32,586 matches
-
societate continuă să adore hoitul putrefact al Securității? Ce demnitate e asta - decât una a cinismului absolut - de a pune să trateze cu americanii un ins a cărui biografie nu neapărat proamericană e cunoscută și răscunoscută? Ce demnitate afișăm, când bătrânii ne mor de foame, în timp ce "reprezentanții poporului"își măresc diurnele în valută și nu pot locui decât la hoteluri de cinci stele? Ce demnitate, când un prim-ministru iubitor de cultură română califică drept pășunistă arta creată azi în România
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
cu vederi liberale și democratice, E. Lovinescu și ceilalți critici mari. Niciodată totuși mai mult ca după 1989 nus-a pus mai acut de către scriitori întrebarea: Dacă nu noi, cine?" În adevăr, cine? Foștii comuniști din al doilea rînd al nomenklaturii? Bătrînii țărăniști ori liberali antebelici împuținați de închisorile comuniste? Pînă la ivirea unor tineri specialiști în administrație ori politologie (și care n-au neapărat cu toții vocație militantă), rezerva de cadre a societății civile și politice, s-a dovedit a fi furnizată
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
putere, câtă soliditate... Suedia?... Un amestec de forță, viteză, durabilitate străbătută de un ideal naiv, ironizat în alte locuri, dar care aici prinde subit o trăinicie de neclintit ca a stâlpilor de granit sprijinind instituțiile financiare. Vezi grija față de handicapați, bătrâni, infirmi, alcoolici. Unul din aceștia, la o manifestație, lângă mine, tocmai se pregătea pe furiș cu o sulă în mână s-o vâre în burta unui cal pe care îl călărea o polițistă cu aer de walchirie; ...când să strig
Orwell de-a valma by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15048_a_16373]
-
a împământenit forma în care am scris noi"; "în legatură cu denumirea corectă, aceasta este Skanderbeg și vine de la numele eroului național al Albaniei din Evul Mediu. Skanderbeg (Iskander - forma turcă a numelui Alexandru) a fost contemporan cu Mircea cel Bătrân și era supranumit în epocă "Braț de fier". De aici și denumirea sportului"; "eu știam că skanderbeg-ul vine de la albanezi unde e și sport național"; "până una alta am mai căutat și eu pe net și am găsit în forma
Skandenberg / Skanderbeg by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15071_a_16396]
-
că nu e nimic mai indiferent la ce-l înconjoară, dar și mai tolerant așijderi, decât un cadavru. Nimeni nu admite mai ușor ca el creșterea prețurilor, labirintul administrației, dezastrele serviciilor publice, nedreptățile justiției, ironiile tinerilor, lipsa de vlagă a bătrânilor. Or, în civilizațiile avansate, în care toate progresează sau par a progresa, trebuie să recunoaștem că moartea nu urmează aceeași curbă ascendentă. Nu e vorba aici să urcăm la originile acestui ciudat fenomen, care a sfârșit prin a vicia tot
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
no să mai fie, o să pună biruri! Și, iar o să fie! - s-a prins În vorbă bunicul Elenei după ce a tras cu urechea. * * * Elena m-a privit atent și a clipit. Era, oarecum, mândră de el. Ce-i drept, cuvintele bătrânului m-au Înduioșat. Erau cu tâlc și nu Întâmplător spuse. - E, vezi? Ți-am spus eu că tataie ăsta, al meu, e om Înțelept? A văzut lumea și cu ochii, și cu mintea, și cu sufletul. Tu ce zici? Din
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
moșule, ia de la mine bănuții ăștia și ascultă-l pe băiat! E, o idee, mai copt! Din ei, dă-i și lui, că ați crescut Împreună! Și Împreună să fiți, ca frații, oriunde ați fi!, m-a scos din Încurcătură bătrânul. Elena s-a uitat mai Întâi spre bani, apoi, la mine. Nu știa ce să facă. - Lasă, că Îți dau eu! N-ai auzit? Să-i Împărțim ca frații! Și-o să-i Împărțim noi, nu?!... Am rămas nemișcat. Uneori, gesturile
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
prea înstrăinați de lumea rurală, prea nerăbdători să o evacueze din viața lor și/sau prea complexați pentru a mai avea gust pentru muzica tradițională; prea străini de civilizația urbană pentru jazz, rock sau pop; prea tineri pentru romanțe; prea bătrâni pentru rap, hip-hop și alte muzici de cartier; prea inerți și abrutizați ca să-și mai caute singuri modalități și stiluri de exprimare simbolică; prea docili ca să conteste ceea ce se creează pentru ei și în numele lor; prea oportuniști ca să mai poată
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
TV; dar, cunoscând perfect categoria potențialilor autori, presupun că sunt oameni trecuți de 50 de ani, care se exprimă prin maximum 150 de cuvinte dintre care jumătate grupate în sintagme-clișee (meleaguri românești, zestrea spirituală a neamului, muzică reprezentativă, obiceiuri din bătrâni, folclor autentic, vatră folclorică etc.) și care nu mai vor altceva decât să fie lăsați să-și țină cașcavalul în cioc până la pensionare. Ei au tot interesul ca lumea de rând să fie și să rămână tembelă - motiv pentru care
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
de moarte naturală, cei mai curajoși, datorită cruzimii principelui, puțini am fost, ca să spun așa, nu numai supraviețuitorii altora, ci și supraviețuitorii noștri, deoarece ne-au fost smulși din mijlocul vieții atâția ani în care am ajuns tineri la bătrânețe, bătrâni aproape de sfârșitul vieții în tăcere". Parcurgerea vieții în tăcere este o simplă supraviețuire biologică. Dacă vrem să revenim la mentalitatea europeană, trebuie să ne proclamăm public convingerile, să vedem realitatea așa cum este, căci, vorba lui Maiorescu, "primul semn de inteligență
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
simple, firești, la lumina zilei, să ia o carte în mînă, s-o citească și să fie entuziasmați sau dezgustați. Alexandru Mușina îi așteaptă pe tinerii "furioși", care să scrie în stil Keruac (cam demodat totuși) și să ceară socoteală "bătrînilor" pentru că au suportat și deci sprijinit comunismul, pentru că deși "boala comunismului e și în gena celor tineri", el așteaptă "să li se arate obrazul". Dar dacă tinerii ăștia pe care îi așteapă Alexandru Mușina sînt niște tineri liniștiți, calmi, care
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
în gena celor tineri", el așteaptă "să li se arate obrazul". Dar dacă tinerii ăștia pe care îi așteapă Alexandru Mușina sînt niște tineri liniștiți, calmi, care nu se simt cu păcatul la cromozom și care, în loc să le arate obrazul "bătrînilor" gălăgioși care așteaptă flagelarea, îi vor, pur și simplu, ignora? Teza lui Alexandru Mușina este că e ridicol să vorbim despre postmodernism în lumea comunistă a anilor '80, că "Mircea Martin, cu finețea-i caracteristică, nu tranșa, dar s-au
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
călcînd astfel ordonanța de guvern care interzice cultul unor persoane vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, printre care se află și Ion Antonescu. Să fie acesta un semn că CVTudor, temîndu-se că nu va fi susținut de "bătrînii" din PRM în eventualitatea unei condamnări, vrea să-i radicalizeze pe tineri? Dacă Parchetul General nu știe despre ce e vorba, poate consulta nr. 2571 din JURNALUL NAȚIONAL, articolul cu titlul PRM a cinstit în public memoria lui Antonescu. * În vreme ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
a adus Holocaustul. Nu a atacat fizic pe cineva, dar dacă ești scriitor asta ai la îndemînă, deci, da, a făcut asta, iar după război și-a luat toate măsurile să se acopere. Era, și acest lucru e important, un bătrîn extrem de drăguț. Și un romancier foarte bun. Răul, răul politic care a cuprins Europa în anii '40 a fost o problemă de mare complexitate. Nu ai de o parte doar oameni răi, pe care îi știm că au fost răi
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
a debutat sub semnul clasicismului. A devenit treptat din ce în ce mai pronunțat barocă. S-a încărcat de podoabe. Și-a radicalizat morala. Evazionismului sau parabolei clasiciste i-a luat locul pamfletul liric. Dintr-un tînăr echilibrat, Doinaș s-a transformat într-un bătrîn furios. Și care privea înapoi cu mînie. Dacă mă gîndesc bine, poezia lui a stat, conștient, mai ales după epoca superbelor balade din anii '40, sub autoritatea lui Blaga. Spiritualismul, abstracția, rigoarea, detașarea de contingent au fost blagiene. Evoluție neașteptată
A murit Poetul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15144_a_16469]
-
exaltare îl înspăimântă la fel de tare pe cât îl excită." îi mărturisește Louisei că amorul lor nu poate avea viitor. "De ce? Pentru că, fără încetare, am în fața ochilor antiteza. N-am văzut niciodată un copil fără să mă gândesc că va ajunge un bătrân, nici un leagăn fără să mă gândesc la un mormânt". Lucid și pesimist, Flaubert încearcă să scape, fuge în pe acea vreme "obligatoria" călătorie în Orient, dar abia prin scrierea Doamnei Bovary reușește să se elibereze. Louise e furibundă. Gustave "i-
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
refuzat de toți editorii francezi, englezi, irlandezi, americani. Și opera sa era deja aproape completă... cînd a început publicarea ei la Éditions de Minuit. Existau unii editori de acest fel, în Franța dar și în Germania cum era de pildă bătrînul Fischer. Un ziarist l-a întrebat pe Fischer ce însemna pentru el meseria de editor. Asta se petrecea în anii '20. Și după ce s-a gîndit a dat următorul răspuns: să publice cărți pe care publicul nu le dorea. Ceea ce
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
cu brașoveanul Dan Tartagă. Mass-media l-au transformat în urmăritul numărul 1 al țării. Săptămîna trecută s-a scris și s-a vorbit despre el, chiar și după ce s-a predat la poliție. Acest Tartagă, care a omorît - beat - doi bătrîni cu mașina, fusese condamnat inițial la cinci ani de închisoare. Și-a strămutat procesul, a făcut recurs și în cele din urmă pedeapsa i-a scăzut la trei ani și jumătate. Omul e miliardar și presa îl acuză că și-
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
de tip Tartagă, Justiția devine gânditoare și înțelegătoare și iertătoare. Astfel că o viață de om îl costă pe Tartagă numai 21 de luni de pușcărie. Ca la second hand. Poate că judecătorii s-ar fi gîndit că cei doi bătrîni pe care i-a ucis Tartagă cu automobilul, beat de nici n-a apucat să frîneze, nu mai aveau mult de trăit și or fi fost și săraci. Așa că omul de afaceri brașovean a făcut un gest de filantropie scurtîndu-le
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
Cum să piardă teatrul românesc o atât de generoasă idee, un atât de captivant subiect? Nichita suit pe scenă, cu alaiul de amici, cu nevestele, cu iubitele, cu muzele succesive, cu "leoaică tânără, iubirea", cu votcile, cu pupăturile, cu "măi bătrâne"... Toate acestea trebuiau să vadă luminile rampei și încă demult. Despre Eminescu nu s-au scris piese? Într-adevăr, cum să lipsească piesa de teatru din posteritatea kitsch în care, ca și Eminescu, poetul Necuvintelor este tras cu atâta ardoare
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
rusul Makine s-a împământenit în literatura franceză: la prima vedere, datorită "stilului Proust" (viziunea poetică asupra timpului), la a doua vedere (limpezită de Testamentul francez) prin știința de a face curte abil, insistent, spiritului, culturii și istoriei franceze. Asemenea bătrânului paznic de cimitir din Crima Olgăi Arbelina care istorisește, precum ghidul de piramidă, povestea celor aflați sub pietrele tombale, asemenea compozitorului care se întoarce, bătrân, din Gulag, în Muzica unei vieți, octogenara Charlotte din Testamentul francez (în carte, "bunica autorului
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
la o Facultate de Medicină. Scrie lucrări strălucite în domeniul infecției bacteriologice, pe baza experimentelor făcute pe prizonieri în timpul războiului, căci "întreaga știință actuală se bazează pe aceste experimente" spune dramaturgul Den Fujita. Piesa debutează cu întâlnirea dintre cei doi bătrâni, o reîntâlnire dureroasă pentru Kamata, deoarece Tani redeșteaptă amintirile grotești ale zilelor petrecute în China. Acțiunea se petrece în anul 2000, cei doi au peste 80 de ani. Japonia trece printr-o profundă criză economică. Fiul fostului colonel Kamata Hiroshi
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
pădurea întunecată, dar și buluceala animalelor scăpate din gospodării, turbate de sete, este sugerată admirabil. Cei doi intelectuali care au ascultat, în fața unui pahar de vin, povestea celui de al treila, o poveste „plină de tâlcuri nedeslușite”, auzită de la un bătrân care-i desenase în praf ascultătorului forma monedelor furate și ascunse într-o scorbură - rămân încremeniți când gazda, povestitorul adică, le arată o monedă aidoma celei desenate în praf de moșneagul povestitor al întâmplării. Autorul oscilează între real și imaginar
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
dreaptă, pașnică, s-a dus. Încheieturile moralei au slăbit. Înțelepciunea devine un mod de a scuza, de a explica și, eventual, de a corija existența... Până și apetitul sexual, osândit de creștini, exaltat de păgâni, crește... Au fost și sunt bătrâni, ca Victor Hugo, al căror potențial viril atinge culmi comice... La cărturari, îndeosebi, mult mai puțin la țărani și la oamenii simpli, se remarcă mai lesne modificările vitalității împinsă până la cele mai îndepărtate granițe ale ei... Stând mai de mult
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
pe rând numele... Gabriel, prințul focului; Jurkani, prințul grindinei; Laila, prințul nopții și ultimul, cel mai posomorât dintre ei, Duma, îngerul iudaic al morții, cu aerul său de misit febril... Te și ia în primire cu insuportabilul lui umor: Deocamdată, bătrâne, am venit definitiv!
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]