976 matches
-
masa de operație a Spitalului Fundeni, la 3 februarie 2000”.) În Bărăgan lui Paul Goma Prietene - cum ți-e toamna pustiu-n fereastră? Coama ta aspră încâlcită de vântul secetei, ciuful tău trufaș albind ca aripile îngerilor răzvrătiți... (O, îngerii Bărăganului căzând din cer, ei, exilații în colb de Dumnezeu pentru păcatul de a fi gândit nimicnicia...) Îngeri prăfuiți, melancolici, cu marele lor nimb clătinat de vântul setos evadând în largul închis. Coama ta luminând acolo-n fereastră îmi ține trează
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CĂLĂTORI SINGURATICI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eram călători solitari pe potecile anilor apuși străbăteam bărăganul destinului măsurând pânzele orizontului pictate cu dureroase tăceri. Cu priviri obosite în jur percepea foșnetul vieții; perechi de mici vietăți ale câmpiei, din vizuini aruncau curioase priviri, mici străluciri dintre tufișuri țepoase la acele creaturi rătăcitoare pe poteci sinuoase. Se
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
în Bărăgan. În fiecare an de Rusalii, Ioan Todos, în vârstă de 71 de ani, aprinde o lumânare în biserica din satul său natal, Saravale, în memoria celor care nu s-au mai întors la glia străbună, din surghiunul stepei Bărăganului, una din cele mai cumplite pribegii pe care a aflat-o vreodată cineva pe timp de pace. În satul său natal, Ioan Todos a văzut oameni murind de bolile aduse din câmpia stearpă, oameni pe care nici libertatea venită după
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
spune Todos. „Oameni hăituiți, milițieni, căruțe, vaci și o licărire de speranță”, își amintește el, de suferințele îndurate pe drumul până la Stăncuța, locul unde aveau să-și ridice satul, izgoniții din Banat. Undeva, în câmp liber, în nesfârșita întindere a Bărăganului, unde-i lăsaseră cei care-i supravegheau, și-au făcut casele: la început corturi, bordeie, mai târziu case acoperite cu stuf, apoi altele mai bune. Munceau ziua, noaptea își făceau casa. Apoi veni iarna anului 1953, cea mai cumplită de pe
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
fărădelegilor săvârșite. Nici cimitirele unde-și aveau odihna veșnică cei plecați spre alte zări nu mai sunt... Saravale, Banloc și Checea sunt doar câteva din comunele din Banat din care familii întregi au fost deportate în pustiul de atunci al Bărăganului. La Frumușița Nouă, bănățenii au ridicat în 1991 un monument în amintirea celor „adormiți întru Domnul”. Pe soclu, un înscris îndeamnă la neuitare: „Am ridicat acest monument, să așezăm în el o parte din nemurire, o parte din iertarea noastră
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
de autoritățile comuniste au mai scris Wilhelm Weiss, un volum de proză despre calvarul din primii ani ai construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, Viorel Marineasa și Daniel Vighi, „Rusalii 51”, apoi Miodrag Milin și Liubomir Stepanov, „Sârbii din România în Golgota Bărăganului”.
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
de mulți ani!... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de douăzeci de ani Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un colț de țară nu deosebit de altele. Poate podișul muntos să schimbe puțin peisajele. Dar și versanții de sud sau est al Carpați-lor au priveliști asemănătoare. Ardelenii nu au însă bărăganul, marele generator de grâu, pâinea țării. De aceea mănâncă preponderent cartofi care schimbă omul. Dar de când generalizarea comerțului le-a adus franzela pe masă parcă Ardeleanul nu mai este Ardelean. Nu numai franzela de grâu a schimbat mentalitatea și, în
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
treptat, iar apele curg domoale învăluind în două brațe Ostrovul Șimian, apoi Ostrovul Corbului, cotind când spre apus când spre sud, udând pământul roditor de câmpie. Pe amândouă malurile fluviului întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul port Cetate, Dunărea ajunge la Calafat, răsfirându-se iar în brațe scurte, care încing șiruri mici de ostroave. Își continuă drumul spre Marea Neagră, trecând pe lângă Corabia, Turnu-Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
particulari de păduri. Acest domeniu trebuie reglementat cu măsuri ferme și aspre, întrucât proasta gestiune a respectivelor terenuri are consecințe grave nu numai pentru proprietarii lor ci pentru întreaga populație a țării. 7.-Unele terenuri predispuse la deșertificare (sudul Olteniei, Bărăganul) pot fi protejate prin îmbinarea irigațiilor cu plantarea perdelelor de protecție cu salcâm, specie de arbore repede crescător și rezistent la variațiile climatice și intemperii. Desigur că mai pot fi luate multe alte măsuri auxiliare care completează tot setul Complexului
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
Academia Română despre contribuția lui Zappas. Ne-am deplasat alături de o mulțime de greci din România la localitatea Broșteni din Ialomița. Zappas s-a stabilit în Bărăgan și a introdus în România primele metode moderne de cultivare a pământului. Din acel Bărăgan a strâns o avere uriașă. A scris chiar și o carte în română și greacă... “Trântorul” ( e vorba de trântorul din stupul de albine), în care împărtășește din experiența acumulată ca și cultivator de pământ, dar desigur cu tot ce
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
vârtej din care Mihai Vișoiu a ieșit triumfător nu numai ca om, dar și ca scriitor, condeiul său pornind a pune pe hârtie câte ceva din gândurile ținute la pritoc, înainte de a-și lua zborul spre descoperirea universului țăranului din câmpia Bărăganului. În 1964, către sfârșitul anului, când Mihai Vișoiu a citit, în cenaclul „Nicolae Labiș”, condus de Eugen Barbu și Dinu Săraru, povestirea “Dragoste mare cât o cruce”, în sala de la etajul I al Casei Scriitorilor, de pe Calea Victoriei, s-a făcut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
Scriitor înnăscut, autor al unor pagini care îl recomandă pe prozatorul autentic, Mihai Vișoiu a intrat în conștiința publică și în ipostaza de zile mari a reporterului de cotidian. Trăind cu o patimă ce răzbate cuceritor în scrisul său, în mijlocul Bărăganului și al câmpiei Dunării, pe care nu ostenește să le cutreiere și să le redescopere necontenit în imagini menite să ne urmărească și să ne învinovățească pe bună dreptate, pentru cât rămânem, mulți dintre noi, atât de străini obârșiei noastre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
ne smulge din uitarea pământului. Paginile scrise de el mă cuceresc, iar patima înflăcărată cu care îi înconjoară pe marii învingători din careul magic mi-l ține mereu aproape de inimă. Mihai Vișoiu - călător sub steaua norocoasă a Dunării prin miresmele Bărăganului și aurul speranței”. În revista „Luceafărul” din iulie 2013, Radu Aldulescu găsește o esență a scrierilor lui Mihai Vișoiu: „Memoriile lui Mihai Vișoiu ar putea să dea seama de calvarul unui neam care a rezistat de-a lungul veacurilor sub
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
destine literare. De un asemenea „tratament” s-a bucurat și nea Mișu. Vasile Poenaru l-a înfiat propriu-zis pe Mihai Vișoiu deși el îi poate fi fiu. Această chimie a fost posibilă poate din dragostea amândurora pentru imensitatea câmpiei, a Bărăganului, Vasile Poenaru fiind născut și crescut în Miloșeștiul aflat într-un loc unde soarele se înneacă în propriul sânge atât vremea răsăritului, cât și la cea a apusului. El a ascultat grâul crescând în primăverile când, de Sfântul Gheorghe, verdele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
sfârșit, acasă! Ce poate fi mai frumos, întorcându-te din spațiu și apropiindu-te de Terra, decât să vezi la un moment dat deslușindu-se în pâcla albăstrie a unei dimineți de vară arcul încordat al Carpaților, pata gălbui-verzuie a Bărăganului, linia subțire strălucitoare a Dunării, apoi formele neregulate ale orașelor, orășelelor, satelor, lanurilor, fânețelor și, apropiindu-te și mai mult și pregătindu-te de aterizare, pâlcuri de oameni plecând la câmp, turme de oi, pescari singuratici, remorci părăsite la umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Târgu-Jiu, Lugoj, București) ILUSTRAȚII DE CARTE: 1966 -,,Timpul împlinirilor”, Casa regională a creației populare. 1968 -,,Ce-am în inima și-n gând” , Ion Iliescu, Ilie Birău. 1972 -,,Luceafărul” de Mihai Eminescu, ediție bibliofila, traducător Franyo Zoltan, Editura Facla. 1981 -,,Ciulinii Bărăganului”, ,,Leș Chardons du Bărăgan” de Panait Istrati, ediție franceză editata la Lacourière-Frélaut și Fequet Baudier. Editor - Societatea Bibliofila a medicilor și farmaciștilor din Paris. 1998 -,,Poezii” de Constantă Marcu, Editura Eurostampa - Timișoara. 2000 -,,Bătălia pentru viitor”, de Adrian Nastase, Editura
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
ar fi desfășurat dacă personalitatea să nu ar fi corespuns cerințelor și exigentelor pariziene ale momentului.” Dr. Maria Bălăceanu Director - Muzeul de Artă Drobeta Turnu Severin ,,Prezentând publicului bucureștean seria de gravuri originale cu care Vasile Pintea a ilustrat “Ciulinii Bărăganului”, Muzeul Literaturii Române a săvârșit un act cu multiple semnificații. Este vorba, în primul rând, despre o ceremonioasa rememorare, dar, în același timp, este vorba despre demonstrarea faptului că opera lui Panait Istrati trăiește afectiv în inimile oamenilor, că are
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
efectele contrapunctice ale compozițiilor sale fiind servite cu o gamă largă de mijloace tehnice. Linia vibrantă, cănd incisiva, cănd savant șovăitoare, construiește imagini de pregnanta evocare, cu o particulară aură poetica de esență lirica. Convertit în artă grafică, românul “Ciulinii Bărăganului” descoperă valente noi de emotivitate.” Vasile Drăguț ,,Vasile Pintea izbutește să echilibreze, într-un mod care mi se pare exemplar că forța de autocontrol, tradiția vie, fecunda, cu o modernitate discretă și astfel oarecum atemporala. La fel de echilibrat poate fi socotit
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
la unison peste tot, mai ales când pentru meritele sale artistice deosebite, la 20 Decembrie 1955 primește « Premiul de Stat », iar în Octombrie 1957 i se acordă titlul de « Artista Emerita ». În Decembrie 1957 este distribuită în coproducția româno-franceză « Ciulinii Bărăganului » , turnata după românul cu același nume al lui Panait Istrati; interpretează rolul principal, Anica, alături de actorii Marcel Anghelescu, Mihai Berechet. Eu mergeam în sala de cinema ca s-o văd pe Marea Doamna Maria Tănase, fiind însoțit de colegii mei
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
poeme de respirație scurtă, flash-uri în joc spectral de lumini care capătă un înțeles straniu prin formă și conținut. Poemul are o dinamică înaintând parcă în trepte de lumină, până la punctul culminant: “plaja se face pădure / pădurea se face bărăgan / bărăganul munte ultim / muntele străpunge mantaua norilor / și ridicându-și rădăcinile / caută pământul / la fel lumina / la fel viața toată”. Și celălalt poem, “Seva soarelui” urmează aceeași dinamică. Rosa Lentini, poetă contemporană, (Barcelona, 1957, Spania), traducătoare, critic și editor este
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
de respirație scurtă, flash-uri în joc spectral de lumini care capătă un înțeles straniu prin formă și conținut. Poemul are o dinamică înaintând parcă în trepte de lumină, până la punctul culminant: “plaja se face pădure / pădurea se face bărăgan / bărăganul munte ultim / muntele străpunge mantaua norilor / și ridicându-și rădăcinile / caută pământul / la fel lumina / la fel viața toată”. Și celălalt poem, “Seva soarelui” urmează aceeași dinamică. Rosa Lentini, poetă contemporană, (Barcelona, 1957, Spania), traducătoare, critic și editor este reprezentată
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > NICHITA TOMESCU - REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOȚILOR ȘI POET AL BĂRĂGANULUI! Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe „sacul plin
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
Tomescu, găsindu-l în numărul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, „Helis”, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: „Dar din uitare, cine-o sa mă cheme?” Nichita Tomescu reprezintă juridic Canada
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: „Dar din uitare, cine-o sa mă cheme?” Nichita Tomescu reprezintă juridic Canada la Națiunile Unite! Nichita Tomescu s-a născut în inima Bărăganului în anul 1919, la 23 august, în localitatea cunoscută în acele timpuri sub numele de Principesa Maria, astăzi Ioan Roată, în familia arendașului și negustorului de cereale, Marin Tomescu. Harnic și foarte inteligent, tatăl lui Nichita a fost cel mai
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]