641 matches
-
își va aduce curând echipa, U Timișoara, în fruntea campionatului intern“. „Tolea“ participă și la memorabilul turneu din Anglia (1972), pentru ca în anul următor din lotul deplasat în turneul din Argentina să facă parte timișorenii Florin Popovici și Nicu Duță. Bănățenii formau în acei ani scheletul naționalei studențești, adversar tradițional al Franței; de exemplu, în 1973 lotul îi includea pe Duță, Peter, Ghețu, Rășcanu, Mățăoană, Tătucu, Ene și Popovici. Odată cu meciul România-Franța din 13 octombrie 1974 se sărbătoreau 60 de ani
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
el doar un episod trecător. Când cuvântul scris nu este iubit... Faptul că astăzi există în Timișoara o sumedenie de tipografii este o dovadă limpede a faptului că Revoluția din decembrie 1989 a adus libertatea atât de mult dorită de bănățeni. Însă prima tiparniță din istoria acestor meleaguri a fost cu greu acceptată de stăpânii de atunci. Istoricii notează că (probabil) primul care a solicitat dreptul de a înființa la Timișoara o tipografie (cu litere chirilice) a fost, în 1746, Thomas
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
1866, Academia noastră s-a dorit a fi a românilor, reunind sub cupola celui mai înalt for științific național, care purta numele de Societatea Academică Română, reprezentanți din toate provinciile românești. Așa se face că între fondatori se numără și bănățenii Andrei Mocioni și Vicențiu Babeș. Banatul, însă, n-a rămas între provinciile care să dea un număr mare de academicieni. Dezvoltarea relativ târzie a învățământului superior și a institutelor de cercetare în Banat, criteriile drastice ale Academiei, poate și dimensiunea
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
și culturii“ și că, atunci când au deținut funcții de conducere la nivel național, fiii Timișoarei universitare acad. Ilie Murgulescu și acad. Remus Răduleț s-au străduit să susțină cercetarea științifică bănățeană. Ultima serie de primiri în Academie înainte de 1989, pentru bănățeni, este datată 1974, când au dobândit recunoaștere națională a valorii lor științifice acad. Pius Brânzeu, acad. Dan Mateescu, acad. Giorgio Ostrogovich și acad. Traian Sălăgean. Nici după Revoluție primirile nu s-au făcut cu prea mare ușurință. Astfel, în 1990
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
aniversar, trebuie să recunoaștem - fără a fi acuzați de lipsă de modestie - că a meritat. În decursul anilor, săptămânalul nostru a câștigat încredere și apreciere, ajungând să fie astăzi cea mai citită publicație a timișorenilor, dar și a celor mai mulți dintre bănățeni. „Agenda“ a devenit un simbol. Unul dintre puținele care ne-au mai rămas din cele multe visate atunci, la începutul anilor ’90. Astăzi, membrii colectivului de redacție, alături de ceilalți colegi și de toți prietenii apropiați, vor închina o cupă de
Agenda2005-07-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283382_a_284711]
-
avut și au în continuare încredere în noi. Promitem că și în viitor vom încerca să îi slujim cât mai corect, menținându-ne echidistanța, care ne-a caracterizat întotdeauna, astfel încât „Agenda“ să rămână publicația așteptată la sfârșit de săptămână de către bănățeni. ZOLTAN KOVACS, redactor șef Măsuri economice l Stabilite în urma discuțiilor cu reprezentanții F.M.I. După încheierea discuțiilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, ministrul de stat Adriean Videanu a anunțat aplicarea următoarelor măsuri: l devansarea graficului de majorare a accizelor, de la 1
Agenda2005-07-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283382_a_284711]
-
Cenaclului literar-artistic al C.A.R.P. se vor reuni la sediul din Calea Bogdăneștilor nr. 4 pentru o nouă ședință-spectacol. În debutul manifestării vor fi prezentate medalioanele „Poetul Mihai Beniuc și vremea sa”, în prezentarea publicistului Ilie Cinciu, respectiv „Nicolae Florei, bănățeanul”, adus în amintire de g-ral (r.) Ion Stoian. Poezia va fi adusă în scenă prin microrecitalurile de versuri susținute de actorii Geta Iancu și George Lungoci, după cum prezentă va fi și muzica, în interpretarea soliștilor Viorica Pop Ivan, Eusebiu Arieșanu
Agenda2005-07-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283387_a_284716]
-
Casa de discuri Audiotim&Ralina a editat, pe suport DVD, o selecție de paisprezece piese de muzică populară bănățeană și moroșenească, interpretată de soliști îndrăgiți. Dacă numele pieselor, dintre care-am aminti „Mândră floare trandafir“, „Bucură-te, lume mândră“, „Frumoși bănățenii mei“ sau „După pui de moroșan“ și „Cetera, inima mea“, spun multe mai cu seamă cunoscătorilor într-ale folclorului, acelea ale interpreților sunt la-ndemână și celor care apleacă numai din când în când urechea la muzica populară. Soliști de
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
fosta cazarmă Giroc (unde sunt 38 de pavilioane) și fosta cazarmă de pe Calea Lipovei să fie instalate sedii ale unor instituții de interes județean sau local (au fost revendicate sediile Direcției de Sănătate Publică, Inspectoratului Școlar, Liceului „N. Lenau“, Colegiului Bănățean, clinicilor de Ginecologie, Casei de Cultură a Studenților și altele). Acest subiect a mai fost discutat de autoritățile locale în ședința Comitetului Operativ Consultativ din data de 6 septembrie, iar în 9 septembrie, domnul prefect Ion Răducanu s-a deplasat
Agenda2004-37-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282855_a_284184]
-
de sub autoritatea imperială. Pe soclul rămas avea să fie așezat, ceva mai târziu, un orologiu. Bustul lui Mocsonyi Tot în Parcul Scudier se dezvelea, la 14 septembrie 1936, bustul lui Alexandru Mocsonyi, la solemnitate luând parte mai multe mii de bănățeni, precum și ministrul Alexandru Lepădatu, reprezentantul guvernamental, sau Antonie Mocsonyi, reprezentantul regal. Deputat în Parlamentul de la Budapesta și unul din conducătorii luptei de emancipare a românilor din Banat și din vestul Transilvaniei, Alexandru Mocsonyi era astfel onorat de conaționalii săi printr-
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI La Chizătău, în anul 1840, s-a înființat primul cor românesc de plugari „Prioritatea bănățenilor în domeniul cântatului coral, amploarea și calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecții și aprecieri laudative“ „E cu totul altă nație pe acolo (Banat, n.n.), decât oriunde la noi, un neam care-și cuprinde situația și misiunea cu evlavie și
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
și cu sfințenie și care, departe de cunoscuta fârfâială românească, izvodește numai lucru trainic și adevărat. Societățile de cântare țărănești au prestat, după mine, lucru neașteptat. Societatea noastră de cântare din Brașov îi, față de ele, un fleac“. C. Porumbescu „Prioritatea bănățenilor în domeniul cântului coral, amploarea și calitatea manifestărilor muzicale au generat numeroase reflecții și aprecieri laudative în istoriografia muzicală românească“, spune profesorul Constantin Tufan Stan în cartea sa „Rapsodia din Belinț“. Pentru a ilustra activitatea Corului din Chizătău, el a
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
fericită. Alături de cea mai nouă marcă apărută pe piață, poți zări și Traban- turi. Locul e ca o lume a iluziilor. În care nu contează cine ești. O altfel de nebunie la Mureș Cea de-a treia ediție a Woodstock-ului bănățean - desfășurat în weekend-ul 9-11 iulie la Periam Port - a doborât o serie de recorduri. Organizat pentru prima oară pe o durată de trei zile (cu două scene), festivalul a fost vizitat de aproximativ 3 000 de spectatori. Având în
Agenda2004-29-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282652_a_283981]
-
atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gh. Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului imperial, pe care transilvănenii și bănățenii îl părăseau fără regrete. Ioan Băilă, fiu de preot, poet și ziarist din părțile Sibiului, a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la Alba Iulia
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
-o în căsătorie, Maria s-a bucurat. Părinții ei au fost de acord. Verighetele și le-au pus în Piața Unirii, la Iași. Emoțiile au venit după aceea. Maria nu cunoștea familia Grapini și o intimida faptul că erau intelectuali, bănățeni, cu alt orizont decât cel de la Berești. „M-au primit extraordinar. Soacra mea, micuță, frumoasă, blondă, m-a alintat de cum m-a văzut“. La cununia civilă, la Casa Tineretului (unde fusese și Casa Căsătoriilor) a fost puhoi de lume. Voiajul
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
interes general. Alt subiect prezentat a fost cel referitor la proiectul deponeului ecologic zonal, care prevede și închiderea actualelor depozite de deșeuri de la Parța-Șag, Buziaș, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta și Lugoj. Au mai fost furnizate informații în legătură cu „Festivalul Internațional al Bănățenilor“ (programat pentru august-septembrie 2003), solicitându-se primarilor propuneri pentru diverse manifestări, apoi aspecte legate de transportul feroviar de călători în județul Timiș, precum și propunerile Autorității Teritoriale de Ordine Publică de stabilire a unor trasee secundare pentru circulația tractoarelor și căruțelor
Agenda2003-15-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280884_a_282213]
-
Transilvania (p), Aleea Poieniței (p), Vulturilor (p), Labirint nr. 10, 12, Cugir nr. 5, scările A, B, Cărei nr. 28, scările A, B, Miresei (p), Calea Torontalului (numere pare - p), Buziaș (p), Sânnicolau Mare - străzile Șaguna, Albină, A. Vlaicu, Cooperativa „Bănățeanul“, Sandra (p), Lovrin (p), Temerești, Dobrești, Cornești, Peciu Nou (p), Gătaia (p), „Electrotimiș“, Gătaia, Sculea. MIERCURI: Timișoara (străzile Felix nr. 9, 11, 13, 15, scările A, B, Bucovinei (p), Labirint nr. 10, 12, Calea Torontalului (numere impare - p), Muzeul Satului
Agenda2003-14-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280872_a_282201]
-
fost extras de către Cezar, un alt component al trupei „Genius“, care i-a adus noroc tot unui timișorean - Neculai Dobrea. Prezentă la Timișoara în repetate rânduri, inclusiv în toamna trecută la tradiționalul „Bal al Speranței“, Adrianei Trandafir îi sunt dragi bănățenii, dar la cererea publicului - și spre hazul tuturor - a reușit să „plimbe“ versurile cunoscutei poezii „Cățeluș cu părul creț“ pe muzica și în stilul specific mai multor zone ale țării: Moldova, Banat, Oltenia, Ardeal și Mehedinți. Apoi a intrat în
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
M-am îndrăgostit numai de ea“, fără de care „nu poate respira“, casa „fiind pustie fără ea“. Direct la sufletul gazdelor a mers și afirmația artistului că se simte extraordinar în orașul de pe Bega și că are un respect aparte pentru bănățeni. Cântărețul a fost cel care a mai extras două plicuri, făcând să tresară inimile a mii de participanți, dar aducând bucurie în sufletul a doi, și anume: Andrei Gavril Peteanu și Valentin Teodorescu, amândoi din Timișoara - oraș care a bătut
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
Declarația de la Cluj este aceea a lui Adrian Popescu. Sub titlul De ce n-aș fi semnat " Declarația de la Cluj", cunoscutul poet scrie (în Ramuri nr. 7-8): Nu văd, sincer, cu ce sunt ardelenii mai patrioți decât oltenii; sau moldovenii decât bănățenii. Nu pot judeca pe provincii, stabilind îndreptățirea unora de a fi ăpivotul integrării europeneă, în timp ce alte zone sunt considerate retrograde. Nu vreau să mă salvez, ca ăardeleană, din marasmul politic și social în care trăiește România întreaga, din criza economică
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
e captivul nu doar al limbii (naturale) în care cugeta și scrie, ci și al propriului său stil: al idiolectului, adică. (În ceea ce privește "soluția Mihai Pop" nu cred că e, ea, cheia acestei vechi probleme.) - Există mai mulți oameni de cultură bănățeni care se ocupă de "a treia Europa". Cum vedeti dvs. această "a treia Europa", ca bănățean prin adopție sau că "iscoada olteanească la Timișoara", vorba unui critic literar? - Despre "a treia Europa", mi-am spus părerea în A treia Europa
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
său stil: al idiolectului, adică. (În ceea ce privește "soluția Mihai Pop" nu cred că e, ea, cheia acestei vechi probleme.) - Există mai mulți oameni de cultură bănățeni care se ocupă de "a treia Europa". Cum vedeti dvs. această "a treia Europa", ca bănățean prin adopție sau că "iscoada olteanească la Timișoara", vorba unui critic literar? - Despre "a treia Europa", mi-am spus părerea în A treia Europa (Polirom, Iași, 1997, pp. 15-17). Cât despre termenul "iscoada", adică "spion", nu mi-l asum, pentru
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
învățătoare acum. Nu a născut și nu va naște nici un prunc, însă va trăi cu amintirea acelei nașteri violente a cărei martoră fusese de la un capăt la altul. Va rămîne singura în casa ei de țărani bogați că sașii ori bănățenii, o casă cu o ograda întinsă plină de fel de fel de unelte pe care nimeni nu le mai mișcă din loc în anii colectivizării care în loc să agite, încremenește existența. Așa încît, după orele ei de învățătură petrecute în mijlocul copiilor
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
vechiul regim. Dar sunt și unii care trăiesc frenezia subordonării: "Mulți erau deci cuprinși de un fel de mânie a maghiarismului, si pe când eu trecusem la Timișoara că să-nvăt nemțește, nu numai șvabi, sârbi și evrei, ci și mulți dintre bănățenii noștri au trecut la Arad, la Sighidin ori la Nagy-Köros, unde mai curând și mai usor puteau să-nvete limba maghiară." Apare și o mărturisire ce se cere subliniată: "La Timișoara dar mai vârtos decât la Arad am fost cuprins
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
decît cea arheologică sau etnofolclorica. E de asemenea un loc care, din unghiul geografiei culturale, poate fi considerat un pămînt al nimănui: zona de interferență regională, fără o identitate distinctă s...ț. Ardelenii nu percep Deva ca aparținînd arealului lor, bănățenii - nici atît.s...ț În esență, ăArhipelagă se vrea un tărîm al colaborării și al unei mai bune cunoașteri interculturale, cu convingerea că aceasta este una din căile cele mai eficiente, alături de cea economică, pentru realizarea în timp a trudnicei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]