144 matches
-
reprezentativ de altfel pentru întreaga cultură a dacilor din toate timpurile, se află prezent în toate necropolele dacilor liberi, în proporții diferite. Așa cum notam și la necropola I, numărul lor este destul de mare în cimitirul de la Văleni sau Gabăra-Moldoveni și Bărboasa, doar un singur mormânt în marea necropolă de la Poienești, dar prezentă și în cele din Dobrogea, cum e necropola de la Enisala, din Oltenia sau Transilvania. Ceramica lucrată la roată Ceramica lucrată la roată cuprinde mai multe forme de vase, în comparație cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de exemplarele de la Văleni, încadrate în tipul 5, pot intra în această categorie de vase (Pl. 52/6; 75/5 și 67/14), iar cele asemănătoare, prezentate de Gh. Bichir și încadrate în tipul a6 sau a7, descoperite la Butnărești, Bărboasa și Sohodor-Horgești, întăresc ideea că aparțin aceluiași tip de urnă. Constatăm că toate cele 56 de morminte de incinerație în urne din necropola II de la Săbăoani, au avut atât recipiente întregi cât și fragmentare, care au aparținut, în general, celor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
informații vin piesele descoperite în stațiunile arheologice paleolitice de la Buda și Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldești-Onișcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriș Pîncești. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparținând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Oncești, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în discuție și descoperirile datând din epoca fierului, efectuate la Căbești, Găiceana, Slobozia 5 Oncești, Brad-Negri, Gioseni, Tg. Ocna sau Moinești. Un loc aparte îl ocupă cercetările arheologice având drept obiectiv perioada clasică a
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
printr-un hotar convențional, hotarul merge până la pădurea Iapa. în partea de apus, comuna Filipeni se mărginește cu comuna Ungureni, Parincea și Pâncești, de care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația (resturile de la ardere erau așezate în urne funerare), cât și incinerația specific ritualului creștin. Ritul incinerației este ilustrat pe Valea Berheciului, la Bărboasa, în comuna Oncești, la punctul numit „Gălănești”, în partea de apus a bazinului Dunavățului. Au fost identificate 93 morminte, câteva cu inventarul complet, celelalte fiind distruse în urma lucrărilor agricole. Urnele funerare cu capac au fost lucrate la mână, în tehnica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câteva cu inventarul complet, celelalte fiind distruse în urma lucrărilor agricole. Urnele funerare cu capac au fost lucrate la mână, în tehnica La Tèneului geto-dacic, sau la roata olrului. Urnele funerare de la Băișoara are analogii cu cele descoperite la Poenești, la Bărboasa unde ritul funerar este incinerația, la Poenești este atât incinerația, cât și inhumația. Semnificativ este faptul că în niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte aparținând altor populații, numai cele specifice carpodacice care reprezenta elementul autohton. Pe baza descoperirilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ești, așa cum sunt derivate multe nume de sate în arealul românesc), ci de la poziția ocupată - economică și socială, chiar culturală, după cum se va vedea - poziția fruntașă. ca oameni de frunte, recunoscuți ca atare de cei din jur, din Mărăști și Bărboasa. S-ar putea ca superioritatea lor să stea și în vechimea satului, deoarece se amintește într-un document de la începutul secolului al XVII-lea (1605) despre satul „Siliștea lui Dobromir” de la vărsarea Dunaviciorului (Sălașu Roșu) în Dunavăț, chiar în vatra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1926 pierde cătunul Pârlituri devenit sat Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat în comuna Filipeni; înglobează satul Lunca în 1956. De atunci datează confuzia între Lunca și Filipeni. 4. Satul Fruntești: Sat în comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești, în 1838 Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna Filipeni din 1865 până astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe Dunavăț în partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Îmi ziceau răstit din drîmb... Năzdrăvana de pădure Jumulită de secure, Scurt, furiș, Înghițea din luminiș. Din lemnoase văgăuni, Căpcăuni Îi vedeam pieziș Cum cască Buze searbăde de iască; Și întorși Ochi buboși Înnoptau subt frunți pestrițe De păroase, De bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji Mai de sus de bârnă drumul, Unde seara țese fumul Multor mreji: Pe subt vreascuri văzui bine Repezită înspre mine O gușată cu găteji. Chiondorâș Căta
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de vârstă umerii, scorojindu-și fațadele cu fiecare ploaie, primind ridurile plantelor agățătoare și cataractele ferestrelor murdare. Cu fiecare bucată de țiglă căzută, cu fiecare cutremur care le măcina fundația, cu fiecare inundație care le stârnea șiroaie de lacrimi, priveau bărboase prin ochelarii ferestrelor, ca și cum și-ar fi pierdut și ele ultima speranță. Turnurile de sticlă și metal dinspre centru Îmbătrâneau demne și opace, asemenea afaceriștilor care scrutaseră Îndelung orașul din spatele ferestrelor-oglindă. Ici-colo, vedeai un lift telescopic oprit pe mijlocul versantului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Barsanesti Bogdan Votia �� Bahnaseni Bratesti Beresti-Bistrita Bogdănești- Traian Baimac Brusturoasa Bijghir Bucșești Balanesti Capătă Blidari Buda-Blagesti Balcani Cetățuia Boanta Buhoci Balciuneasa Chiticeni Bogată Casin Balotești Ciucani Bogdana Cornățel Bama Climesti Bogdănești Cornet Bamesti Cotofanesti Bolatau Crihan Bancă Cuchinis Bratila Fantanele-Hemeiusi Bărboasa Cucuieti-Dofteana Buchila Faraoani Barcana Damienești Buciumi Filipești Bartasesti Dragusani Buhocel Galbeni-Filipesti Barzulesti Dumbrava-Gura Văii Căluți Galbeni-N. Bălcescu Bășești Enachesti Caraclau Gheorghe Doja Bazga Floresti-Scorteni Cariigi Goioasa Benesti Fundeni Cernu Harlesti Beresti-Sascut Glodisoarele Chetris Hertioana De Jos Berzunti Grigoreni Ciobanus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri. Vegetația este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuși specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, piciorul-cocoșului. Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5-12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1-1,5 UVM/ha. 3.4. Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
ca: alior, scaieți, piciorul-cocoșului. Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5-12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1-1,5 UVM/ha. 3.4. Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajiști derivate din cele de Festuca valesiaca și Festuca rupicola, ca efect al pășunatului abuziv, nerațional și al eroziunii solului, din Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podișul Dobrogei, precum și al unor enclave din Dealurile Olteniei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
hectar a principalelor tipuri de pajiști din România Tipul de pajiște Producția de iarbă a) Festuca valesiaca (păiuș stepic) │ 3,0-5,0 │ 0,3-0,5 b) Festuca rupicola (păiuș de deal) │ 3,5-6,0 │ 0,4-0,6 c) Botriochloa ischaemum (bărboasă) │ 1,5-5,0 │ 0,3-0,4 j) lunci și depresiuni │ 7,5-20,0 │ 1,0-2,0 Anexa 7 la ghidul-cadru Model de cușcă metalică pentru determinarea producției de iarbă pe pășune (2 x 1 m) Alte informații privind cunoașterea vegetației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
în Anexa nr. 13 la Planul de management, iar informații biologice/ecologice în tabelul nr. 6. Informații biologice/ecologice despre habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 păiuș-Festuca valesiaca, bărboasă - Botriochloa ischaemum, pir - Elymus repens. Pe lângă aceste specii, mai sunt: pelinița - Artemisia austriaca, sică - Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]