707 matches
-
în casă. Ea este mai simplă, pentru zilele obișnuite, la lucru, purtând denumirea de cămeșă ori cămașă bătrânească, lucrată din pânză de in sau de cânepă. Uneori poate fi împodobită discret cu motive străvechi de o mare simplitate, numite pui bătrânești, la extremitatea inferioară a mânecilor și la gât. Cămășile femeilor sunt dominate de culoarea neagră, dar sunt decorate în culori diverse, echilibrate: nuanțe de maro, galben, verde, violet. În schimb, la cămășile fetelor, se regăsesc culorile vii, exuberante, cu motive
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
beau. Am stat mult în spital acolo în salon am întâlnit o doamnă tare de treabă care ma ajutat să mă reabilitez iar după ce am ieșit din spital ma angajat să am grijă de mama ei și de o casă bătrânească de asemenea am vorbit și pentru tine să vii cu mine acolo să locuim din nou împreună au grădină, vie mare te vor plăti să îngrijești de tot pe afară prin curte sunt oameni de treabă m-au ajutat mult
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
Erau ca brazi-nalți și mari, / Iar de virtute erau tari Acești feciori, dar - dragii mei - / La minte slabi se-arătau ei. Toată a lor gospodărie / Se dovedea o răzeșie Destul de mare și bogată. / Aceasta se vădea formată Din casa bătrânească. Ea / Avea apoi alăturea Toată pojijia pe care / O casă de-acest fel o are. Se mai afla pe răzeșie / Și o livadă și o vie, Precum și vite îngrășate / Și păsări mari, nenumărate. Toate aceste-alcătuiau / Gospodăria ce-o aveau Feciorii
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
vină. Cu zece noduri, o para, / Baba lega și tremura Pentru bănuții cheltuiți / Căci n-au fost economisiți. Baba voise să îi stea / Feciorii toți alăturea Și două case a zidit. / Pe-acestea ea le-a rânduit Chiar lângă casa bătrânească. / Astfel a pus să se zidească Una la stânga așezată / Și-alta la dreapta înălțată. Dar tot atuncea s-a gândit / Că este foarte potrivit Să-i țină pe ai ei feciori / Și-asemenea și pe nurori, Cu ea, în casa
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Astfel a pus să se zidească Una la stânga așezată / Și-alta la dreapta înălțată. Dar tot atuncea s-a gândit / Că este foarte potrivit Să-i țină pe ai ei feciori / Și-asemenea și pe nurori, Cu ea, în casa bătrânească, / Și-averea să nu-și împărțească, Până când ea va fi simțit / Cum că sfârșitul i-a venit. Apoi, așa precum a vrut, / Pe toate baba le-a făcut. Nu mai putea de bucurie / Gândindu-se cât o să fie De fericită
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
moarte Ea lasă fiului cel mare / Și noră-si, casa pe care A ridicat-o-n răsărit. Casa aflată-n asfințit, O lasă mijlociului / Și-asemenea nevestei lui. Pe noi, care mezini suntem, / Ne-ndeamnă ca să rămânem Aici, în casa bătrânească. / Asta a vrut să ne vestească Mămuca. Priceput-ați voi?” Bărbatul ei a zis apoi: „Nevastă, bine ai grăit! / Așa-i, precum ne-ai tălmăcit!” Ceilalți atuncea au făcut / Precum crezură c-a cerut Baba, ‘nainte ca să piară. Bătrâna a
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > POPAS ÎN PRIMĂVARĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului POPAS ÎN PRIMĂVARĂ Nu mai scriu ca altădată, Cu ritmul tineresc, vioi, Astăzi grijile mă poartă, Spre bătrâneștile nevoi. Am în suflet o mare grădină, Aici am plantat multe prietenii, Iar în viitor prefer să vină, Doar flori, ai prieteniei copii. Să se știe că în primăvară, Natură ce frumoasă ești, Tu apari mereu sprințară, Vrei totul să
POPAS ÎN PRIMĂVARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383238_a_384567]
-
sale Ruxăndrița și veniră amândoi în capul mesei. Ruxăndrița se așeză sprintenă, iar Sima-Vodă rămase în picioare. Tuși ușor, ca spre a-și drege glasul. Se făcu liniște. Din păcate, mica tuse cu scop pur retoric stârni o tuse adevărată, bătrânească și Sima-Vodă începu să tușească din toți rărunchii, zgâlțâindu-se și îndoindu-se ca și cum un turc nevăzut i-ar fi cărat o droaie de pumni după ceafa. Ți-era mai mare mila să-l vezi: roșu la față, apoi vânăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și de alta, peste care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se folosea țigla. La casele vechi răzășești făcute din bârne, prinderea se făcea cu cuie de lemn (casa bătrânească a lui Emil Boghiu, alte case din Fruntești, Stoleru, Ciuchi, Bârgâoanu, Oprișan). Capetele vizibile ale căpriorilor sunt ciopliți cu un model despre care nu se mai știe ce reprezintă și pentru ce-i făcut. Căpriorii se terminau cu „capete de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea două despărțituri pentru ca fumul să iasă în lături. Capătul ridicat al hornului acoperit și cu cele două deschideri laterale se numea ursoaică. Casa era acoperită cu stuf, dar nu ploua în ea. În ogradă mai era o casă veche bătrânească, mai mult pătrată cu o lai groasă și lată unde se putea dormi. Partea de deasupra era netedă și lungă cât ținea peretele casei. Casa era foarte joasă, în față avea ferestre mici de tot. Acoperișul casei se prelungea în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fierea? Știi, moldovenii cântă despre joc ca nimeni alții - dincolo de graiul lor dulce, recunoști că e Moldova numai după temă, că ei cântă... mă rog... aproape numai despre joc, Hai la joc, bădiță, uite, de exemplu, hora: Asta-i horă bătrânească, măi/ Cine-o joacă să trăiască/ Stânga unu, dreapta doi/ C-așa-i hora pi la noi!... Hai la horă, măi flăcăi/ Și jucați bătuta, măi, iaca-așa și așa./ Câte unu, câte doi/ C-așa-i hora pi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe drum, i-am scuturat în păr toate crengile de tei înflorit, sclipeau galben pletele ei negre și scurte, între sânii femeii căzuseră, umede, florile de tei ale unui întreg bulevard, am urcat în apartamentul lor dintr-o vilă veche, bătrânească, și-am iubit-o ca un nebun. Am întârziat câteva ore la petrecerea aia, dar nimeni n-a zis nimic, nici măcar marele regizor, soțul. Doar mai târziu, după vreun an de întâlniri amoroase, bărbatu-său m-a sfătuit într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
domeniul amplu folcloric este atrasă de carte și trudește la făptuirea ei. La împlinirea a treizeci și cinci de ani de activitate artistică a publicat a treia carte a sa, ce cuprinde un număr de trei sute de texte, poezii, balade și cântece bătrânești, obiceiuri ale vieții de familie și datini de sărbători, culese de autoare, intitulată „Dor și neuitare. Poezii și obiceiuri din Crișana”. Evenimentul lansării s-a bucurat de sprijinul P. S. Episcop Virgil Bercea al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
de laureat al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru culegerea sa de folclor, care cuprindea 37 de melodii din alte comune din județul de baștină Sibiu, 4 melodii din Făgăraș. A adunat de-a lungul vieții peste 1200 de doine și cântece bătrânești, culese de prin aproape toate provinciile românești pe unde l-au purtat pașii datoriei de ostaș. Intreg acest material documentar a fost strâns cu răbdare și meticulozitate aproape profesională, într-un răstimp cuprins între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
fost strâns cu răbdare și meticulozitate aproape profesională, într-un răstimp cuprins între 1900 și 1950, și așteaptă negreșit lumina tiparului, cuprinzând un buchet larg și variat de creații, doine vesele, triste, cântece haiducești, de cătănie, melodii de hore, melodii bătrânești vechi și foarte vechi, balade, cântece pastorale, doine de munte, de șes, de dor etc. O altă mare pasiune a lui Ion Muțiu a fost lingvistica. A întocmit chiar un „Dicționar al neologismelor din limba română”, încă nepublicat însă vădind
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
național, țesut în război de mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Doar pentru câteva minute, nu mai mult, preciză ea repede, pentru a marca scurtimea vizitei în timp. - Cât doriți atâta stați, eu nu vă rețin mai mult, Doamne ferește! Cei doi se îndreptară spre strada unde își avea Condurache casa lui bătrânească de pe timpul când Bucureștiul era considerat încă Micul Paris. Descuie poarta grea din fier forjat cu cheia, apoi ușa de la intrare. Își pofti colega în căldurosul și primitorul lui living, încărcat cu tot atâtea amintiri și mobilă veche ca și
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363157_a_364486]
-
pripă, cu mintea cea dintâi, adică aia care te făcea să crezi că tot ce zboară se mănâncă, aia care te împingea să confunzi aparența cu realitatea și să intri cu oiștea-n gard. Degeaba te întrebi cu mintea înțelepciunii bătrânești: „Cum am putut? Ce mi-a venit? Unde mi-a stat capul?” Degeaba te căinezi: „Dacă eram atent, dacă aș fi stat să cântăresc, dacă aș fi știut... Dacă, dacă... Dacă aș putea acum să schimb ceva!” Dar nu se
MINTEA CEA DE PE URMĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368355_a_369684]
-
urez cu drag un veac de sănătate în horă anii să se prindă cu voioșie doar de cele bune și calmul, bucuria la tine să se-adune și-ți mai doresc părinte drag ca sufletul să-ți fie un cântec bătrânesc din munte în câmpie IOAN ADRIAN TRIFAN Referință Bibliografică: ANIVERSARE / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ANIVERSARE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367989_a_369318]
-
de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o casă bătrânească și doi bătrâni în poartă sătui să tot privească... Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: BUNICII / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367990_a_369319]
-
povești cu feți-frumoși cu zmei și cu fantasme cu zânele din codrii neguroși Găsește-mă în dor și pune-mă-n icoane Așază-mă-n pridvor să mă răsfăț în soare și du-mă iar acasă la noi, în satul bătrânesc, și pune-mă la masă și dă-mi ca să ciocnesc. și joacă-mă în horă și du-mă apoi la coasă și fă ce vrei cu mine dar ia-mă iar acasă!... Ioan-Adrian TRIFAN Vänersborg, Suedia Referință Bibliografică: ACASĂ / Ioan
ACASĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367991_a_369320]
-
de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o casă bătrânească și doi bătrâni în poartă sătui să tot privească... Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: BUNICII / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1513, Anul V, 21 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367984_a_369313]
-
bătrâni înainte de vreme. Eu cred că bătrânețea este un examen pentru toți cărora Dumnezeu le îngăduie să ajungă până acolo,un examen extrem de greu,de dur și pe care puțini îl trec cu brio. Tu ființă tânără, să asculți sfaturile bătrânești câți ani ai să trăiești, află pururi ajutor în înțelepciunea lor căci ai tot ce-au învățat, au trăit și-au îndurat - de-ai trăi cât șapte vieți tot ai încă ce să-nveți. Pe părinții tăi iubește-i pân-la
SCRISOAREA UNUI BĂTRÂN CĂTRE O FIINȚĂ TÂNĂRĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368050_a_369379]
-
petrecut întâii ani în care s-a oțelit vitalitatea copilului ce erai. Vorbește despre prietenii de joacă. Vacanțele nu au fost lipsite de periperții, cu toate că le petreceam undeva la țară, la bunica din partea mamei, în satul Stăuceni, județul Botoșani. Casa bătrânească de la țară, cu prispa din lut era înfrumusețată de o grădină plină cu flori înmiresmate și pomi fructiferi, unde mă ascundeam, ori de câte ori făceam năzbâtii, pentru a nu fi găsită, spre a-mi primi porția de ocară de la bunica. Puțin mai
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]