269 matches
-
fotbalului printr-un episod negru pentru istoria clubului Universitatea Craiova. În primăvara anului 1973, Universitatea Craiova venea după două victorii incredibile (6-2 cu Steaua și 6-4 cu Rapid, ambele la București), iar Steagul Roșu Brașov părea o pradă simplă în Bănie, mai ales că venea la Craiova fără mulți jucători importanți. Până la urmă, deși Craiova s-a aruncat în atac, Adamache a aparat formidabil si Mateescu a marcat unicul gol al partidei, la o situatie de contraatac. Până la urmă, Dinamo București
Stere Adamache () [Corola-website/Science/307873_a_309202]
-
în acest loc începând cu secolul 14. Izvoarele istorice medievale relevă importanța curții de la Strehaia ca reședință de origine a boierilor Craiovești, una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească. Din timp în timp, curtea a fost centrul băniei de Severin, de Strehaia și de Mehedinți și chiar reședință domnească temporară, în timpul domniei lui Radu Mihnea. Tot aici, în incinta curții boierești, a funcționat între anii 1474-1504 mitropolia de Severin a Țării Românești. Vechea curte a boierilor craiovești a
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
politică atât de larg, încât domnii, aflați în scaun, nu se puteau menține fără alianța cu familia Craioveștilor. În cronicile vremii sînt descriși ca :"bărbați vîrtoși cu pumnii grei și glas puternic, deprinși să poruncească". Mircea cel Bătrân a instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
puteau menține fără alianța cu familia Craioveștilor. În cronicile vremii sînt descriși ca :"bărbați vîrtoși cu pumnii grei și glas puternic, deprinși să poruncească". Mircea cel Bătrân a instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
instaurat Bănia Severinului, ca marcă de graniță, după model unguresc, iar sediul băniei era la Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Turnu Severin. În 1406, Mircea încheia un tratat de alianță cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Datorită deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
deselor atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. Odată cu ridicarea lui Mircea cel Bătrân ca domn, Marele Ban preia pentru teritoriul Olteniei atribuțiile domniei, dispunând și de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
craiovești pe tronul țării a sporit bogăția, influența și puterea lor, fapt care a avut urmări pozitive pentru economia orașului. Marea Bănie cunoaște un moment de criză datorat îndeosebi tentativelor turcilor de a instaura o dominație efectivă în Țara Românească. Bănia Olteniei avea un larg statut de independență administrativă, judecătorească și militară, fără altă legătură cu domnia țării decât plata unui tribut către domnitorul Țării Românești care il trimitea, la rîndul său, turcilor. Nu era însă, admisă prezența turcilor în regiune
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Locuințele și gospodăriile negustorilor și meseriașilor cu stare erau în partea de sus a tîrgului. Pătura nobiliară ( banii, marii boieri ) avea sectorul ei separat, pe un spațiu în formă de potcoavă, unde se aflau casele boierești în mijlocul cărora tronau casele Băniei. Tîrgul Craiovei s-a dezvoltat încă din perioada cuceririi romane în zona Bucovățului. Spre piața comercială a tîrgului duceau numeroase drumuri comerciale cele mai importante fiind drumul ocnei (spre Ocnele Mari) , drumul Slatinii , drumul sării (spre Calafat), drumul Bucureștilor, drumul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari. Lui Mihai Viteazul i-au stat alături în primul rînd ostașii de frunte ai Craiovei și corpurile lor de oaste: Frații Buzești -Stroe, Radu și Preda, Frații Golești, Baba Novac, Gruia Novac, Radu Florescu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
special în Oltenia, o clasă boierească foarte puternică și bogată. Această clasă ridicată din rîndul micii boierimi și a ostașilor era interesată în apărarea privilegiilor lor, fapt care apropie mult politica boierimii de cea a domnitorului. Datorită polului administrativ al Băniei, toți marii boieri din Oltenia sînt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lîngă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fapt care apropie mult politica boierimii de cea a domnitorului. Datorită polului administrativ al Băniei, toți marii boieri din Oltenia sînt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lîngă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricînd sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor. Cei mai de seamă reprezentanți
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
multe documente redactate în numele domnului Constantin Șerban se subliniază că țăranii s-au ridicat împotriva boierilor și banului de "i-au tăiat și le-au ars casele". Răsculații au bătut corpul de oaste al banului Chirică Rudeanu și au ocupat Bănia și mănăstirea fortificată Jitianu. Forța de rezistență a răsculaților a fost mare, ei ocupînd Bănia aproape un an, dar au fost înfrînți de voievodul Constantin Șerban și boieri care au trimis asupra lor o oaste numeroasă de mercenari, înzestrată cu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
boierilor și banului de "i-au tăiat și le-au ars casele". Răsculații au bătut corpul de oaste al banului Chirică Rudeanu și au ocupat Bănia și mănăstirea fortificată Jitianu. Forța de rezistență a răsculaților a fost mare, ei ocupînd Bănia aproape un an, dar au fost înfrînți de voievodul Constantin Șerban și boieri care au trimis asupra lor o oaste numeroasă de mercenari, înzestrată cu tunuri. Casa Băniei este refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1699, are două nivele, camere cu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
fortificată Jitianu. Forța de rezistență a răsculaților a fost mare, ei ocupînd Bănia aproape un an, dar au fost înfrînți de voievodul Constantin Șerban și boieri care au trimis asupra lor o oaste numeroasă de mercenari, înzestrată cu tunuri. Casa Băniei este refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1699, are două nivele, camere cu bolți de cărămidă la parter, iar la etaj, camere și cerdace. Aici se aduna divanul Craiovei, astăzi este muzeu. Constantin Brâncoveanu construiește și repară multe clădiri laice și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
se explică și perioada destul de lungă (35 de ani) de relativă independență. Boierii au asuprit mai puțin țăranii de frică că și-ar putea face singuri dreptate. Comercianții și boierii și-au continuat afacerile la adăpostul cetelor înarmate de slujitori. Bănia Craiovei n-a reușit să instituie un sistem legislativ așa că procesele și judecățile au dispărut, diferedele se rezolvau "la mica înțelegere" sau prin forță, cîteodată se invocau legi ale pămîntului și obiceiuri. Orașul s-a dezvoltat, au apărut multe clădiri
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
generații de revoluționari pașoptiști și unioniști. Craiova devenise între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care haiducii făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai constituia instituția care în perioada anterioară, concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a banilor este mutată, simbolic, de domn, la București. Bănia, ca instituție, murise, își pieduse menirea medievală. Această instituție reprezentativă pentru
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai constituia instituția care în perioada anterioară, concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a banilor este mutată, simbolic, de domn, la București. Bănia, ca instituție, murise, își pieduse menirea medievală. Această instituție reprezentativă pentru istoria noastră medievală a mai dăinuit, în mod simbolic, fără un rol precis, pînă în 1831 cînd a fost desființată fără ca cineva s-o regrete. Revenirea la normalitate se
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Mihai Bravu". Craiova va avea, din 1831, o formă de conducere democratică, cu autonomie orășenească, numită: ""sfatul orășenesc"" cu membri aleși prin vot, dintre staroștii tuturor corporațiilor. Un rol important l-a avut desfințarea formelor perimate ale administrației cum erau: Bănia, căimăcănia și divanul Craiovei. În 1837 se deschide Școala de fete Otetelișanu, printre primele absolvente numărîndu-se viitoarele mari actrițe ale vremii: Aristița Romanescu și Agata Bîrsescu. Prima bibliotecă orășenească avea să-și deschidă porțile în 1840 în urma eforturilor lui Petrache
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
francez al cultelor, probează continuitatea așezării Craiovei cel puțin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de la Nicopole). Existența unui centru administrativ in zonă probează existența unei vieți destul de înfloritoare pe aria județului Dolj. După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe teritoriul județului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale și politice în secolul al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea când teritoriul județului Dolj, împreună cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
pe o perioadă de 15 ani, între 1833 și 1848. La venirea sa, orașul Craiova era un fel de sat mai mare cu circa 15.000 de locuitori, în care tronau casele boierești ale Glogoveilor, Obedeanilor, Coțofenilor, Vlădoienilor, Bibeștilor, Casele Băniei și casa lui Hagi Stan Jianu. La Craiova, Lecca a fost foarte bine primit de către marii negustori ai locului și de către boieri. A cunoscut-o astfel pe Victoria, fiica Ecaterinei și a lui Grigore Otetelișanu, cu care s-a căsătorit
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
fiica Ecaterinei și a lui Grigore Otetelișanu, cu care s-a căsătorit în anul 1836 și cu care a avut șase copii. Paul Rezeanu menționează însă șapte copii după cum urmează: Cleopatra, Alecsandru, Gligorie, Gheorghe, Dimitrie, Constantin și Alesandrina. În orașul Băniei Olteniei, pictorul Lecca a găsit un mediu propice dezvoltării culturale și a început promovarea artelor plastice cu ajutorul lui Otetelișanu și a lui Petrache Poenaru, care era conducătorul școlilor locale. În acele vremuri viața Olteniei sfârșitului de secol al XVIII-lea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
(n. 13 mai 1945, Corabia — d. 1 septembrie 1996, Agadir) a fost un fotbalist român, care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României. A fost poreclit "Tunarul din Bănie", pentru eficacitatea sa la marcarea golurilor. Privind în urmă, este greu de înțeles de ce Oblemenco, un atacant cu clasă și eficacitate maximă - de patru ori golgheter al campionatului nostru (1967, 1970, 1972, 1973) - nu a jucat nici un minut în meciurile
Ion Oblemenco () [Corola-website/Science/307896_a_309225]
-
cu o invitație la metamorfozări: an și loc de naștere schimbate, nume preschimbat și adăugat, ca, în cele din urmă, să devină pentru cei mai mulți un patriarh, descendent al împăraților bizantini. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Georgeștii se aflau în Bănie, tatăl Badea Georgescu (1844-1902), ocupând anumite funcții administrative. Este prefect al plășii Balta, secretar general al Primăriei Craiova și secretar al Consiliului județean Dolj, adică, așa cum i se spunea, "director al Prefecturii". El s-a remarcat și prin diverse scrieri
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]