312935_a_314264]
-
în semn de protest față de conducerea Federației Moldovenești de Fotbal. În acceași zi Primăria Municipiului Bălți a precizat că echipa va continua să evolueze în Divizia Națională și va disputa meciurile cu jucătorii de la echipa a doua, discipoli ai școlii bălțene de fotbal. La 7 martie 2013 Chiseliov a afirmat că nu mai are pretenții față de FMF și și-a cerut scuze de la Pavel Ciobanu. În același context, el a anunțat că renunță la intenția de a retrage echipa din campionat
FC Zaria Bălți () [Corola-website/Science/310003_a_311332]
-
General Scărișoreanu) • (Ghindărești) (Grădină) • (Gură Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia) • (Bălțenii de Jos) • (Beștepe) • (Cataloi) • (Căprioara) • (Ceamurlia de Jos) • (Enisala) • (Făgărașu Nou) • (Frecatei) • (Horia) • (Iazurile) • (Jurilovca) • (Lunca) • (Mahmudia) • (Murighiol) • (Nalbant) • (Niculițel) • (Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi) • (Sarighiol de Deal) • (Sarinasuf) • (Sâmbătă Nouă) • (Somova) • (Telita) • (Topolog) • (Trestenic) • (Valea Nucarilor) • (Visterna) • (Vișina) • (Acâș) • (Apă
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană. La 1 ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului Bălți constituia 149,1 mii persoane, inclusiv 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși, fie 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Primarul orașului este Renato Usatîi, care ocupă această funcție din 2015. Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
la soluționarea pașnică a conflictelor și problemelor. La Bălți este dislocată Brigada nr. 1 Infanterie Motorizată „Moldova”, fiind prima unitate a Armatei Naționale, constituită la 10 aprilie. La războiul pentru integritatea țării au participat circa 400 de militari ai brigăzii bălțene. Doi au decedat pe data de 20 iunie 1992: locotenentul major Vladimir Macarciu în vârstă de 34 de ani și căpitanul - Valeriu Nazarco în vârstă de 37 de ani. Numele de „Moldova” i s-a acordat în august 1993 conform
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de ani și căpitanul - Valeriu Nazarco în vârstă de 37 de ani. Numele de „Moldova” i s-a acordat în august 1993 conform ordinului ministrului apărării. La 11 august efectivului unității i-a fost înmânat Drapelul de luptă. Ostașii brigăzii bălțene au participat la aplicații militare ce s-au desfășurat atât în țară, cât și peste hotare. Brigada nr. 1 Infaterie Motorizată „Moldova” a participat la aplicații militare internaționale în Ucraina (1996), Macedonia (1998), Rusia (1999). Au fost organizate aplicații și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Renaștere” („Wiedergeburt”) a fost fondată în 1999. Cu ajutorul Ambasadei Republicii Federative Germane din Chișinău a fost organizat un Centru cultural. În cadrul centrului se studiază limba germană, cultura germană, se editează buletinul „Wiedergeburt”. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși - 110.961 persoane, baptiști s-au declarat 2.609 persoane; romano-catolici - 990 persoane; adventiști de ziua a șaptea - 576 persoane; penticostali - 487 persoane; aparțin Bisericii evanghelice sinodoprezbiteriană - 296 persoane; ortodocși de rit vechi - 47 persoane; alte religii - 2388
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a decis lichidarea „Teleradio Bălți”, după ce la 9 noiembrie 2010 CCA a interzis BTV să mai emită din cauza expirării licenței. În cele din urmă concursul pentru frecvență a fost câștigat de compania SRL „TV Bălți”. La 27 februarie 2012 televiziunea bălțeană a reînceput emisia într-un format nou. Operatorii TV prin cablu „SUN Communications” și Moldtelecom au lansat și în municipiul Bălți televiziunea în format digital (DTV). La Bălți sunt disponibile 34 de canale prin cablu, dintre care: 4 în limba
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
aceste date la activ, la 19 ianuarie 2007, Blue Star SRL a depus dosarul de participare la concursul anunțat de CCA, încadrându-se în termenii prevăzuți de legislația în vigoare. La 13 februarie, CCA i-a refuzat postului de radio bălțean „FM-103.5 ” prelungirea licenței, motivând prin nerespectarea de către FM 103,5 a volumului de emisie în limba de stat, fapt constatat în timpul unei monitorizări de 12 ore. Pe de altă parte, alte trei posturi de radio emit la Bălți în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
intermediară între învățământul secundar profesional și cel superior. După absolvirea colegiului, studenții obțin diplomă de studii medii de specialitate, care le oferea titularilor calificarea de specialist cu nivel mediu de pregătire (tehnician, tehnolog) în profilul și specialitatea studiată. La colegiile bălțene învață aproximativ 3,5 mii de studenți, dintre care 35% - în bază de contract. La Bălți își desfășoară activitatea 3 instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat Alecu Russo (fondată în 1945 ca Institut învățătoresc), Institutul Nistrean de Economie și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
preferate erau luptele greco-romane și fotbalul, apoi au devenit atractive și baschetul, voleiul, boxul, gimnastica etc. După cel de-al Doilea Război Mondial, în Bălți au fost organizate școli sportive pentru copii și echipe profesionale de fotbal, baschet, canotaj ș.a. Bălțenii au acces la un set de edificii sportive: 2 bazine de înot, 3 stadioane, 45 de săli sportive, 60 de terenuri și câmpuri sportive. În primii ani sovietici au fost formate echipele de fotbal „Lokomotiv”, „Spartak”, „Burevestnik”, „Urojai”, mai târziu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei nr. 3. Bălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecția a trei linii feroviare: Bălți - Râbnița (Mateuți), Bălți - Ungheni și Bălți - Ocnița. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este Gara Bălți-Slobozia, cea de a două - Gara Bălți-Oraș - este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău - Ungheni - Bălți - Ocnița (punct de control
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de gepizi. Au lăsat puține dovezi arheologice, ce constau în obiecte de podoaba că diademe de aur, podoabe de căciulite cu incrustații de pietre semiprețioase, ce proveneau din morminte că cele de la Rotopanesti și cazanele de bronz descoperite la Buhaeni, Bălțeni, Dulceana, Desa, Hotarani, Sucidava, Bosneagu. Gepizii, ce au fost supuși un timp hunilor, s-au răsculat și i-au învins în 454, preluând stăpânirea asupra Pannoniei. Nu s-au stabilit efectiv în fosta provincie Dacia. S-au găsit așezări gepide
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
sunt înscriși 13 mii de utilizatori cu circa 500 000 de vizite anuale și un împrumut de 1,3 milioane de tranzacții. În ultimii ani au fost inaugurate Centrului de Documentare al ONU, Filiala Institutului Goethe - București, Clubul Bibliotecarilor universitari bălțeni "Biblio Spiritus", Filiala Comitetului Helsinki. În 1989 a început procesul de informatizare a bibliotecii. A fost constituită o rețea locală de calculatoare, s-au instalat diverse programe pentru crearea bazelor de date. În fine s-a optat pentru programul TINLIB
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
lăsat movile funerare, numit și gorgane. În împrejmuirile orașului sunt înregistrate 18 gorgane străvechi, luate sub ocrotirea statului. Cu cât persoana decedată era mai importantă, cu atât movila era mai înaltă. Primul val al migrațiunilor cuprinde secolele VI - VII. Stepa bălțeană a fost afectată numai de avari în jurul anului 408 e.n. În cel de-al doilea val participă maghiarii (sec. IX), iar către sec. al XIII - tătarii. Cât privește marea invazie tătaro-mongolă, apoi ea afectează prioritar Bucovina și se infiltrează în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
sec. IX), iar către sec. al XIII - tătarii. Cât privește marea invazie tătaro-mongolă, apoi ea afectează prioritar Bucovina și se infiltrează în direcția Panoniei, Severinului și Câmpiei Române. Situația se modifică după întemeierea Hanatului din Crimeea. Din acest moment teirotriul bălțean este afectat de tătarii nogai în calitate de aliați ai otomanilor. Sunt fără acoperire științifică ca în secolele VII - IX pe teritoriul actualului Bălți ar fi locuit triburile slave ale tiverților și că ar fi fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
nogai în calitate de aliați ai otomanilor. Sunt fără acoperire științifică ca în secolele VII - IX pe teritoriul actualului Bălți ar fi locuit triburile slave ale tiverților și că ar fi fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei Kievene. În regiunea stepei bălțene elementul autohton daco-roman a predominat mereu, iar popoarele migratoare au părăsit teritoriul sau au fost asimilați. Majoritatea autorilor preocupați de istoria veche a mun. Bălți au vehiculat numele principese poloneze Ringala de Mazovia (Mazovețki), care ar fi stat la temelia
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
înscriși în registre. Au fost cazuri când s-a înregistrat sosirea a 36 și 46 de oameni, în rest figurează câte 2 - 3 persoane (o familie). De aceștia au fot cel puțin 40 - 50 de cazuri. Reieșind din suma donațiilor bălțenilor de 110000 lei și 12000 ruble, iar unui refugiat i se rezervau 1000 de lei, s-a dedus că prin Bălți au trecut 350 - 400 de refugiați ruși care au primit ajutor material Pentru a informa populația autohtonă cu privire la situația
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
lei, s-a dedus că prin Bălți au trecut 350 - 400 de refugiați ruși care au primit ajutor material Pentru a informa populația autohtonă cu privire la situația refugiaților, dar și despre soarta acestora, administrația locală a editat peste 400 de afișe. Bălțenii depuneau banii la contul Comitetului. Cea mai mică sumă donată constituie 2 lei, 40 de bani, iar cele mai mari era de circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată au participat nu doar bălțenii înstăriți
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
afișe. Bălțenii depuneau banii la contul Comitetului. Cea mai mică sumă donată constituie 2 lei, 40 de bani, iar cele mai mari era de circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată au participat nu doar bălțenii înstăriți dar și cei nevoiași. În afară de bani, populația aducea la sediul Comitetului făină, ulei vegetal, legume, fructe, mirodenii, sare, plapume, cearșaf, etc. Probabil, Comitetul pentru refugiați a activat până în anul 1923 . Conform unor surse în Bălți au fost înregistrați cel
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
lui Rebreanu la Bălți. Sala a fost arhiplină, de cei care doreau să-l asculte pe marele scriitor român. Vizita lui Liviu Rebreanu a fost un eveniment important în viața culturală a orașului Bălți. Pe scena teatrului Scala au evoluat bălțenii Iza Kremer, cântăreață de muzică ușoară (soprano), care a rămas în memoria contemporanilor ca cea mai strălucită stea pe care a dat-o Basarabia în acest gen de activitate, Eugenia Babad-Cioculescu - cântăreață de operă mezzo-soprană; acotrii - Vasterman, Ardatov, Zigmund Mărgulescu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
cântăreață de muzică ușoară (soprano), care a rămas în memoria contemporanilor ca cea mai strălucită stea pe care a dat-o Basarabia în acest gen de activitate, Eugenia Babad-Cioculescu - cântăreață de operă mezzo-soprană; acotrii - Vasterman, Ardatov, Zigmund Mărgulescu etc. Publicul bălțean i-a răsplătit cu aplauze furtunoase pe vestita Maria Tănase, marea actriță Maria Filotti, genialul George Enescu; „veșnicul tânăr” Gică Popescu. Scala a găzduit turneele „Ateneului popular” din Iași (conducător artistic Vasile Popovici), teatrul Cărăbuș (Constantin Tănase).Concomitent, lângă teatru
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Moldovenească Nistreană. În aceste condiții la 2 martie 1992 începe conflictul militar de pe Nistru. Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de către Republica Moldova și Federația Rusă . Printre victimele războiului pentru integritatea țării se numără polițiștii bălțenii: Sergiu Ostaf; locotenet superior de poliție Anatol Calmațiu (41 ani; a căzut aflându-se la postul nr. 1 din preajma satelor Cocieri și Corjova din cauza unei explozii de proiectil) și sergentul de poliție Alexandru Babinschi (răpuns de un glonte) . La 20
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de pe Nistru au căzut doi militari: căpitanul Vladimir Macarciuc și locotenentul major Valeriu Nazarco, având vârsta de 37 de ani și, respectiv, 34 de ani. Conform datelor Centrului Militar din Bălți, la războiul cu separatiștii au participat circa 800 de bălțeni, inclusiv circa 400 de militari ai Brigăzii de Infanterie „Moldova” din Bălți . La 12 februarie Monumentul lui Lenin a fost transferat de pe Piața Independenței pe teritoriul Comisariatului militar. La 19 mai 1992, Bălțiul este vizitat de președintele României, Ion Iliescu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]