140 matches
-
sec. XIII s-au stabilit la Câmpulung meseriași și negustori sași. Comunitatea săsească care se formase aici era condusă de un greav (comeș). Ultimul dintre aceștia a fost Laurencius de Longo Campo. Piatra sa funerară se află astăzi în Biserica Bărăției și constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Țara Românească și în același timp prima mențiune scrisă a orașului. Inscripția este datată în anul 1300 și are următorul text: "Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, anno
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
fost construită o nouă curte domnească, Curtea Nouă. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat și un muzeu, Muzeul Curtea Veche. Curtea domnească se întindea pe suprafața cuprinsă între străzile Halelor (fosta Carol), Șelari, Lipscani, Bărăției, Calea Moșilor. De-a lungul timpului orașul București a suferit diverse modificări urbanistice, astfel că vechea curte domnească nu mai corespunde întru totul cu vechile descrieri. Conform vechilor descrieri, Curtea Veche era așezată pe o colină destul de înaltă, înconjurată la
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
cu sediul în Cioplea, de la înființarea acestei comunități . "„Dintre acești Episcopi de Nicopole, Paul Dovanlia a început din când în când să locuiască la București. În timpul epidemiei de ciumă (1792-1793), a stat la Mănăstirea Fraților Franciscani din București, astăzi Biserica Bărăția din București, mănăstire aflată sub conducerea preotului și starețului Ambrosius Babich, unde a murit la 6 iulie 1804. Succesorul lui Dovanlia a fost pr. Francesco Ferreri, mai târziu consacrat episcop, care a locuit la mănăstire.”" Satul Cioplea a fost întemeiat
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
Biserică „Sfântă Cruce” este o biserică romano-catolică din București situată pe Sos. Mihai Bravu nr. 259, sector 3. A fost filiala a Parohiilor romano-catolice Bărăția și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea, până în anul 1987, cănd Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit de București, a declarat-o parohie. Biserică romano-catolică „Sfântă Cruce” este o biserică relativ nouă în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul 3, pe
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul 3, pe șoseaua Mihai Bravu nr. 259, care deservește un numar de 1785 de suflete conform recensământului din 2005. Că parohie aparține decanatului București-Sud (format din următoarele parohii: Preasfântul Mântuitor, Santa Maria Gratiarum ( Biserică Bărăția din București),Sfântă Fecioara Maria Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale. Parohia nu dispune de un cimitir propriu. În actuala biserică romano-catolică se
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
frecventau Biserică din Mihai Bravu)"". Această comunitate a armenilor catolicii s-a dizolvat în timp, din cauza emigrării armenilor iar parohia s-a transformat într-o parohie romano-catolică pentru familiile catolice române. ""Între anii 1956-1987, aici a fost o filială a Bărăției, apoi a parohiei Cioplea,(vezi și Biserica Romano-Catolică Sfântă Fecioara Maria Regina din Cioplea iar din anul 1987 prin decizia IPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscop și Mitropolit de București, devine parohie de sine stătătoare"." "Conform cererii Părintelui Clemens, adresată Ministerului
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
de mari dimensiuni, precum Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj, Biserica Reformată din Târgu Mureș etc. În Țara Românească goticul a pătruns la sfârșitul secolului al XIII-lea, tot prin intermediu săsesc. Ilustrativă în acest sens este bărăția din Câmpulung. În Moldova stilul gotic a pătruns în secolul al XIV-lea prin intermediu săsesc și maghiar. Ilustrative în acest sens sunt ruinele Catedralei Catolice din Baia. Sub influența arhitecturii gotice, bisericile ortodoxe din Moldova au preluat elemente gotice
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
din Vlașca, a studiat la Conservator și era dirijor de fanfară militară, iar mama sa era o poloneză frumoasă, pe nume Olga Tempinski. Aceasta a fost catolică, iar în toată copilăria sa l-a dus, duminică de duminică, la Biserica Bărăția, unde a început să dorească să devină ministrant, adică unul dintre băieții care participau la slujbă și ajutau preoții. Acest lucru nu era posibil, el fiind ortodox, asemeni tatălui. S-a căsătorit la vârsta de 22 ani cu Maria și
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
este un muzeu județean din Târgoviște, amplasat în Str. Bărăției nr. 17. Muzeul a fost inaugurat la 12 aprilie 1970 și după cum îi spune și numele încearcă să păstreze viu în memoria vizitatorilor locul în care artistul Gheorghe Petrașcu (2 dec. 1872, Tecuci - 1 mai 1949, București) a ales, prin
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
Biserica Sfântul Francisc de Assisi este o biserică parohială romano-catolică din Târgoviște, situată pe str. Strada Bărăției nr. 21. În secolele al XV-lea și al XVI-lea existau la Târgoviște în același timp două biserici romano-catolice, una cu hramul Sfintei Maria, care a dispărut, iar cealaltă cu hramul Sfântul Francisc de Assisi, care există în prezent
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
Inițial a fost construită o capelă în cinstea sfântului Anton de Padova în anul 1936, pentru grija spirituală și pastorală a credincioșilor catolici situați în cartierul Colentina din București și împrejurimi: Obor, Tei, Andronache etc. Pr. Gheorghe Árpád Horváth, parohul Bărăției, a văzut nevoia pastorală a familiilor catolice din Colentina și a căutat un loc pentru a construi o biserică în zonă. În ianuarie 1936 arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar a cumpărat terenul și imobilul din strada Turtucaia, nr. 115 (actuala Magnoliei
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
parohiei este sărbătorit în ziua de 13 iunie. Parohia teritorială a Sf. Anton de Padova n-a fost înființată decât în anul 1985. Din 1936 până la 1 ianuarie 1985 parohia a fost deservită de preoții de la Catedrala Sfântul Iosif, Biserica Bărăția și parohia Bucureștii Noi. Din ianuarie 1985 a avut paroh propriu. Primul paroh a fost pr. Petre Dâm (1985-2008), după care a urmat pr. Liviu-Vasile Bălăscuți (2008-2012), iar actualmente este pr. Ciprian Andrei. Între anii 1936-1985 comunitatea catolică a fost
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
a închiriat o casă, în centrul orașului, peste drum de Primărie („Piața Legumelor”), care a fost folosită, timp de trei ani. Multă vreme, această casă, iar după demolarea sa, chiar locul pe care s-a aflat, au purtat numele de „Bărăția”. Molajoni a cumpărat în 1846, cu ocazia unei vizite, terenul de pe Str. Ștefan cel Mare nr. 13, în care se aflau două case, folosindu-se una pentru locuința preotului și alta pentru capelă, fiind sfințită de către parohul Ludwig Bodor în
Biserica Cristos Rege din Ploiești () [Corola-website/Science/333925_a_335254]
-
oraș și nemaigăsind hrană, a trebuit să stea.” 2000 de clădiri distruse „Mahalaua Sfântului Dimitrie de la biserică la vale, Ulița Franțosească partea stângă, Ulița Nemțească, Ulița Șelarilor, Pușcăria, apoi lipscăniile de la Picolo încolo, marchităniile, Hanul lui Zamfir, bogaseriile, brașoveniile, Ulița Bărăției cu biserica zarzavagiilor, Hanul lui Papazoglu, Sfântul Gheorghe Vechi, Sfântul Gheorghe Nou, Târgul Cucului, pescăriile vechi cu căvăfiile noui, mahalaua, Steli, a Udricanilor, a Sfintei Vineri, a Lucacilor, a Sfântului Ștefan și altele în dreapta, în stânga și înainte, înfățișează astăzi sfâșietoarea
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]
-
câteva săptămâni, timp în care soarele abia dacă mai putea fi zărit pe cerul Bucureștilor din cauza norilor și a cenușei. Potrivit statisticilor vremii, au fost distruse „130 case, 354 prăvălii cu etaj, 713 prăvălii fără etaj, 10 hanuri, 7 biserici, Bărăția cu toate încăperile ei, și 166 încăperi închiriate în următoarele hanuri: 15 în Hanul Roșu, 23 în Hanul lui Mustacov, 24 în Hanul lui Vasilie, 27 în Hanul Elenchii Mustacov, 35 în Hanul lui Mărgărit și 42 în Hanul Sf.
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]