157 matches
-
iute Piso. Încearcă să repare gafa mamei sale, dat tot nu îndrăznește să-și ridice privirea din pământ. Adaugă totuși după un moment: — Aveam cunoștință că pictează... — Nici această îndeletnicire nu e privită cu ochi buni, nu-i așa? face bătăioasă Agrippina. Vipsania o trage de fustă să tacă. Și pe Antonia o deranjează reproșul nerostit și atitudinea Cal purniilor. Cu ochi scăpărători, sare în apărarea fiicei: — Pictează, sculptează, și va prezenta astăzi panegiricul ta tălui ei. — Al lui Drusus? se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
le folosea pe rând În relațiile sale cu sexul opus: expresia blândă, de câine pe care o folosea când voia să arate o dedicare totală; expresia răutăcioasă, de felină pe care o folosea când voia să fie seducătoare și expresia bătăioasă, de coiot pe care o afișa de fiecare dată când era criticată. — O, păi te cunosc! Dintr-odată Rose zâmbi larg, mulțumită de memoria ei. — Îmi storceam creierii Întrebându-mă unde te-am mai văzut. Acum știu! Ești din Universitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
armată de adversari: „Am izbit roată cu frazele mele polemice, fără a menaja nici un grup sau grupuleț.“ Pe marginea unor drumuri de munte poate fi văzut câte un panou de avertizare, pe care scrie: „Atenție, cad pietre!“ În mod similar, bătăiosul publicist de la Cluj ar trebui să poarte agățată de gât o pancartă cu inscripția „Atenție, Laszlo Alexandru izbește roată!“. Liftiera fatala Romanul Să crezi în imposibil (Crigarux, Piatra Neamț, 2008) de Violeta Lăcătușu are, înainte de toate, un titlu imposibil. Rămâne de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de somn; Luminile odăilor le stinge! Să-nceapă marea pară de opal, Când înghețat, din iarna care ninge În creștet, ca-ntr-un parc, pe encefal. - Fii Domnului statură luminoasă, Cu gândul - sprinten fulger viitor! Să-ți fie brațul spadă bătăioasă Și ochiul: disc lunar lunecător. FALDURI pentru William Wilson Somn mult, din plușuri. Vid în stal. Vegherea sticlei, drept cortină. Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă Din membre limpezi, o cristal! Sub mături, fluturi și urîturi Mort - chipul meu, pe crengi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ostenea niciodată. Șuvoaiele repezi, pe care le alimenta roata cu cupe a bostănăriei, unduiau printre tufele sumețite de pătlăgele, de ardei, de vinete, printre curpenii de pepeni, cu frunze țepoase, printre căpățânile rotunde de varză... Parcă erau duse de o bătăioasă bucurie... Da' norocos, ca la pepeni, cum e el, greu să mai afli pe altul sau în altă bostănărie!.. Potop de roadă! oftă el cu invidie. Numai că... era zgârcit! alese Nicanor o critică anume pentru Petrea Păun, care, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
musai... Îmi aduc aminte, când am ajuns în Franța - și pe vremea aia nu înțelegeam nimic, le luam pe toate la gradul 1 de comunicare, între timp m-am mai deșteptat -, cu ce admirație mă ascultau diverși militanți de stânga bătăioasă când le povesteam cum trăiam noi. Eu una nu eram chiar în extaz depănând aceste amintiri, dar pentru ei eram dovada vie că se poate. De exemplu, sărăcia noastră, de acord, era neplăcută, dar mergea împotriva curentului capitalist de consum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
copil nevinovat. Faptul de a sta imobilizat pe genunchii păzitorului său trebuie să fie foarte obositor pentru el. — Se prea poate, răspunse Hideyoshi, pe un ton indiferent. Katsuie credea, probabil, că Hideyoshi devenea împăciuitor și-și luă rapid o atitudine bătăioasă. Toată făptura îi înțepeni într-un amestec de demnitate și antipatie, înfățișând o expresie prin care-și manifesta maxima neplăcere. — Păi cum, Senior Hideyoshi. Nu dumneata ești persoana care a solicitat prezența Seniorului Samboshi? Zău că n-am idee, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Individul s-a oprit cu ezitarea confuză care mie nu mi se părea decât feminină - dar era cu putință ca o femeie să se oprească în felul ăsta? — Vino, frate, hai să vorbim, i-am spus eu pe un ton bătăios (cu gura încordată, impulsiv, nerăbdător). Hei - transvestitule. Nu, asta nu i-a plăcut deloc. În timp ce eu mă apropiasem la vreo cincisprezece pași de ea, a ieșit vioaie din pantofi, s-a aplecat să-i recupereze, apoi și-a ridicat rochia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și nouă sute opt... îmi pare”. „Retorismul energic, viril”, vervos și extravertit, care îi plăcuse, de la bun început, chiar și lui I.L. Caragiale, este o marcă temperamentală și o punte de legătură între apetitul novator al unui „muntenism” plebeu și fervoarea bătăioasă a futurismului. „Minusul de profunzime acuzat de Lovinescu în formula „simbolismului mai mult exterior și mecanic” apare, în perspectiva istoriei literare, ca un paradoxal cîștig pe calea coagulării unei atitudini „moderniste” față de limbaj, care își va reliefa ponderea reală la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ignorat ostentativ, la fel ca ei, pe jandarmii sosiți pe post de Întăriri. Orășelul, portul, faleza, estuarele... Știam că ne iroseam timpul, dar absența mea ar fi părut suspectă. Și apoi, aveam chef să văd pînă unde va merge atitudinea bătăioasă a unora... sau a altora. Așa că dîrdîiam de frig, la fel ca ceilalți. Mintea mea s-a lăsat În voia gîndurilor. Cinică. Rece... Foarte rece... Călduț... Se Încinge... Arde! Nu! Iarăși călduț... Rece... Glacial... le-aș fi putut spune, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ziua În care s-a născut Ruby. E un membru al familiei. —Membrii familiei nu-ți fură de obicei lucruri și apoi te consolează. Sunt șocată de tonul plat al vocii prietenei mele: nu mai are nici o urmă de tărie bătăioasă. M-am gândit la asta, Kate. Felix e destul de stresat de faptul că eu sunt tot timpul plecată. Eczema i s-a Înrăutățit... Și o iubește pe Anka, chiar o iubește. —Revino-ți, ea e o hoață, iar tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pe crimă e cea În care toți sînt infractori și nimeni nu-i conștient de asta. Lucru care se va schimba, domnule Prentice. — Aveți de gînd să mergeți la poliție? (Priveam la bărbia lui proeminentă, surprinzător indiciu al unui caracter bătăios.) Dacă aduceți autoritățile spaniole, distrugeți tot ce-i bun aici. Ca să nu mai spun că avem deja patrulele nostre voluntare de poliție. — Genul de poliție care impune domnia crimei. Brokerii și contabilii voștri pensionați sînt remarcabil de pregătiți pentru rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
memoriile, unde spusese tot ce avusese de zis. În plus, în Iran, plătise tributul propriei libertăți. Făcuse închisoare și, până în clipa exilului, își expusese copiii și rudele, pe toți cei din preajmă. Fouad, tânărul ei cumnat, de asemenea un avocat bătăios, fusese executat la Evin, fără probe, sub pretextul că ar fi făcut parte din „Mujahedinii poporului“. Și atunci, pentru ce ar mai fi zâmbit Ebadi? Leclerc își înălță ochii și își întâlni mutra reflectată într-o oglindă din fața lui. Era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
lui Guttman era unul din titluri. Rabinul militant aruncă blestemul sfânt asupra detașamentului de protecție al prim-ministrului, spunea altul. Aruncă o privire peste noua și mai lunga prezentare. Se găseau acolo aceleași detalii: performanțele militare timpurii; personalitatea publică dură, bătăioasă; retorica provocatoare. Dar acum apăreau mai multe amănunte și citate mai lungi. Parcursese două treimi și voia să renunțe când îi sări ceva în ochi. În campania din 1967 și după aceea, Guttman și-a arătat recunoștința față de eroii israelieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
atunci populara carte pacifistă Doloi Orujie! (o traducere a lucrării Die Waffen Nieder! de Bertha von Suttner) și mă bombarda pe mine, un copil de șase ani, cu citate plicticoase; eu Încercam să le combat: la acea vârstă fragedă și bătăioasă susțineam vărsarea de sânge, apărându-mi furios lumea mea de pistoale de jucărie și de cavaleri ai regelui Arthur. Sub regimul lui Lenin, când toți radicalii necomuniști au fost persecutați cu cruzime, Jernosekov a fost dus Într-un lagăr de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să mai schimbe marfa. — Ei, ei, doamnelor! spuse domnul Peters. — Nu și-ar murdări el mâinile cu tine. Un evreu mic și jegos - doar pentru așa ceva ești bună. Coral izbucni brusc În plâns, deși mâinile ei rămăseseră Într-o poziție bătăioasă, și mai avu putere În glas cât să răspundă: — Să nu te-atingi de el! Dar cuvintele doamnei Peters rămaseră să mânjească, asemenea unui fum de semnalizare, eclipsând seninătatea peisajului. — Oh, știm că-i amantul tău! — Draga mea, spuse o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
repulsie, cât un fel de posesivitate matriarhală. Fusese cât pe-aici să-i fie răpit copilul. Și eu o simt adesea pe Sabina ca pe o mamă, mai ales că am fost un copil crescut „pe palme” de un tată bătăios! Acum simt palma mamei adoptive cum se strecoară pe sub masă și îmi cuprinde membrul dezosat, pe care noi, în bună înțelegere, îl botezasem, Siegfried. Întâmplător, dar absolut întâmplător, Siegfried era în picioare făcându-și gimnastica de seară. Niciodată n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
însă dacă ne-o lăsa-o guvernul s-o dăm? ― Eu nici n-o mai comunic, făcu Bididiu, somnolent. Ar fi inutil. Noi nu publicăm decât informații cu ștampila oficialității. ― D-aia sunteți organul lașității de cugetare! surâse un tânăr bătăios. ― Zi, băiete, cât poftești! murmură redactorul, strângând din umeri. Ce, Universul e jurnalul meu? Incinta începea să se învioreze. Pe estrada prezidențială forfoteau secretari și funcționari. Se auzeau glasurile aprozilor de pe culoare: "Poftiți la ședință, domnilor deputați!" Examinând figurile de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și eternitatea Eonei, Editura Brumar, 2006, sunt titlurile ce îndreptățesc un cititor atent la aventurile sale editoriale să se întrebe dacă nu cumva Liviu Antonesei nu îmbracă, decât pentru a-și satisface din capriciile de moment, straiele fistichii ale politicianului bătăios ori pe cele sobre ale pedagogului postmodern, dar, în fond, de viță nobil-comeniusiană. În ce măsură doar cochetează sau e într-adevăr îndrăgostit de poezie o poate cel mai bine demonstra antologia Apariția, dispariția și eternitatea Eonei (Editura Paralela 45, Pitești, 2007
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
slăbesc, clasele încep să se amestece și vor fuziona curând. Așadar, democrația nu-i determină pe oameni numai să facă o mulțime de lucruri mărunte; ea îi face și să ridice câteva monumente foarte mari. [...] Obișnuiți cu o existență practică, bătăioasă, monotonă, au nevoie de emoții vii și rapide, de iluminări bruște [...] forma va fi neglijată și uneori disprețuită. [...] Literatura unei națiuni este întotdeauna subordonată stării sale sociale și structurii sale politice [...]. Legăturile care există între starea socială și politică a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
importanța tăcerii, anticipă oarecum sfârșitul istorisirilor. Uneori, claustrarea forțată și privarea de libertate, duce la personajele feminine din operele celor doi scriitori analizați la manifestări deschise de violență împotriva unor parteneri mult prea obtuzi sau geloși. Femeile pot fi agresive, bătăioase, impulsive, dure, belicoase: „Există o importantă diferență între modul în care bărbații și femeile privesc violența și în felul în care construiesc modalități de exprimare și de manifestare a acesteia.” 98 Violența presupune un cod, un protocol, o anumită ierarhizare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi cursuri de sociologie și economie politică. Întors în orașul natal, și-a inaugurat în 1895 îndelungata-i carieră jurnalistică printr-o colaborare bătăioasă la ziarul local „Lumina”, semnând, de acum înainte, B. Brănișteanu. La începutul lui 1896, cu ajutorul lui C. Mille, intră în redacția ziarului „Adevărul”, din 1899, în unele perioade semnătura sa putând fi întâlnită aici, aproape zi de zi, până în 1947
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
nici n-au visat. Aceste instrumente letale politic, dublate de o inflexibilă experiență de comandă și amplificate de o excepțională capacitate de comunicare publică, precum și de un instinct populist rar au făcut din Traian Băsescu un președinte "jucător", curajos și bătăios, căruia i-a priit mediul veninos și scandalurile și care a ținut piept strategiilor de destabilizare a spațiului public românesc încurajate și susținute, cel mai probabil, de Moscova. A fost, sperăm, ultimul președinte animat de fantasma salvării cu mâinile proprii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
opera solidă, rezistentă, în cele din urmă, învinge și singură ea rămâne. Putem cita deci cu satisfacție de pe acum trei astfel de exemple, de scriitori-politologi, de urmărit și în viitor. Am dori chiar să atragem atenția asupra lor. Cel mai bătăios și mai constructiv în același timp, cu o solidă cultură politologică și stil sec, percutant, este romancierul (până în 1989) Stelian Tănase. Și-a publicat, între altele, recent, romanul Playback (1995), interzis de cenzura ceaușistă, dar preferăm deocamdată să-l evocăm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
serie, de Anton Bacalbașa), o cronică a Camerei Deputaților, o alta dramatică, articole de știință și de literatură, „mofturi”, „culmi” și, în sfârșit, o coloană de publicitate. Farmecul periodicului este dat mai ales de schițele și parodiile lui Caragiale, de bătăioasele articole scrise de Bacalbașa, de cronicile rimate și anecdotele lui G. Ranetti. În paginile acestei reviste s-au tipărit unele dintre cele mai cunoscute schițe și articole ale lui I.L. Caragiale, printre care Lache și Mache, Moftangiul și Moftangioaica (reluate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]