2,818 matches
-
prietenii mei care locuiesc, trăiesc și creează, respirând aerul occidental și cosmopolit al Timșioarei. Pe când eram elev la Liceul Teoretic din Drăgășani, în anul 1958-59, corespondam cu poetul Anghel Dumbrăveanu, care, pe atunci, era secretar general de redacție la „Scrisul Bănățean” revistă ale cărei pagini mi-a găzduit multe poezii. Cu înfrigurare primeam lunar revista și câteva rânduri de încurajare de la acesta, poetul cu fizionomie eminesciană, pe care l-am cunoscut personal, abia, în anul 1999 la Târgu Jiu, cu ocazia
TIMIŞOARA, ORAŞUL MULTICULTURAL ŞI LIANTUL CONVIEŢUIRII PAŞNICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407731823.html [Corola-blog/BlogPost/349406_a_350735]
-
vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să-i descopere pe timoceni, care, se știe, sunt în bună parte vlahi, adică români. Ei sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean. Istoricii spun că o parte dintre ei (stratul cel mai profund) sunt acolo de pe vremea Daciei aureliene. Au rezistat atâta timp procesului de slavizare, turcizare... Peste oamenii aceștia au trecut toate urgiile istoriei, toate imperiile, toate ideologiile, războaiele, discordiile... Istoria
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
Un adevărat festival culinar înainte de intrarea în Postul Paștilor, ''Degustarea cârnaților bănățeni'' atrage în fiecare an zeci de măcelari din vestul țării, la ultimele ediții participând și nemți din Timiș care au plecat în Germania de mulți ani, dar care au aflat despre această manifestare și s-au prezentat cu preparatele făcute
Degustarea cârnaților bănățeni' sau Worschkoschtprob-reuniune a măcelarilor la Timișoara by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103487_a_104779]
-
iasă fără reproș, soții Sauer spun că contează și calitatea cărnii de porc, a animalului viu, dar și cum amestecăm carnea tocată, pentru că ''se pune și puțină carne de vită''. Organizată de săptămânalul de limbă germană Banater Zeitung, 'Degustarea cârnaților bănățeni' a devenit o tradiție pe care amfitrionii au dorit să o dea drept exemplu și în alte localități în care trăiesc etnici germani, abonați ai ziarului, și au organizat caravane în mai multe localități din județele Timiș și Arad. ''Ediția
Degustarea cârnaților bănățeni' sau Worschkoschtprob-reuniune a măcelarilor la Timișoara by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103487_a_104779]
-
al revoluției din 1989. Face afaceri profitabile cu un fost securist din București, iar în timpul liber îi place să joace baschet și să stea la bere cu prietenii. Discută patimăș despre mafia țigănească, despre „invazia” oltenilor care au distrus civilizația bănățeană și - doar pe jumătate în glumă - despre secesiunea Banatului. În trecutul său există însă câteva secrete pe care nu le dezvăluie nici măcar soției lui, Emilia, cel mai întunecat fiind legat de o excursie din 1989 cu părinții în fosta Iugoslavie
Noutăți editoriale la “Editura Polirom” și “Trei” la Gaudeamus by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104252_a_105544]
-
scris versurile primelor hit-uri ale trupei: Vremuri, Și totuși ca voi sunt, Nebunul, Floarea stâncilor, înregistrate pe două EP-uri Electrecord, tirajul fiind epuizat rapid. În decembrie 1967 Phoenix a efectuat primul turneu de amploare, în mai multe orașe bănățene, încheiat cu două concerte la Timișoara. La Festivalul Național de artă studențească de la Iași, în aprilie 1968, Phoenix a câștigat Marele Premiu și premii speciale de interpretare, compoziție, întrecând, trupele Roșu și Negru și Mondial. Au lucrat apoi, în colaborare
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]
-
-i supune pe daci. În acea primăvară, armata romană trece Dunărea pe la Viminacium, cum făcuse mai înainte pe vremea lui Tettius Iulianus. Pe malul stâng era localitatea Laderata. De aici a pornit spre Arcidava, Centum-Putei, Berzobis până la Axis, toate localități bănățene. Acest itinerariu este reconstituit în ceea ce privește partea lui esențială, până la Berzobis, pe temeiul indicațiilor posterioare din Tabula Peutingeriana, o hartă a lumii vechi din secolul IV. Dacă ni s-ar fi păstrat comentariile lui Traian, De bello dacico, așa cum le avem
Primul război dintre Decebal și Traian - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102203_a_103495]
-
Marmației - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 10. Cioanca Ramona Mihaela de la Colegiul Național Pedagogic "Ștefan Odobleja" - a absolvit specializarea Matematică-Informatică 11. Ciocioman Oana-Roxana de la Liceul Teoretic "Grigore Moisil" din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 12. Ciupa Karina-Alice de la Colegiul Național Bănățean din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 13. Condor Tudor-Traian de la Colegiul Național Bănățean din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Științe ale Naturii 14. Copocean Tania-Laura de la Liceul Teoretic "Grigore Moisil" din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 15. Cotutiu
REZULTATE BACALAUREAT 2015. Cine sunt elevii de nota 10 și care sunt liceele pe care le-au absolvit by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101947_a_103239]
-
Odobleja" - a absolvit specializarea Matematică-Informatică 11. Ciocioman Oana-Roxana de la Liceul Teoretic "Grigore Moisil" din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 12. Ciupa Karina-Alice de la Colegiul Național Bănățean din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 13. Condor Tudor-Traian de la Colegiul Național Bănățean din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Științe ale Naturii 14. Copocean Tania-Laura de la Liceul Teoretic "Grigore Moisil" din Municipiul Timișoara - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 15. Cotutiu Ioana de la Colegiul Național "Horea Cloșca și Crișan" Albă Iulia - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică
REZULTATE BACALAUREAT 2015. Cine sunt elevii de nota 10 și care sunt liceele pe care le-au absolvit by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101947_a_103239]
-
Carabella" Târgoviște - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 55. Ștefănescu Vlad Adrian de la Colegiul Național "Mihai Viteazul" din București - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 56. Steinesz Maria Luiza de la Colegiul Național 'Unirea' Brașov - a absolvit Specializarea Filologie 57. Stoian Bianca-Elena de la Colegiul Național Bănățean Mun.Timisoara - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 58. Stretea Roland-Mihai-Alexandru de la Colegiul Național "Vasile Lucaciu" Baia Mare - a absolvit Specializarea Matematică-Informatică 59. Strugar Georgiana Raluca de la Colegiul Național "Petru Rareș" Suceava - a absolvit Specializarea Filologie 60. Toma Teodora-Irina de la Colegiul Național "Dimitrie
REZULTATE BACALAUREAT 2015. Cine sunt elevii de nota 10 și care sunt liceele pe care le-au absolvit by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101947_a_103239]
-
meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin și Freidorf se mențin trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor. Dacă principala canava a cetății datează din secolele amintite, Art Nouveau sau Secessionul marchează atât centrul istoric, cât și cartierele Fabric, Elisabetin și Josefin. Influențele ungurului Lechner
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
teatru. De la 18.30, atât sâmbătă, cât și duminică, TVR Timișoara ne ofera cântece de tezaur folcloric, interpretate La zile de sărbătoare! Dinu Iancu Sălăjanu și Adrian Stâncă sunt invitați speciali în spectacolul Ansamblului Banatul din Timișoara, alături de îndrăgiți artiști bănățeni: Mihaela Petrovici, Ramona Vită, Dumitru Teleaga, Nicu Novac și Adrian Stâncă, sub conducerea muzicală a dirijorului Sebastian Roșca. Formația de tineret Ansamblul Banatul și Formația de dansuri a Centrului de Cultură și Arta Timiș ne aduc, la început de an
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte by http://uzp.org.ro/tvr-3-intra-in-2016-cu-cele-mai-frumoase-concerte/ [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
general se încadrează (post)impresionismului apropiat sinuozităților decorative ale Jugendstil-ului. Cu aceeași abundență a formelor descriptive astfel create, dar în absența efectelor de oglindire, expoziția mai cuprinde peisaje și flori așa cum sunt ele consacrate ca gen. CIPRIAN CHIRILEANU - ,,Renașterea Bănățeană” Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita sub titlul ,,RECURS LA ÎNȚELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_rodica_elena_lupu_1377090790.html [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]
-
monografice este o mărturie inconfundabilă a meritelor unei preoțimi, înzestrată cu mult talent și înțelepciune, închinată și dedicată valorificării plenare a creației predecesorilor. Monografiile, în genul aceleia elaborată de către Părintele Dr. Ionel Popescu, sunt de mare preț pentru istoriografiile timișoreană, bănățeană și românească și aceasta pentru că atrag atenția asupra celui mai fecund segment al trecutului, generator de mari pilde spirituale, duhovnicești și culturale. În fine, cartea dedicată Iosefinului Ortodox vine să întregească imaginea diversității vieții religioase din acest cartier al Timișoarei
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_preot_stelian_gombos_1356689923.html [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
ea. Îmi amintesc cum ieșea, de multe ori, la iarbă verde, cu colegii de serviciu...surdo-muți și vorbitori, deopotrivă. Mi-am amintit de ea, pentru că anul acesta, de 8 Martie, am participat, cu colegii, la o masă festivă, la Grădina Bănățeană (noi eram vreo 20 de inși), iar la o masă vecină se sărbătoreau vreo 30 de femei surdo-mute. Bucuria și prietenia lor mi-a amintit de Dobrinca. Era mereu atentă la rezultatele școlare ale fiului ei. La ședințele cu părinții
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1489924024.html [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
îi considerau doar supușii fără niciun drept. Romanul este însoțit de o prefață a unui dintre marii critici literari, mă refer la Cornel UNGUREANU, membru marcant al Uniunii Scriitorilor din România. Trebuie menșionat aportul domnului Viorel MARINEASA scriitor și editor bănățean, care alături de Daniel VIGHI semnează o postfață remarcabilă despre acest roman care face parte dintr-un proiect european, de reeditare a mai multor scrieri bănățene. Romanul trebuie citit și îl recomand cu deosebită căldură tuturor cititorilor, indiferent de clasa lor
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Scurta_prezentare_a_romanului_lume_fa_mihai_leonte_1336323386.html [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
marcant al Uniunii Scriitorilor din România. Trebuie menșionat aportul domnului Viorel MARINEASA scriitor și editor bănățean, care alături de Daniel VIGHI semnează o postfață remarcabilă despre acest roman care face parte dintr-un proiect european, de reeditare a mai multor scrieri bănățene. Romanul trebuie citit și îl recomand cu deosebită căldură tuturor cititorilor, indiferent de clasa lor socială sau vârstă. Anul viitor în 11 mai 2013 Virgil BIROU ar fi împlinit un secol de viață. Biografia scriitorului Virgil BIROU; Virgil Birou (11
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Scurta_prezentare_a_romanului_lume_fa_mihai_leonte_1336323386.html [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
literare „Altarul cărții", iar mai târziu, președinte al Asociației Scriitorilor din Banat, funcție pe care o deține până la des �ființarea acesteia de către autoritățile comuniste. A debutat în 1932, în revista timișoreană „Vrerea". A colaborat la „Revista Fundațiilor Regale", „Vremea", „Scrisul bănățean", „Orizont". Romanul Lume fără cer (1947), singura operă literară propriu-zisă a autorului, se înscrie, prin toate datele sale, de la spiritul pozitivist al observației la arhitectura narativă precisă, cu capitole orga �nizate simetric, în canoanele realismului naturalist. Inspirată din viața dură
SCURTĂ PREZENTARE A ROMANULUI; LUME FĂRĂ CER DE VIRGIL BIROU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Scurta_prezentare_a_romanului_lume_fa_mihai_leonte_1336323386.html [Corola-blog/BlogPost/357901_a_359230]
-
înțelesul lor, o victorie a omului și a societății împotriva vicisitudinilor propriei istorii. Și o victorie asupra propriului prezent. Pentru toată lumea, prezența Regelui, a Reginei, a Principesei Moștenitoare și a restului familiei, alături de primarul, parohul și locuitorii Săvârșinului, alături de arădenii, bănățenii și, în fine, de toți românii care se uită la televizor, este din nou o garanție de identitate, un model de spirit de familie, o sursă de mândrie, un argument pentru aura de mister și de iubire a sărbătorii Crăciunului
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1450887405.html [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
Sunt convinsă. Atunci n-am înțeles. Cât am stat în biserică, am plâns tot timpul. M-am simțit deosebit de bine în biserica aceea și simțeam că ceva se întâmplă cu ființa mea. ?n perioada respectivă eram profesoară, la actualul Colegiu Bănățean, din Timișoara și eram tare, tare bolnavă. Doctorii mi-au pus doar un diagnostic de anemie și spasmofilie. Eram într-o stare atât de avansată de boală, încât de multe ori mă lua salvarea de la școală. Erau momente în care
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_angelica_romascu_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/364506_a_365835]
-
de la colegi de suferință. Astfel, am aflat că în anul 1956, la expirarea pedepsei sale, în loc să fie liber, a fost trimis cu miliția la domiciliu obligatoriu în comuna Răchitoasa, în Ialomița, lângă lagărul de muncă Luciu-Georgieni, comună înființată de deportații bănățeni în anul 1951 și aproape golită în anul 1955, când li s-a permis să se întoarcă în casele lor din Banat. Părintele a avut o viață exemplară, a muncit cu cinste și a trăit în simplitate și smerenie, supravegheat
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442473604.html [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
Români, Al. Florin Țene în Predoslovenie pentru bilanțul unei activități în slujba culturii „A intrat, deja, în tradiția Filialei Timișoara - Banat a Ligii Scriitorilor Români ca la fiecare sfârșit de an să publice un Anuar, ce reprezintă bilanțul trudei scriitorilor bănățeni pe ogorul culturii noaste.“ (pag. 3) În Argument, coordonatorii Anuarului Nr. 5, menționați mai sus, au precizat că, începând cu Anuarul Nr. 1 / 2011, s-au respectat în structura publicației anuale câteva capitole în care membrii LSR „au prezentat cronici
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1417666682.html [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
În broșura cu acest nume apar articole , precum “Timișoara, oraș european”- autor prof. Ionel Cionchin; Coexistența culturilor tuturor naționalităților din orașul internațional Timișoara și felul în care ne-au influiențat viața și cultura(arhitectura)”-autor prof. Mariana Strungă; Interesul cărturarilor bănățeni pentru istoria locului”-Conf.univ.dr. Tiberiu Ciobanu; “Timișoara sub feeria luminilor”-autor prof. Ana Ghiaur si “Șvabii bănățeni iubesc Banatul”- autor prof. Ionel Cionchin. Cităm și broșura ” Timișoara- Oraș multicultural și european” -autor prof. Doina Drăgan și prof. Mariana Strungă
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Din_activitatea_ligii_scriitor_al_florin_tene_1374239073.html [Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
naționalităților din orașul internațional Timișoara și felul în care ne-au influiențat viața și cultura(arhitectura)”-autor prof. Mariana Strungă; Interesul cărturarilor bănățeni pentru istoria locului”-Conf.univ.dr. Tiberiu Ciobanu; “Timișoara sub feeria luminilor”-autor prof. Ana Ghiaur si “Șvabii bănățeni iubesc Banatul”- autor prof. Ionel Cionchin. Cităm și broșura ” Timișoara- Oraș multicultural și european” -autor prof. Doina Drăgan și prof. Mariana Strungă în care participanții la proiect sunt intrebati dacă ar dori să revadă orașul nostru, cum li s-a
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Din_activitatea_ligii_scriitor_al_florin_tene_1374239073.html [Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
o casă nespațioasă de pe str. Bârzăveni, la nr. 12. Provenind dintr-o familie de oameni simpli, tatăl, Teodor Fătu, fiind lăcătuș, iar mama, Maria Ioan, originară din Vasiova, fiind muncitoare, se năștea la începutul veacului trecut o stea a folclorului bănățean în căsuța de pe acea stradă, ce avea peste ani să se însteleze cu faima numelui celei ce venea pe lume, în sălasul ei, Aurelia Fătu-Răduțu. Preluând numele artistei strada de altădată, Bârzăveni, pe atunci a nevoiașilor, urcă azi în constelația
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449037210.html [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]