144 matches
-
107. - Pițigoi de livadă (Parus lugubris) 108. - Pițigoi de munte (Parus montanus) 109. - Pițigoi mare (Parus major) 110. - Pițigoi moțat (Parus cristatus) 111. - Pițigoi pungaș (Remiz pendulinus) 112. - Pițigoi de stuf (Panurus biarmicus) 113. - Pițigoi sur (Parus palustris) 114. - Presura bărboasa (Emberiza cirlus) 115. - Presura cu cap negru (Emberiza melanocephala) 116. - Presura de grădină (Emberiza hortulana) 117. - Presura de iarnă (Plectrophenax nivalis) 118. - Presura de munte(Emberiza cia) 119. - Presura de stuf (Emberizaschoeniculus) 120. - Presura galbenă (Emberiza citrinella) 121. - Presura sura
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
următorul cuprins: "4 m x 100 m, DCL 1416, intrav. Oncești"; - poziția nr. 75, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 415 m, D.S. 1447, P.Berheci"; - poziția nr. 77, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S, Bărboasa"; - poziția nr. 77, coloana 3 va avea următorul cuprins: "3 m x 400 m, Școala Barboasa -Nechita Lucica"; - poziția nr. 78, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S, Barboasa"; - poziția nr. 78, coloana 3 va avea următorul cuprins: "3
HOTĂRÂRE nr. 588 din 3 mai 2006 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
Barsanesti Bogdan Votia �� Bahnaseni Bratesti Beresti-Bistrita Bogdănești- Traian Baimac Brusturoasa Bijghir Bucșești Balanesti Capătă Blidari Buda-Blagesti Balcani Cetățuia Boanta Buhoci Balciuneasa Chiticeni Bogată Casin Balotești Ciucani Bogdana Cornățel Bama Climesti Bogdănești Cornet Bamesti Cotofanesti Bolatau Crihan Bancă Cuchinis Bratila Fantanele-Hemeiusi Bărboasa Cucuieti-Dofteana Buchila Faraoani Barcana Damienești Buciumi Filipești Bartasesti Dragusani Buhocel Galbeni-Filipesti Barzulesti Dumbrava-Gura Văii Căluți Galbeni-N. Bălcescu Bășești Enachesti Caraclau Gheorghe Doja Bazga Floresti-Scorteni Cariigi Goioasa Benesti Fundeni Cernu Harlesti Beresti-Sascut Glodisoarele Chetris Hertioana De Jos Berzunti Grigoreni Ciobanus
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Mâlosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Hogei, Valea Moșneagului, Valea Mărului Comuna Motoșeni Sate: Motoșeni, Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fundătura, Fântânele, Gura Crăiești, Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești, Țepoaia Comuna Odobești Sate: Odobești, Bălușa, Ciuturești, Tisa-Silvestri Comuna Oncești Sate: Oncești, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Satu Nou, Tarnița, Taula Comuna Parincea Sate: Parincea, Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Poieni, Satu Nou, Vladnic, Văleni Comuna Plopana Sate: Plopana, Budești, Dorneni, Fundu Tutovei, Ițcani, Rusenii Răzeși, Rusenii de Sus
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună și grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roșcate, brune roșcate luvice și vertisoluri. Vegetația este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuși specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare și toxice, ca: alior, scaieți, piciorul-cocoșului. Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5-12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1-1,5 UVM/ha. 3.4. Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
ca: alior, scaieți, piciorul-cocoșului. Valoarea pastorală este bună, cu producție de 7,5-12,5 t/ha MV și o capacitate de pășunat de 1-1,5 UVM/ha. 3.4. Pajiștile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajiști derivate din cele de Festuca valesiaca și Festuca rupicola, ca efect al pășunatului abuziv, nerațional și al eroziunii solului, din Podișul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podișul Dobrogei, precum și al unor enclave din Dealurile Olteniei
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
hectar a principalelor tipuri de pajiști din România Tipul de pajiște Producția de iarbă a) Festuca valesiaca (păiuș stepic) │ 3,0-5,0 │ 0,3-0,5 b) Festuca rupicola (păiuș de deal) │ 3,5-6,0 │ 0,4-0,6 c) Botriochloa ischaemum (bărboasă) │ 1,5-5,0 │ 0,3-0,4 j) lunci și depresiuni │ 7,5-20,0 │ 1,0-2,0 Anexa 7 la ghidul-cadru Model de cușcă metalică pentru determinarea producției de iarbă pe pășune (2 x 1 m) Alte informații privind cunoașterea vegetației
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
în Anexa nr. 13 la Planul de management, iar informații biologice/ecologice în tabelul nr. 6. Informații biologice/ecologice despre habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 păiuș-Festuca valesiaca, bărboasă - Botriochloa ischaemum, pir - Elymus repens. Pe lângă aceste specii, mai sunt: pelinița - Artemisia austriaca, sică - Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Fântana de Piatra». Ochiurile de apă bogate ce înconjurau odinioară din trei părți satul Bistrețu au fost secate în marea lor majoritate din efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri funciare. Apa din Balta Mare, Bărboasa sau din Balta Bistrețului ca și cea din Cioflea, nu seca complet niciodată. Lor li se adaugă smârcuri răzlețe sau unite în salba așa cum se observă în punctul numit «Punți». Apa și solul sunt în general statornice și nu provoacă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Amfibieni din speciile: ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
euryale"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"). Păsări: lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), corbul comun ("Corvus corax"), șerpar ("Circaetus gallicus"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"). Reptile și amfibieni: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
și pășuni, porțiunile cu fânețe fiind puține. Valoarea acestora este constă în faptul că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a solurilor. Că specii se regăsesc Stipetum capillatae, negara (Stipa capillata), păiușul (Festica valesiaca), bărboasa (Botriochloa ischaemum), pelinița (Artemisa austriacă), scrântitoarea (Potentilla argentea), laptele câinelui (Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Festuca pratensis) și leguminoase (Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și nisipoase cu exces de săruri din regiunile aride
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
epops"), mierla ("Turdus merula"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), sfrancioc ("Lanius excubitor"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumărița de pădure ("Prunella modularis"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla") sau silvie de câmpie ("Sylvia communis"). Floră sitului are în componență o gamă diversă de
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]