648 matches
-
iunie 1947, București) este un prozator și un publicist român contemporan, de origine armeană. Scriitorul este fiul lui Ștefan (Arșag) Agopian și al Mariei, născută Sacoșan. Bunicii materni, Ana Damian (n. 2 februarie 1921) și Sebastian Sacoșan, erau la origine bănățeni care s-au mutat la Craiova în anul 1918. Aici aveau o casă cu o mică prăvălie pe Calea Severinului. Bunicii paterni erau Sarchis Agopian (născut la Jurilovca în 1905) și Virginia, mici negustori armeni care aveau o băcănie în
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
durat peste cinci ani, inaugurarea având loc pe 21 noiembrie 1913. Ca architectură, Teatrul Municipal îmbină stilul baroc cu elemente caracteristice stilului Art Nouveau. La construcția sa au fost avute în vedere schițele Raimundtheater și Jubiläums-Stadttheater din Viena, conduse de bănățeanul Adam Müller-Guttenbrunn. În perioada comunistă activitatea teatrului a fost afectată de spectacolele propagandistice impuse de Partidul Comunist Român. După cutremurul din 1986 și-a întrerupt activitatea pentru o perioadă de 18 ani. Teatrul Municipal „Mr. Gh. Pastia” a fost redeschis
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Timp de 7 ani a fost referentă culturală a Grupei landului Renania de Nord - Westfalia (Landesgruppe Nordrhein-Westfalen) a Asociației sașilor Transilvăneni (Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen), timp de 6 ani a fost președinta comitetului de sprijin pentru sașii transilvăneni și șvabii bănățeni evanghelici (Hilfskomitee der Siebenbürger Sachsen und evangelischen Banater Schwaben). Timp de mulți ani Höchsmann-Maly a fost angajată ca referentă culturală a grupei regionale Drabenderhöhe și inițiatoarea unui mic amsasamblu, denumit "Grüppchen" (Grupușor) al femeilor originare din Transilvania, care, îmbrăcate în
Irmgard Höchsmann-Maly () [Corola-website/Science/311323_a_312652]
-
multiple domenii ale matematicii pure și aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuațiilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii. era fiul unui funcționar de bancă, numit tot Traian Lalescu, bănățean originar din Cornea - județul Caraș-Severin, care a scris „"Agenda băncilor populare și metodul de coeficient Lalescu"”. Mama sa era, după părinți, ardeleancă. Profesia tatălui face ca familia să se stabilească la diverse adrese, astfel că micul Traian parcurge clasele primare
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
unde și-a aprofundat studiile și tehnicile de predare. Traian Lalescu a purtat toata viața amprenta mediului atât de variat în care s-a format datorită peregrinărilor din copilărie pe care le-a făcut împreună cu familia: a fost temeinic ca bănățeanul, serios ca ardeleanul, iubitor de frumos ca moldoveanul și cu spiritul sprințar ca bucureșteanul.
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
până la finalul anului, pentru ca peste doar câteva zile să fie instalat în funcția de antrenor-jucător al echipei FC Timișoara. A condus echipa timp de 11 etape în sezonul 2010-2011, fiind demis însă la finalul turului după un conflict cu patronul bănățenilor. Nu pierduse niciun meci în campionat, lăsând echipa pe locul secund. După un sezon petrecut în Spania, ca tehnician la Fuenlabrada, a revinit în România în 2012, fiind instalat ca antrenor la Petrolul Ploiești. Cu Contra pe banca tehnică, Petrolul
Cosmin Contra () [Corola-website/Science/303478_a_304807]
-
bizantin, cu hramul "Sf. Ioan Botezătorul", cu călugări aduși de la Vidin, cândva în jurul anului 1000. Mănăstirea a ajuns, probabil, la începutul veacului al XIII-lea în mâinile călugărilor benedictini. În anul 1003 sau 1030 (dată este controversată) comandantul de oști bănățean Chanadinus, fugit la curtea regelui Ștefan, primește comandă trupelor regelui și pornește la cucerirea voievodatului lui Ahtum. Primele bătălii au fost câștigate de Ahtum dar în ultima bătălie, care a avut loc lângă Tomnatic (la sud de Morisena), trupele pecenegilor
Cenad, Timiș () [Corola-website/Science/304586_a_305915]
-
a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și avea să recunoască doar dispozițiile acestuia din urmă. Era o declarație fermă prin care respingea ideea maghiară a autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței bănățenilor de Unire cu România. Tot în ziua de 31 octombrie s-a constituit „Sfatul Național Militar al Șvabilor” din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs. La 10 noiembrie, Consiliul Național Român Central cu sediul la Arad, a
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
sârbii duceau în occident o puternică propagandă pentru cauza lor, urmărind politica „faptului împlinit" și încheierea războiului cu un Banat aflat de facto sub suveranitate sârbească. În ciuda restricțiilor și impedimentelor de tot felul impuse de trupele de ocupație, mii de bănățeni au răspuns la chemarea Consiliului Național Central și s-au îndreptat către Alba Iulia pentru a lua parte la Marea Adunare care avea să proclame Unirea. Alegerea delegaților a fost un eveniment de mare importanță pentru comunitățile românești. Procesul de
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
comunitățile românești. Procesul de alegere a fost pe toate căile împiedicat să aibă loc, iar cei care au reușit să fie aleși, au fost împiedicați să părăsească Banatul. Armata sârbă a patrulat constant granița cu Ardealul pentru a împiedica trecerea bănățenilor în Ardeal. Unul din cele mai păzite locuri era punctul de trecere de la Bouțari. Însăși episcopul de Caransebeș, Miron Cristea, unul dintre vicepreședinții Adunării și viitorul Patriarh al României, a fost reținut o zi și o noapte în gara de la
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
fost reținut o zi și o noapte în gara de la Bouțari, dar a reușit totuși să treacă. Așteptat cu însuflețire la Alba Iulia, a ajuns aici cu o zi întârziere, dar la timp pentru a participa la actul solemn Delegația bănățenilor a avut în final 359 de membri oficiali, reprezentând toate categoriile sociale și principalele organizații politice, sociale și culturale bănățene. Pe lângă aceștia au participat un număr mare de români bănățeni de pe întreg cuprinsul Banatului. Se estimează că au participat români
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
dar la timp pentru a participa la actul solemn Delegația bănățenilor a avut în final 359 de membri oficiali, reprezentând toate categoriile sociale și principalele organizații politice, sociale și culturale bănățene. Pe lângă aceștia au participat un număr mare de români bănățeni de pe întreg cuprinsul Banatului. Se estimează că au participat români din cel puțin 255 de localități bănățene Dar participarea ar fi fost și mai mare dacă autoritățile sârbești de ocupație n-ar fi împiedicat mai mulți delegați să se îndrepte
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
Cristea și Valeriu Traian Frențiu), zeci de profesori și învățători aleși delegați de satele și localitățile de baștină. Marele Sfat Național Român avea în componența sa 44 de membri din tot cuprinsul Banatului. Printre cei 6 secretari se aflau și bănățenii Caius Brediceanu și Traian Novac. Adunarea a proclamat fără echivoc: În același timp, pe întreg cuprinsul Banatului, de la satele cele mai mici până la orașele mari, s-au organizat manifestări și ceremonii solemne, însoțite de urale, arborări de steaguri, cântece și
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
Brătianu și ministrul Consiliului Dirigent Ștefan Cicio-Pop. În ziua următoare Regatul României a încheiat tratatul cu puterile aliate în urma căruia Banatul intra în granițele României Mari. La 10 august 1919 se ține la Timișoara o mare adunare populară a tuturor bănățenilor, veniți în număr de peste 40.000, din toate colțurile provinciei, să consfințească unirea Banatului cu România. Adunarea adoptă o rezoluție prin care declară: La Conferința de Pace de la Paris, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu a cerut recunoașterea granițelor unei Românii
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
faptul că ținutul Banatului era un "banat", și nu un simplu comitat, dovedește că beneficiase inițial de o autonomie locală, ca și celelalte banate ale regatului Ungar, ce se înșirau de-a lungul hotarelor sudice ale acestuia. Pentru a converti bănățenii, români și sârbi, la catolicism, regii maghiari favorizează la Cenad (pe atunci "Morisena", poate „Mureșana”) ridicarea unei mânăstiri benedictine. În regiunea Dunării de Jos, unde condițiile de locuire erau prielnice, populația era numeroasă și comerțul înfloritor. Conform cronicii lui Nestor
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
debutat în grupele UEFA Champions League la Manchester City, pe 7 noiembrie 2013. După scurtă ședere la Aerostarul Bacău, Pantilimon a fost achiziționat de echipă a doua a Politehnicii Timișoara. Un singur sezon a petrecut la echipa a doua a bănățenilor i-a convins pe aceștia să-l ia la prima echipă. La început Pantilimon a fost portarul rezervă al lui Poli, după Marius Popa. În mai 2008, patronul echipei, Marian Iancu, l-a trimis pe Marius Popa la echipa a
Costel Pantilimon () [Corola-website/Science/310519_a_311848]
-
aurită. Inscripțiia, în limba germană, de pe soclu era: în traducerea lui Ilieșiu: Această statuie a fost distrusă la 26 octombrie 1918, în contextul tulburărilor determinate de prăbușirea frontului austro-ungar, ulterior pe soclul ei fiind instalat un ceas. Monumentul arată recunoștința bănățenilor pentru Delavrancea, care a militat pentru unirea Transilvaniei cu România. Monument istoric (LMI TM-III-m-B-06301), bustul, din bronz, a fost realizat în 1933 de Cornel Medrea și este amplasat în mijlocul unui rondou, în partea de vest a parcului. Jurist și deputat
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,4%), dar există și minorități de baptiști (7,99%) și penticostali (2,69%). Pentru 1,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În “Istoria românilor bănățeni” de Gh. Popovici din 1904 se spune: „Romanii între anii 100-120 au construit fortul Margum pe locul unde astăzi este comuna Marga“. La 1470 se pomenește de un Iacob de Marga, comandant domn al fostei cetăți a Severinului. Unirea din
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
unificat. Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua "Adunare națională a românilor" din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptista, a cărei centru a fost Lugojul. În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante (biserică Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfanțul Nicolae, capelă greco-catolica, ș.a.) au fost
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
Bufeni (sau țăreni, bribeți) e denumirea dată de bănățeni, oltenilor ce au emigrat în Banat, primele date despre aceste migrații fac referire la anii 1641-1646, în perioada în care Banatul se află sub ocupația turcească. Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
județ, între Banatul regelui străin și Banatul Domnului românesc, a fost totdeauna foarte viu. Partea de sus a Gorjului mai ales e plină de locuitori câri s'au coborît din valea be sus a Jiiului, dar în Mehedinți trăiesc atîția Bănățeni de naștere, veniți de la "Unguri"; în schimb o întreagă parte din populația Banatului e alcătuită din acei Olteni ai secolului al XVIII.lea, câri, de altfel, au trimes prisosul unei lumi țerănești năcăjite, pe valea Timocului, pana adînc în Balcani
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
două teritorii separate de Tratatul de la București din 1812. În partea de Apus, care se află în România din 1856 (1918 pentru Bucovina de Sud), a fi „Moldovean” înseamnă a face parte din poporul Român, în aceiași măsură cu Ardelenii, Bănățenii, Dobrogenii, Oltenii sau Muntenii. Dimpotrivă, în partea de Răsărit care a stat 105 ani sub stăpânirea Imperiului Rus, 47 de ani în stăpânirea sovietică și care din 1991 încoace se află în zona de influență geopolitică a Rusiei, teama (accentuată
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
mai mari. Sunetele cu pronunție diferită (ori mai diferită) față de limba literară, graiul bănățean, ardelean sunt: -"N"-ul(Ñ) care se pronunță ca doi de n mai mici in acelaș timp și care seamană cu: ñ-ul de la rusul ñet(=nu), bănățeanul strigoañe, moldovenescul ñic(=nimic) simbol=ñ. Exemple: ñimic, biñe, mâiñe, luñi, pruñi, căpșuñi, carñe, leñe, lemñe, haiñe, blăñi dar, se pronunță ca n normal, literar in cuvintele: lună, bună, prună, lung, dungă, rană, blană, rangă, etc. -"T" urmat de "e
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
(n. 15 mai 1945, Timișoara) este un jurnalist și comentator sportiv radio. s-a născut la data de 15 mai 1945 în cartierul Ghiroda al municipiului Timișoara, județul Timiș. El este unicul descendent al unei familii onorabile de bănățeni, entuziaști față de Unire, care au luptat pentru România în ambele războaie mondiale. Economist ca profesie, a manifestat din tinerețe interes pentru fenomenul sportiv, în special pentru fotbal. Atracția către comentariul radiofonic a fost spontană, fiind impresionat și influențat de "voci
Nicolae Secoșan () [Corola-website/Science/308918_a_310247]
-
se declanșează septicemia. Moare în seara zilei de 24 octombrie/9 noiembrie 1916. " Cine l-a cunoscut în viață a rămas puternic impresionat de puterea personalității sale. Era de o statură înaltă și avea o înfățișare frumoasă, înfățișarea clasică a bănățeanului voinic. Ochii lui mari și negri păreau a căuta mai întâi ce e mai bun și mai nobil în ființa omenească, de aceea s-a și putut apropia sufletește de cei pe care-i conducea. Sunt cuvintele rostite de cei
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]