739 matches
-
Și nu auzea pașii nimănui. Pentru că aceea era cetatea lui Dis, unde diavolii păzesc porțile. Arrigo Îl ucisese pe omul pe care Îl credea tatăl său chiar cu acea cupă. Dar cum făcuse? După conjurația baronilor, Frederic devenise nespus de bănuitor și mâncarea sa trecea pe la degustătorii sarazini. Și chiar dacă otrava ar fi fost diluată, așa Încât să acționeze cu Întârziere, alți oameni ar fi trebuit să moară odată cu el. În cazul acesta, zvonul s-ar fi răspândit cu repeziciune; Însă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
efort, Își Înăbuși plânsul. - Nu-i nimic, replică brusc. Doar un vis urât, adăugă el sperând ca acela care În deranjase să plece. Însă văzu ușa Închizându-se. Un călugăr cu un felinar În mână apăruse În prag. Scrută Înăuntru bănuitor, mutându-și privirea de mai multe ori de la el la cadavru. - Dar... priorule, ce faci aici? Și messer Arrigo... - E mort, frate. Sed non a Deo advocatus. El a fost cel care a ales, cu o mână nefericită, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi cioplit o nișă numai a lui. Dar feriți-vă de artiștii care sunt și intelectuali. De artistul care nu-și găsește locul În societate - un Rousseau, un Tolstoi, un Samuel Butler, un Amory Blaine... - Ăsta cine-i? a Întrebat bănuitor omul cel scund. - Păi... a răspuns Amory, e... e un personaj intelectual nu prea cunoscut-deocamdată. Bărbatul scund și-a slobozit din nou râsul forțat, dar a Încetat brusc când privirea sfredelitoare a lui Amory s-a Îndreptat către el. - De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mână și mi-am răsucit în sus borul pălăriei. Micile modificări ale înfățișării sunt esențiale când urmărești pe cineva. Asta, plus rămânerea în spații deschise, la vedere. Numai când începi să te pitești pe lângă ziduri omul tău începe să devină bănuitor. Doar că tipu’ ăsta nu s-a uitat nici măcar o dată în urma sa când a tăiat-o prin Wittenberg Platz și a intrat pe ușa principală de la Kaufhaus des Westens, sau Ka-De-We, cel mai mare magazin universal din Berlin. Crezusem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am zis, concentrându-mă asupra părții din fața ei care nu era marcată de boală. M-am cam rătăcit și speram că ați putea să-mi spuneți încotro e școala SS. — Nu e nici o școală în Wewelsburg, zise ea, uitându-se bănuitoare la mine. — Școala SS, am repetat cu glasul coborât. Mi s-a spus că e pe aici prin apropiere. — A, aia, se răsti ea și, întorcându-se în ușă, îmi arătă cu degetul în direcția în care drumul se lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
la om, să-mi explici și mie cum vezi tu anumite treburi... Și dacă eu explic ca om și dumneavoastră receptați ca, să mă scuzați, comandant? — Nu este cazul, spuse Aciobăniței, luând o mină jignită. Pilotul îl mai privi o dată bănuitor, apoi spuse: — Sincer să fiu, tovarășe comandant, există anumite fenomene, gravitația, de pildă, cu justețe adusă de dumneavoastră în discuție, sau învârtitul în neștire pe aceeași orbită, care, analizate băbește, până la capăt, sunt inexplicabile. Cum se-nvârt sateliții, știu. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
dispuneam, lucrurile se petreceau câțiva ani înainte de '89, în speranța de a găsi un taxi dar n-a fost să fie. Am făcut semne disperate cu mâna la mai multe mașini, a oprit cineva, doritor să mă ia, dar tare bănuitor, unde merg, de ce la o oră așa de târzie, etc. etc. Mi-am dat seama că era un taxist de ocazie și care ar fi dat orice din lume să scape fără necazuri, să nu fie prins de vreo patrulă
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364354_a_365683]
-
dispuneam, lucrurile se petreceau câțiva ani înainte de '89, în speranța de a găsi un taxi dar n-a fost să fie. Am făcut semne disperate cu mâna la mai multe mașini, a oprit cineva, doritor să mă ia, dar tare bănuitor, unde merg, de ce la o oră așa de târzie, etc. etc. Mi-am dat seama că era un taxist de ocazie și care ar fi dat orice din lume să scape fără necazuri, să nu fie prins de vreo patrulă
BANII CARE ADUC FERICIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364584_a_365913]
-
nopți ți-am „închiriat-o” pe Rodica D.D.T. ca s-o sparg și eu la mufe, crezi că am picat la înțelegere cu ea, să te fure și să vină la mine?!? - Și nu ai făcut tu așa ceva? Întreba Gigi bănuitor. - Nu. Ști că nu am încredere în ea, nici macar cât am încredere în tine. De mult ți-am spus să-i rupi gâtul și s-o arunci în vreo fundație de viloi.” Rodica, în cele din urmă, știe ce vrea
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
tot sufletul ca Simona să fie aici, să poată vedea lumina din ochii tatălui ei, așa cum știa că poate fi citită în momentul în care el își descoperea darul primit... - Dar...tu... ? Tu ai găsit alta? Cât costă? întrebă el bănuitor. Emanuela prinse mâinile tatălui, vizibil emoționat, în mâinile sale și îl opri închizând ochii într-un gest de tăcere... - Tăticule, ți-am văzut admirația pentru această iconiță și dorința de a o avea și consider că locul ei este aici
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
a asigurat șeful Postului, privindu‑l cu neașteptată simpatie pe Gabriel. Aș putea aranja ploile să‑l amâne un an, nea Vasile, dar să știi că... - Ce să știu? Că mă costă, vrei să zici, nu? l‑a între-rupt Vasile bănuitor și destul de ironic pentru cineva mai atent. „Problema e că niciodată n‑am să știu cât e partea ta din tot ce ceri, ticălosule. Așa profiți de toți care au câte un necaz. Ho, că ți‑o veni și ție
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ANTRENAMENT PENTRU ETERNITATE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Te-am căutat pe mess; Nu erai online Și nici pe invizibil. Am devenit bănuitor: Ceva s-a întâmplat! Ți-am format numărul să te sun, dar nu mai aveam minute Și, dintr-o dată, m-am văzut singur pe un ocean în furtună. M-am gândit ce-ar fi dacă Dumnezeu, (din când în când
ANTRENAMENT PENTRU ETERNITATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360940_a_362269]
-
trebuie să ne luăm „La revedere!” și cine știe când ne vom mai întâlni... - adăugă ea pe un ton trist. Hai să punem capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. Care ar fi acelea? am întrebat-o eu bănuitor. Pregătirea bagajelor, de exemplu. Bine atunci, facă-se voia ta, scumpă prietenă. Eu mă ocup cu strânsul uneltelor de pescuit și al bagajului mare, iar tu cu restul. După un scurt sărut luat din fugă, adunând amândoi pătura și trăgând
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
pe aprecierea pe care stăpânul o va da lucrării lor cinstite și bine intenționate. Stăpânul i-ar fi înțeles și nu i-ar fi certat dacă riscul s-ar fi soldat în dauna lor. Cel de al treilea, viclean și bănuitor, l-a categorisit pe stăpân potrivit relației sale cu acesta și a procedat în consecință de cauză, ascunzându-și lenea și dezinteresul după va �lul mincinos al opiniei sale greșite. Nu a acordat încredere celui de la care a primit un
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cu Betty două nopți. De ce? se miră mama. Ce-ai căutat să dormi acolo? Păi... mi-a plăcut! Ce să fac? E vacanță. Am fost cu tata la pescuit, am fost și am irigat câmpul. Deodată mă privește lung și bănuitor, ciudat, mă intreabă: Te rog să-mi spui adevărul! Eu sunt mama ta și trebuie să-mi spui tot, cumva s-a dat la tine cât am fost plecată? Și tații buni se dau la fetele lor. Să-mi spui
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
geloasă din fire, nici la bătrânețe nu-l slăbea, mai ales că-l știa singur pe malul mării, unde putea să primească orice vizită. Văzându-l că de la o vreme își ia mai multă hrană ca de obicei, a devenit bănuitoare când îl vedea îndesând în sacoșă o pâine și jumătate. Ba mai lua și tot ce era comestibil prin casă, în general produse de panificație. - Pe cine ai cu tine la baracă? - De ce? - Uite așa, văd că mai hrănești pe
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
că doctorul fiind un om meticulos și trecut prin multe în viața sa care nu făcea niciodată lucrurile pe jumătate, observase repede pericolul spre care fiica lui se îndrepta cu inconștiența tinereții, fără măcar să-i perceapă gravitatea. Devenise el deja bănuitor, în ce privește cercul de prieteni pe care începuse să-i frecventeze fiica lui și când într-o noapte târziu ea s-a întors de la o petrecere mirosind puternic a alcool și fiindu-i foarte de rău, el s-a decis să
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
m-am făcut vulcan, am erupt, nu mai erai. Ai spus să fiu pădure, m-am făcut copac, puțin. Acum sunt o ghindă. Băut-am soare, fragi și busuioc, nu mai e loc. E prea răcoare, o, moarte, prea ești bănuitoare. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Imposibila iubire / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1087, Anul III, 22 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IMPOSIBILA IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363616_a_364945]
-
Încă ceva... - Spuneți, doamnă!, spuse galant tânărul. - Scuză-mă, dar îi cunoști pe cântăreți? - Da, doamnă... Sunt prietenii mei din cartier. - Aha... - Mai doriți și altceva? - Nu, mulțumesc. Harley se depărtă discret, iat Mitch își învălui partenera cu o privire bănuitoare. - Ce?, întrebă Cara ingenuă, mijind ochii surâzând. - Ia spune drept... ce ai în cap? - Nimic, râse ea. - Hai, că nu mă păcălești tu pe mine așa ușor... Spune! Nu te mai juca. Cara era o femeie destul de tânără, nu părea
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
ea pe o piatră. — În fine, zise. Chiar dacă ți s-a făcut lehamite, tot o să termin povestea asta. Oricum, mult nu mai e. Și dacă am început-o, se cuvine s-o duc până la capăt. Nu mai fi atât de bănuitoare, o certă Octavia. Auzi vorbă, lehamite! Nici gând. Și, punând cu grijă un deget pe umărul broscuței, adăugă: — Deci, îți închipuiai că Merlin s-a dus în lumea lui pentru totdeauna și că nu te va mai sâcâi. Se pare
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
trebuie să ne luăm „La revedere!” și cine știe când ne vom mai întâlni... - adăugă ea pe un ton trist. Hai să punem capăt pescuitului și să ne rezervăm timpul altor preocupări. - Care ar fi acelea? am întrebat-o eu bănuitor. - Pregătirea bagajelor, de exemplu. - Bine atunci, facă-se voia ta, scumpă prietenă. Eu mă ocup cu strânsul uneltelor de pescuit și al bagajului mare, iar tu cu restul. După un scurt sărut luat din fugă, adunând amândoi pătura și trăgând
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
geruri, zăcusem la pat, mă luasem de gânduri privindu-mi viitorul foarte nesigur (bolnav, fără un sfanț în buzunare, bătut de o mulțime de alte nevoi). În București am sosit după ora 12 noaptea, vai de capul meu. Nu fii bănuitor asupra prieteniei ce îți port, dacă te arătai la telefon, nu numai că n-aș fi stat de lemn, dar aș fi alergat să te felicit. Am crezut că îți pot arăta prietenia mea și atunci când, cerându-mi o recomandare
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
numai că în timp ce celelalte viețuitoare sunt conduse în hârjoneala lor de instincte, omul, cu toată rudimentaritatea lui, acționa cvasiconștient - își condimenta jertfele aduse forțelor necunoscutului, în dorința sacră și prioritară de-a și le apropia, căci teama de necunoscutul veșnic bănuitor și nemulțumit îl paraliza! De unde și primele forme de adorare și idolatrie, mugurii triumfători ai religiilor de mai târziu: animismul, fetișismul, totemismul, magia și cultul morților. Însă goliciunea pereților peșterilor și grotelor începuse să-i otrăvească bucuria izbânzilor vânătorești și
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
geloasă din fire, nu-l slăbea nici la bătrânețe, mai ales că-l știa singur pe malul mării, unde putea să primească orice vizită. Văzându-l că de la o vreme își ia mai multă hrană ca de obicei, a devenit bănuitoare când îl vedea îndesând în sacoșă mai tot ce era comestibil prin casă, în general produse de panificație. - Pe cine ai cu tine la baracă omule? întrebă ea intrigată într-o zi. - De ce? - Uite așa, văd că mai hrănești pe
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
vampirii nu-i de joacă. Ăștia apar și dispar ca nălucile în noapte. Deodată peretele parcă se despică și pătrunde vampirul. URSUZ:(râde) Ha, ha, ha!... Iată-vă la datorie! Cei patru rămân uimiți de apariția surprinzătoare a vampirului. URSUZ:(bănuitor) Puneți ceva la cele împotriva mea? Dacă mă trădați e vai de neamul vostru!... Ursuz îi privește suspicios pe rând, apoi înfuriat răcnește către Conacu, URSUZ: Ridică-te boierule? Boierul se ridică înspăimântat, se lovește cu burta de masă și
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]