708 matches
-
și Îi strângeam și Îi aruncam jos - nu știu dacă știți, păduchi. Ciorchini erau. Plus că aveam o dungă În cap, bărbierit, ca să fim, toți care eram În lagărul din Mauthausen, deosebiți. SS-istul sta de pază și, când te bărbierea, SS-istul venea și apăsa briciul și-ți crăpa capul. Câte cazuri din astea s-au Întâmplat! Și asta am avut ocazia să văd. SS-iștii erau foști criminali. Eram escortați În fiecare zi și de civili, Îmbrăcați În civil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scandal, pentru că atunci Slovacia ținea Încă de Ungaria. Dar asta a fost situația. - Cum arăta un deținut - sau o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost duși la dezinfectare. Hainele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Slovacia ținea Încă de Ungaria. Dar asta a fost situația. - Cum arăta un deținut - sau o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost duși la dezinfectare. Hainele erau băgate În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o deținută, că tot vorbeați despre aceste femei? Erau rase În cap, erau tunse, cum arătau? - Nu erau rase În cap. Ne bărbieream... - Cine vă bărbierea? - Noi. Nu uitați că venisem din armată, organizație militară. Cu aparatul de bărbierit ne bărbieream. Nu exista frizer care să te aranjeze. În general, igiena proprie era grija fiecăruia. Doar o dată am fost duși la dezinfectare. Hainele erau băgate În etuve pentru dezinfecție și atunci mi s-au pierdut hainele - am răcit și boala m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încălzea apa. Ne-au dezbrăcat În pielea goală și toți am depus toate hainele. Asta nu deodată, că nu Încăpeau - pe echipe. Și toate hainele au fost dezinfectate. După ce au trecut prin apa aia fiartă... Între timp, pe noi ne bărbiereau. Cum era bărbieritul? Dacă avem frizer? Bineînțeles, Întotdeauna se găseau doi-trei care, pentru o porție de mâncare În plus, ne bărbiereau. Ne-au dat niște lame de ras vechi, folosite și răsfolosite - s-au dat cu număr; trebuia să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
echipe. Și toate hainele au fost dezinfectate. După ce au trecut prin apa aia fiartă... Între timp, pe noi ne bărbiereau. Cum era bărbieritul? Dacă avem frizer? Bineînțeles, Întotdeauna se găseau doi-trei care, pentru o porție de mâncare În plus, ne bărbiereau. Ne-au dat niște lame de ras vechi, folosite și răsfolosite - s-au dat cu număr; trebuia să le dai Înapoi când terminai. Și, cu două bețe de lemn subțiri, cu niște sârmă, se Înjgheba un fel de aparat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
plăcere... (râde). Și mi se pare că tot atunci ne-au și tuns complet. - La cât timp se rădea? - La vreo lună și jumătate. Cam de la o lună și jumătate te tundeau sau, cel puțin, Îți făceau cărarea și te bărbiereau. Bineînțeles, la bărbierit era bătaie, moarte de om... La Început lamele alea vechi totuși mai mergeau, dar, la sfârșit, Îți dai seama, era prăpăd când terminai bărbieritul. Plus că, uneori, li se mai făcea milă - ți-am spus, aici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai ieșeau, ca să-i păzească pe ăia să nu aibă legături cu noi. Că ăia care făceau dezinfecția nu erau militari. Cred că erau francezi. Și erau câțiva din pază, care mai scoteau pe șest câte un săpun. - Cei care bărbiereau erau deținuți? - Da, erau colegi de-ai noștri. - Această operațiune de dezinfecție... - Dura o zi Întreagă. Și În ziua respectivă, mi-aduc aminte, mi-au dat de mâncare, seara ne-au dat mâncarea de prânz, dar la prânz nu ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ultimele zile ale războiului a plecat pe front ca ofițer al lui Hitler. Și Încă Într-un batalion care era trimis În prima-primissima linie, adică În fața liniei Întâi. - Ați asistat când...? - Da. Am asistat când a plecat batalionul. I-au bărbierit, i-au spălat, i-au Îmbrăcat În uniforme, i-au Încolonat, le-au dat arme și au plecat. - Și cum credeți că s-au simțit În acel moment? - Groaznic. Știau că războiul era pe sfârșite. Ei nu aveau condiția noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
scot paltonul? Sub el costumul meu era rupt, cârpit și murdar. Pipernicitul și Tamara înțeleseră și se grăbiră să plece. Mă desbrăcai și vrusei să intru în dormitorul copilului. "Ești nebărbierit și nu ai o figură prea blândă, zise Matilda. Bărbierește-te, fă o baie... ai timp s-o vezi... ustensilele tale au rămas acolo așa cum le-ai lăsat..." Nu, zisei, las-o să se sperie, vreau s-o văd..." Și intrai în dormitorul ei călcând greu cu bocancii mei scorojiți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acea domnișoară.) Ea că să vedeți că să nu afle stăpânii, e? Parcă știe ei, tam-bleam, pe cine primești tu în vizită? Da' rude n-ai? Un cumnat, un frate?!..." "Și?" zisei văzând că se oprise. "Cum și? Diseară mă bărbieresc, îmi pun discret un costum de vizită și, dragă nevastă, nu ți-am povestit eu de dom' profesor cu care m-am împrietenit? Ba mi-ai vorbit. Ei, are o sărbătoare în familie. Sânt invitat. Ești invitat? se văită iar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de ce: ăsta e un pretext, fiindcă de la început, până să vie fetele, te-ai purtat urât... Și acum e bine? Dacă rămâi cu o stea în frunte? Fiindcă rănile în frunte nu se vindecă fără urme și de câte ori o să te bărbierești o să-ți vezi în oglindă semnul de bărbat chipeș cum ești, o să te înfurii și o să spargi oglinda, ha, ha..." Începeam să mă plictisesc... Nu petrecerile aranjate sânt cele mai reușite. Bacaloglu, a cărui ranchiună, prin ridicarea lui la rangul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care mă vârâi în pat cu o stranie și plăcută senzație de convalescență. Adormii imediat... XV "Ce mă interesa pe mine atât de tare o simplă fotografie a unei necunoscute? mă întrebai a doua zi dimineața în fața oglinzii în timp ce mă bărbieream. Că se culcase cu toți cei opt, în mijlocul cărora pozase? Ei și?" Mă oprii din bărbierit și mă apropiai de oglindă, să-mi văd de foarte aproape ochii. "Chiar? mă întrebai. Ai putut crede o clipă în această vedenie?" Da
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
treabă, iar dacă n-am una, să-mi caut. Ceea ce și făcui, intrai în baie spunîndu-i că vom merge, spre ora Revelionului, ori la gazdele noastre, ori la frații Berea, și trebuia să fiu ras proaspăt... Începui deci să mă bărbieresc, operație pe care o făcui în stil joyceian, adică întîrziind îndelung și gândind... Oare sânt eu pe deplin conștient în clipa de față? mă întrebai, apropiindu-mi chipul de oglindă. Sânt bucuros, iubita mea mă citește, și e clar că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
răbdător... "Azi putem merge? l-am întrebat. Mi-ai spus că tratativele s-au terminat." "Azi nu!", mi-a răspuns. Eram la micul dejun. Stătea foarte posomorât, nu mânca nimic. La prânz n-a coborât, s-a sculat, s-a bărbierit, s-a îmbrăcat ceremonios, apoi s-a așezat într-un fotoliu și a rămas acolo ca o stană, ore întregi. "Nu înțeleg, i-am spus, de ce azi nu? Ce e azi?" S-a uitat la mine fix și nu mi-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-i spun acestei manii? îi plăceau craniile! avea la el în casă pe polițe, de toate soiurile, mai mari, mai mici, le aduna când, după ani, se desgropau vechi morminte, să facă loc altora... și într-o zi individul se bărbierea în oglindă și prin oglindă văzu deodată cum un craniu începe să se miște pe polița din perete, așa, de la dreapta la stânga... paznicul crezu în prima clipă că avusese o halucinație, dar craniul iar se mișcă, așa ca și când și-ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tineta (la Jilava tinetele erau numite "tunuri") stăteau plasate lîngă ușă. Iar unii dormeau chiar lîngă "tunuri", cu nasul în tinetele folosite de două-trei sute de oameni! În timpul somnului, ne întorceam pe o parte sau pe alta toți deodată. Ne bărbieream o dată la cîteva săptămîni, cu niște brice care ne jupuiau pielea. Doi deținuți evrei, care fuseseră și la Auschwitz, spuneau că acolo era floare la ureche față de ceea ce au pățit aici!". Împreună cu alți elevi de liceu (era în ultimul an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
situazione della finestra" nella poesia di Umberto Saba e di Alexandru Philippide, avându-l că autor pe Francesco Ricci, profesor la liceul "Enea Silvio Piccolomini" din Siena, și studiul Mircea Cărtărescu e îl mito della reintegrazione, semnat de profesorul Alvaro Bărbieri de la Universitatea din Verona. 9. Volumul reunește comunicările susținute în cadrul colocviului I Romeni e la Santa Șede. Dal Medioevo all'etŕ contemporanea (Romă, 10-11 decembrie 2003), organizat de Accademia di România în colaborare cu Centrul Interuniversitar de Studii asupra Europei
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
după care îi comunicați ghidului decizia dumneavoastră și el vă face actele necesare. Până atunci veți locui la un hotel. I-am mulțumit fetei pentru informații și un ghid chemat de ea m-a condus la hotel, unde m-am bărbierit și m-am aruncat în pat, adormind instantaneu. A doua zi am fost trezit de ghid la opt dimineața. Ghidul era un francez din Marseille pe nume Mathieu Simoni; un domn distins, trecut de cincizeci de ani dar cu părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
decât un Mângâietor Delicat. Criteriile ei erau variate și necruțătoare - precum și îngrijorător de aleatorii. Nu exista o listă binedefinită, dar iată câteva exemple. Bărbații care nu mâncau carne roșie erau Mângâietori Delicați. La fel cei care foloseau balsam după ce se bărbiereau în loc să își tragă o săpuneală zdravănă cu aftershave înțepător peste pielea lor sensibilă. Bărbații care îți observau pantofii și poșeta erau Mângâietori Delicați (sau Băieți Veseli). Și cei care spuneau că pornografia era o formă de exploatare a femeilor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
simplu; faptul că nu îi plăcea De veghe în lanul de secară cu toate că toată lumea o adora; mersul lui puțin caraghios pentru că avea un picior puțintel mai lung decât celălalt; felul în care cânta ca ștrumfii din desene animate în timp ce se bărbierea. Era atât de vivace și de plin de - da, de viață - că trebuia să fie undeva, problema era doar să-l găsesc. Încă îl mai vedeam pe stradă, dar acum realizam că nu era el. Încă îi citeam horoscopul. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
emigranților și a început să cânte: Azi-noapte m-am visat la Spancil Hill, zău. Se poate să fi avut o voce destul de frumoasă, dar era greu să-ți dai seama, deoarece cânta cu o voce de ștrumf, chiar dacă nu se bărbierea. — Am visat că eram acolo, și doar la gândul ăsta mi s-a făcut rău... — Nu sunt așa cuvintele... —L-am întâlnit pe croitorul Quigley, croitorașul cel mai abil, îmi cârpea nădragii când trăiam la Spancil Hill. Brusc a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cavaler cu vorbe blânde și batistă curată era agentul imobiliar și soțul detestabilei Amanda Hardwick. După dezamăgire, a urmat sentimentul de uimire. Bărbatul arăta cu totul altfel decât își aducea ea aminte. Cândva atrăgător, acum ar fi trebuit să se bărbierească. Fosta lui spilcuială era acum mototolită. Ochii îi erau injectați, iar dedesubt aveau niște săculeți roșietici uriași, care trădau oboseală. Pielea îi era uscată, barba îi era crescută, iar privirea îi era hăituită și disperată. Alice și-a amintit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de la oamenii din trib, longyin-uri, mai frumoase decât cele purtate de membrii tribului. Marlena și Vera Învățau de la bunica gemenilor cum să facă ață din bambus bătut până se desfăcea În fâșii subțiri, cu care să Împletească bluze. Bennie se bărbierea cu o lamă ascuțită de un bărbat chior. Ceilalți Își lăsaseră barbă. Într-o dimineață, Moff și Heidi Împrumutară două macete de la Pată Neagră, Își luară bețele de urcat pe munte și se afundară În pădurea tropicală să caute mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
iei, nu e la fel ca atunci când te caută de la facultate, să te cheme la o inutilă, dar periodică ședință de catedră. Cu timpul, înveți să le deosebești, nici nu mai trebuie să ridici receptorul. Eram deja în baie, mă bărbieream și nu cu dragă inimă. Mai auzisem timbrul ăsta cu cinci ani în urmă, tot în noiembrie; dacă mă chinuiam puțin, puteam să-mi amintesc și ziua. Avea un sunet zglobiu și alert, plin de curiozitate, ca vocea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]