1,669 matches
-
minte. Bakunin pe baricade, la 1848, cu arma în mână. Bakunin la ședința inaugurală a Internaționalei Întâi, izbind cu tăișul baionetei în pupitru și retezând pe veci organul revoluționar; de-acum n-avea să-și mai puncteze frazele dând cu bărbăția în tribuna de lemn. Die Lust der Zerstörung ist zugleiche eine schaffende Lust! Hai, dragă, așa e, cum zici tu. Și știu foarte bine că e o chichiță pe undeva, doar că nu am nici un chef să mă apuc acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
privise condescendent peste mustață. Își încordase pectoralii, de parcă ar fi avut de gând să o alăpteze cu testosteron, și o avertizase destul de răspicat în privința dozei maxime. Numai că, privindu-l pe Dan de la înălțimea propriei sale erecții, Carol îi aprecia bărbăția fleșcăită la justa ei valoare. Când Dan se duse să spele, zdrobi două dintre gângăniile aurii în cutia lui cu Cola. Erau niște chestii comice, uscate și fărâmicioase, auriu-roșcate, cu aripile și piciorușele strânse pe lângă trup, ca și cum s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Matei, care mă văzuse de atâtea ori izbind sacul de box, dar nu m-a văzut niciodată boxând, suferea tare. Mai ales că prietenii lui, Migu și Pipiță, erau chiar frații lui Giani și-i împuiau capul cu definiții ale bărbăției și cu trucuri pugilistice. Mititel, pierdut în mulțimea înfierbântată din extremitatea sudică a lui D 13, se uita la Șobi, la Țăcănitu’, la Gigi Maimuță, la Giani, la Dan Apostol, la Popou, la Nicu Pantof și la Luigi ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
podea, cu picioarele ușor desfăcute, cu palmele strînse în pumn, adunate la spate, atingînd liniștitor centironul de care nu se despărțea niciodată, chiar și cînd umbla în cămașă, vara, tot îl purta. Îi dădea o senzație strașnică de putere, de bărbăție, era nemaipomenit de înviorător dimineața cînd îl strîngea cu încă o gaură, chiar dacă peste zi trebuia să-i dea drumul. Domnișoara K.F. nu s-a grăbit cu răspunsul. Auzea cum soarbe încet din ceașcă, un țăcănit aproape metalic, a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
noastră. Când primi rezultatele și află că nu e ea de vină, Luana rămase interzisă. Concluzia era una singură, amară și dezastruoasă pentru căsnicia lor. Ștefan nu putea avea copii și el nu concepea așa ceva. Încrezător în forțele lui, în bărbăția și capacitatea sexuală, Escu nega pregătirea profesională a doctorului, a tuturor medicilor și se răzvrătea împotriva omenirii întregi. Luana nu-l crezuse capabil de atâta îndărătnicie și prostie. Ea voia un copil, mai mult decât toate bogățiile din lume și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Era îmbrăcat în cămașă de mătase, culoarea coniacului și pantalon de vară bej. Părul negru, cu o lucire aparte, gura senzuală, aceeași frumusețe și eleganță unică... Se măritase cu el ca să-l posede, să se bucure de puterea și de bărbăția lui. Ștefan își încleștă mâinile de brațele fotoliului. Ce diavol intrase în mintea ei ca să-l distrugă, să-i dea viața peste cap? Răcni: Vorbește! Femeia căzu moale pe covor, cu genunchii îndoiți. Vreau să divorțez. El râse, un hohot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu politețea pe care i-o cerea funcția și locul. Sunt asistenta domnului director general. Cu ce vă pot ajuta? Femeia dotată cu nesfârșite voluptăți își încruntă sprâncenele. Ah! Nătăfleața de la telefon și nevasta celui care nu-și poate ține bărbăția în pantaloni. Ne-am cunoscut, îți amintești? Luana Noia se clătină în scaun. Tânăra se îndreptă spre biroul lui Bariu. Luana sări de la locul ei și-i tăie calea. Vă rog, domnișoară, nu puteți intra așa. Așteptați să vă anunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și descheiase sacoul. La pantalon purta curea lată, abdomenul îi era suplu, se vedea că acordă atenție condiției sale fizice, contactul zilnic cu soarele, cu vântul îi pria de minune, părea a fi plin de vigoare, totul în el exprima bărbăție. Sidonia își dorea să nu mai existe nimic pe lume decât ceainăria aceea, cu perdelele crem, lungi până la podea, altfel i se părea imposibil să-l poată păstra pe Dimitrie, numai de-ar fi pășit dincolo de prag și prima femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
colț de lume, în care să nu fi străbătut faima mândrului Istros, fermecătoarele lui legende, și a cărui apă - scrie Sofocle - avea în credințele cele vechi dorul de a-i face pe războinici destoinici, de a le insufla curajul și bărbăția în luptă. Soarele se duce încet la culcare. Noaptea se lasă tăcută, vastă, solemnă. Luceferi nenumărați, răsar în fundul apei și tremură pe valuri. Sub tainica mângâiere a lunii, Dunărea intră victorioasă între pădurile de sălcii ale Deltei și se duce
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
acum: poate pe fundul cascadei, poate... Și am început să plâng de bucurie. Apoi am plecat jos în sat. Când le-am povestit bunicilor cele întâmplate, l-au lăudat pe Ford. În această întâmplare Ford a dat la iveală curajul, bărbăția, dragostea față de mine și sinceritatea pe care o are. De atunci îl iubesc și mai mult. Pe cât e de bătrân, pe atât e de înțelept, pentru că așa este un câine-lup ca Ford. Mădălina Dănăilă, clasa a III-a C Micul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
au privit acest gest ca un semn de resemnare în fața morții, a destinului, de acceptare a acestuia cu seninătate, iar o a treia categorie de cercetători au considerat că în fața amenințării morții, ciobanul dorește să se jertfească cu demnitate și bărbăție. Acțiunea ciobanului nu poate fi nicidecum considerată dovadă de pasivitate și de resemnare, căci atitudinea ciobanului conține în ea o hotărâre profundă: nimeni nu se poate apăra în fața morții, după cum el însuși nu se poate apăra de dușmani. De aceea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cuprinsese, deocamdată, numai bucătăria de vară, dar amenința, din moment în moment, casa construită din lemn, grajdul vitelor și, cel mult căpițele de fân pentru care muncise toată vara. Oamenii din sat au dat dovadă, însă, de mult curaj și bărbăție în lupta cu flăcările, ce se dovedea din ce în ce mai grea. Ei au salvat toate bunurile pădurarului, munca lui de-o viață, dar și pădurea, pentru că fără ajutorul lor, focul s-ar fi întins până în pădure și ar fi fost o mare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
așeză pe scaun. Petru se așeză și el. Ce-a fost asta, domnule Gheretă? Nu știu. Sunteți suferind? Numai de sciatică. Poate fi și tuse măgărească. E tot așa cu sufocare. Poștașul vorbea calm, cu o siguranță doctorală, avansând cu bărbăție și alte ipoteze cu complicații nedorite dar dinainte asumate. E o tuse astmatiformă, domnule Gheretă, tranșă Petru. La fel tușea și bunicul meu. Tot ce se poate, domnule Șendrean. La munte, cu un râs ca ăsta poți provoca avalanșe, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
le captura prada. Chiar și din gușile încăpătoare ale pelicanilor, fregatele scoteau cu iscusință peștele, pe jumătate regurgitat. Unele din ele își purtau chiar și prin aer, ca pe un stindard, gușa uriașă, roșie și gonflată ca un balon, semnul bărbăției și al împerecherii. Aidoma prostituatelor, bărbătușii fregați își scot lampioanele roșii la strada pavată cu lavă și-și îndreaptă semeț gâturile către cer, ca într-un fel de erecție, întocmai parcă pentru a face cât mai mult loc balonului roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și 30 de secunde, pentru ca în a 31-a să fie prins în timp ce încasa o roabă de bani de la turiștii veniți să cumpere Ceasul din Centrul Orașului și bustul lui Traian, cu Daci cu tot, Iaso! avea ceva din grandoarea, bărbăția și dobitocia lui Ave Cezar! Busculada creată o încânta pe Alimentară, nu că ar fi fost cu un scop anume habar n-avea că ea deturnase totul ci pentru că era foarte colorată și mișcată. Spiritul de turmă care nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mama doarme!, timp În care creștetul lui Varlaam era scăldat Într-o ploaie de lacrimi fierbinți. Bărbatul, de doar douăzeci și șapte de ani, Începu să se clatine, când o adevărată doamnă de țară, Înlăcrimată de durere dar stăpânind cu bărbăție momentul -mai trecuse prin această experiență nefastă, anul trecut, când mai pierduse o fată, la fel de tânără Îi luă hotărâtă copilul din brațe, Îl Întinse Doriței, dădu o scurtă poruncă, indică un loc și spuse În șoaptă o consolare pentru tatăl
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Venise iarna, ninsese din abundență și se formaseră troiene, ulițele erau Înzăpezite iar Ionel făcea bărbătește pârtii de mers spre grajd, poiată, bordeiul bunicului, cotețul lui Ghițî și spre cușca lui Vizanti. Și În timp ce bunicii Îl lăuda pentru hărnicie și bărbăție iar Va, Înfrigurat, urmărea „lucraria” de dincolo de geam, Ionel nu uita să curețe de omăt un loc circular cu diametrul de circa un metru, și să aducă un „străchinoi”, un fel de lighen din lut. Cioplea cu cuțitul un băț
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și a pornit val-vîrtej ca să-l prindă în flagrant pe infidelul ei prieten. Îl omor, a fost reacția geloasei Angela cînd Monica i-a comunicat vestea. Pe măsură ce avansa spre cumplita scenă, mai încerca și alte variante, la fel de violente. Îi tai bărbăția, mai ceva ca Ciomu. Drumul nu era deloc ușor, zăpada încă nu dispăruse și prin munți se circula chiar greu. Să-mi facă mie una ca asta! Îl desfigurez pe viață, îl castrez! Nervoasa fată fuma cu sete țigară după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
am așteptat. Și ea, Ștefana ? bâiguie Dora. Și el, Matei ? bâiguie Dragoș. Victor, rectifică, abia șoptit, Dora. Ei nu sunt aici, Dora. Aici, în clipa asta, există doar copiii de atunci. Băiețelul de atunci în care începea să curgă seva bărbăției care îl înfiora și îl neliniștea când simțea urma degetelor tale, așa cum mă înfioară și mă neliniștește și acum. Vreau să îmi dăruiești urma acestor degete pe obraji, pe buze, pe mugurele încă pur al copilului de atunci. Care copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tăcuți ca apa și aprigi ca focul : Artenie-Andrei-Vadim-Vasili-Artenie-Vadim, voi pe care v-a ucis un alt fluviu decât Nistrul vostru. Și tu, Iuliană, femeie în floarea vârstei, mamă a trei feciori pe care nu i-ai putut vedea la anii bărbăției. Și lacrimi amare pentru voi, Ulitia, Ana și Olga dispărute fără urmă în taigaua siberiană. Și pentru ce ai ajuns tu, Vasili, care i-ai fost ca un frate Minodorei. Pentru ce v-a dus din Brodocul vostru și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Mediterana de turci, dacă ar fi cotropit Anglia și ar fi Împlântat crucea Sfântului Andrei pe Turnul Londrei și pe Sublima Poartă, n-ar fi stârnit un mai mare entuziasm printre supușii săi decât prin faptul că ucisese un taur cu bărbăție și eleganță... Ce deosebit era de celălalt Filip al IV-lea, cel pe care eu Însumi aveam să-l escortez treizeci de ani mai târziu, văduv și cu copiii morți sau slăbănogi și degenerați, Într-un cortegiu lent de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
o amintire, urmări funeste pentru interesele Spaniei. Acum, când anii au trecut, mă Întreb dacă n-ar fi fost mai bine ca Diego Alatriste să-i fi găurit pielea englezului În noaptea cea de pomină, În pofida scrupulelor lui și a bărbăției și devotamentului dovedite de blestematul de eretic. Dar cine ar fi crezut că lucrurile se vor petrece așa? Oricum, cineva tot l-a mătrășit pe amicul Villiers, ceva mai târziu și În propria-i țară: când un ofițer puritan, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
numai casa și pământul pe care era așezată, ci însăși existența mea. îmi curgeau lacrimile, îmi tremura tot trupul și am început să vomit. în vreme ce vorbesc despre acea spaimă, ar trebuie să-mi cer iertare pentru ea. Este lipsită de bărbăție. Tatăl meu nu ar fi reușit s-o înțeleagă, chiar dacă, de bună seamă, m-ar fi luat la pieptul lui și m-ar fi consolat. Dar de fapt spaima propriu-zisă îmi este străină. Eu nu sunt așa. Nici Doré nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
la pat, în ciuda a ceea ce se spunea despre el, l-a întrebat, în timp ce era deasupra ei, cum de se descurca atît de bine cu un singur rinichi. Cîrciumarul s-a indispus brusc la auzul acestei întrebări și doar din avîntul bărbăției sale puse la treabă a dus la bun sfîrșit ceea ce începuse. S-a întors acasă mai devreme, fără să mai treacă pe la restaurant să bea un pahar și să vadă cum merge treaba. Virginia era, cum se aștepta, la restaurant
Vis în doi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6856_a_8181]
-
mai întrebe dacă vrea sau nu, doar ca să-i arate ce putea el cu un singur rinichi. Nu se simțea obosit după ce o dovedise totuși pe fata din deal, în pofida întrebării ei, care-l făcuse să se zgribulească în străfundurile bărbăției lui. Dar tot întrebîndu-se cînd avea să se întoarcă Virginia de la restaurant, l-a luat somnul. Binișor amețită de înghițiturile de rom pe care le lua în restaurant ca să-și învingă oboseala, Virginia s-a mirat că lumina din dormitor
Vis în doi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6856_a_8181]