7,651 matches
-
cele două lucrări sînt singurele opere de acest gen ale celebrului artist. Ca un demn elev al lui Tonitza și ca un mare desenator la rîndu-i, dar și ca un la fel de competent analist și experimentator al abisurilor iubirii, și Corneliu Baba a lăsat în urmă cîteva glose, care nu pot fi decît profunde, melancolice și visătoare, pe marginea erosului ca imanență a materiei care palpită și ca miracol al perpetuei întrupări. Pornind de la aceeași înaltă fantasmă a fecundării și folosindu-și
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
Ressu a depus, la rîndu-i, în patrimoniul genului, cîteva desene erotice pline de avînt documentar și de un indiscutabil instinct viril. Dar dacă Tonitza și-a plasat cutremurătoarele-i vedenii în spațiul mîntuitor din proximitatea altarului, dacă imaginația lui Coneliu Baba, dublată de un profund simț al realității - componente atît de bine cunoscute ale personalității sale - , se așază într-un orizont care de-abia de-acum încolo urmează a fi determinat, severul Ressu a intrat abrupt în faptul epic și în
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
o altă lume, a celor care și-au construit, din date (biologice, nu sociale) mai puține, o altă "normalitate", restrînsă. Ei sînt "copiii unui Dumnezeu mai mic". Copii suferind de paralizie cerebrală, oameni condamnați la negru, jucîndu-se neîncetat de-a baba oarba, locuitori ai "țării B (bătrîni și bolnavi)". Adică toți cei de care nu (mai) vrem să știm... Urmează, la rînd, cei care nu vor să știe de noi și de regulile noastre, vînzătorii din talcioc, maeștrii "graf-ului", prostituatele
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
ce ne vor rafina din nou în curînd ar trebui să fie un căcat după definiție și uite că nu-s, deși lucrează cu intelectul. Concluzia: intelectul lor e mic. Altceva, despre care abia am vorbit, e mare. Rock&roll, babe! Aceasta-i diferența dintre ei și cealaltă intelectualitate, mai puțin dotată secundar, fără păr pe piept, la Cornu, în nas, și care pe bună dreptate nu inspiră nimic tinerilor. Cum nu inspirați ceva pozitiv nici cei ce citiți această revistă
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
ei nerușinare. Despre calitățile romanului am vorbit; să-i înregistrăm acum și defectele. Sunt mai întâi niște exagerări inutile, pete de cerneală pe epiderma fină a celor Șase femei. Ar fi putut să se lipsească, Virgil Duda, de replica unei babe înțelepte ("Domnișoară, zice, tare frumos format de păsărică ai! Și arată spre blugii mei care erau într-adevăr foarte ficși!"), ori de unghiile manichiurate (!) ale unui bătrân șofer de țară, numai bune să pipăie dedesubturile pasagerelor luate peste rând. O
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
în haos e superior rîndunicii care, primăvara, își părăsește cuibul titirit în coroana unui faraon - unde îi plăcea lui Téophile Gautier să-l vadă - și nimerește fără șovăire la cuibul ei de anul trecut, lipit pe grindă sub streașina căsuței babei Smaranda din Tupilați?!" Inutilă interogație! întrucît medicina reprezintă un teritoriu pe care viața cu toate ale sale se cuvine a fi nu doar investigată și slujită, "straja omenescului" asociindu-se cu o dăruire care poate dobîndi o alură de "sacerdoțiu
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
Sorin Radulescu Ca încă foarte mulți artiști români mai vechi sau mai noi, rămași necunoscuți sau uitați abuziv, pictorul Aurel Vasilescu așteaptă cu răbdare justiția istoriei artei. Deși a aparținut unei generații strălucite, generație din care mai fac parte C. Baba, Al. Ciucurencu, I. Țuculescu, I.Popescu-Negreni etc., dar mult mai puțin prezent în spațiul public decît aceștia, Aurel Vasilescu suportă în întregime dezavantajele generației, dar nu se bucură de nici unul dintre avantajele ei. Faptul că el prelungește în plină contemporaneitate
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
este chiar Adrian Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM și, bag mîna în foc, viitor senator PRM. Altul, dl Paul Everac, a fost al treilea director general al Televiziunii Române de după Revoluție. Ca răsplată pentru pamfletul Baba la uluci, publicat tot în Flacăra. Revistă în care dl Dinu Săraru (cine altul decît actualul director general al Teatrului Național din București?) a publicat un interviu pe de-a-ntregul fals cu mama d-lui Virgil Ierunca (și el bête
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
lor provine. Afară cu imigranții” Semnează un roman. Ce, cine i-a vârât otravă naționalismului șovin În suflet? De ce-i miroase urât mexicanii, sudamericanii care-i tund gazonul, spală copiii de mizeria omenească? Alt articol, la fel de jegos. De ce na rămas babă asta acasă? S-a săturat de salamul cu s-o ia mama Dracului? În fond și-a trădat țară, lăsându-i pe alții să muncească acolo. No, acum dacă tot are cetățenie, de ce nu se Înscrie voluntară În Afganistan? Cel
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
lui Herzl! Dar aici sunt de acord cu el: cum să ridici un zid între Biblie și Israel? Dimineață irosită, după-amiază sterilă. Le temps passe si vite, si vide. 9 martie. Pe tava micului dejun, măcinici. S-au dus zilele Babelor, încep ale Moșilor, la fel de amestecate. Îndrăznesc să ies din nou, atent la gropi, la băltoace. Delicatul meu baston de cireș nu e făcut pentru asta. Nici ghetele din piele de ied, puțin folosite în toamnă. Mă opresc în pasagiul Macca
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
or ști, măi! șBabaț: Păi, măi omule, păi ce știu eu să zâc, no, ce? Ai fo^ copil, no... amu^ ești mare... Amu^ îți vezi de lucru, și de capre, și de distrare... și ce? șRodicaț: Cum cânt, așa... cânt... /Baba/: Ai, de cântat, d-apoi cântă frumos... Cântă... cântă frumos... șRodicaț: Pe la nunți... șBabaț: Și la nunți, și oriunde... unde, cine te cheamă, nu? șRodicaț: Da... șBabaț: Și te invită... îl vreți duce? îl duceți și pe Rodica? șRodicaț: Mai
Rodica e băiat bun by Marian Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9685_a_11010]
-
cui, fă? A lu' mă-ta? Ia uite, piticania dracu! Vai de mama ta! Aici, patria ți-e mumă și eu... stăpân. Eu sunt legea!! Bă, băgați pe urechile ălea râpate, că nu vorbesc de zece ori ca popa la babele surde! S-a Înțeles? a strigat el clătinându-se ușor. Daaa! au răspuns În cor toți din jurul meu. Acum ne urcăm din nou pe marginea patului cu picioarele atârnate... La linie! ... Ia să văd! Așa! ...Da, așa! Și ascultăm cântece
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
simțim că începe o nouă călătorie a destinului! Ne îmbarcăm cu toată speranța, care să ne țină de cald și să ne îndrume pe drumul cel bun. Și mergem, și mergem, și ne mai dăm jos câte o cojoacă, precum Baba Dochia; mai culegem câte un ghiocel la colț de primăvară, ne scăldăm în soarele auriu al verii, ne potolim setea cu mustul viilor la rod de toamnă și ne așezăm în fața sobei, să ne tragem sufletul, îndreptând ochii spre fereastră
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
urma, si chinezii credeau într-un singur Dumnezeu. Și acuma, unii mai cred!] (...)Reamintim spusă filozofiei chineze că sediul sufletului este în inimă, dar chinezii mai susțin că fiecare organ are un suflet, un duh. [Tot de la bătrîni, mai ales babe, aflasem asta, dar liber cugetătorismul m-a prostit. Cînd mă supără ceva, din mine, mă rugam de acel organ și - minune ! - el se calmă, ce-i drept, temporar.] Ficatul este sediul sentimentului de minie, sediul supărării, ficatul este generalul care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară și a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi, panglici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
se dezlănțuie în cerc sau se desfasoara liniar și radial, față în față, simulând o șarja de cavalerie, sub comanda unui căpitan sau vătaf. Sunt sate în care, asemănător alaiului caprei și ursului se întâlnește alaiul calului însoțit de turc, babă, moșneag și negustor. Uneori caiutii sunt grupați în cete de sine stătătoare conduse numai de un căpitan. Dar sunt și cazuri în care caiutii, mai puțini la număr, sunt incluși în cete mari și sunt subordonați altor personaje, ei având
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cu diverse materiale strălucitoare. În sate există unii oameni specializați în împodobirea cerbului, iar alții în jocul acestui animal. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomima exuberanta și plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, de muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
firea umană. Sub jocul acestor măști se poate exprima liber și în mod lesnicios tot ceea ce nu se poate face în cotidian. Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor, fie în simple alaiuri neorganizate de mascați. Prin intermediul măștii de cap și al costumației sunt evidențiate, într-o manieră specifică, originală și expresiv-caricaturala, cele mai urâte și mai respingătoare racile ale caracterului uman. Elementele definitorii ale fizionomiei - ochii, nașul, gura
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
urâte și mai respingătoare racile ale caracterului uman. Elementele definitorii ale fizionomiei - ochii, nașul, gura, urechile și părul - sunt ingenios metamorfozate pentru a întruchipa bătrânețea, identitatea etnică, specificul profesiunii și, nu în ultimul rând, moartea și drăcii. Dacă moșii și babele sunt o reflectare a cultului înaintașilor, celelalte măști de urâți apar că reprezentări din alte timpuri istorice, văzute în diverse ipostaze. Jidanii, ca grup de mascați, se întâlnesc în toate cetele, ei jucând rolul de negustori lipsiți de scrupule. Pădurarii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
la festivitatea strict legată de carte, de activitatea editorială și de premiu „ne-am propus ca proiectul și inițiativa din urmă cu mai mulți ani, inițiativa revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina”, și din inițiativa colegului nostru Ioan Baba, să aducem în Sala cu portrete a Casei „Libertatea”, unde ne găsim astăzi, portretul colegei noastre, a regretatei Mărioara Baba Vojnović, portretul care rămâne să ne amintească de cea care a fost Mărioara Baba, ziaristă, în primul rând, un ascuțit
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
urmă cu mai mulți ani, inițiativa revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina”, și din inițiativa colegului nostru Ioan Baba, să aducem în Sala cu portrete a Casei „Libertatea”, unde ne găsim astăzi, portretul colegei noastre, a regretatei Mărioara Baba Vojnović, portretul care rămâne să ne amintească de cea care a fost Mărioara Baba, ziaristă, în primul rând, un ascuțit critic de teatru și film, și, desigur, poeta care ne-a dăruit atâtea pagini de poezie. Mărioara Baba, născută în
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
și din inițiativa colegului nostru Ioan Baba, să aducem în Sala cu portrete a Casei „Libertatea”, unde ne găsim astăzi, portretul colegei noastre, a regretatei Mărioara Baba Vojnović, portretul care rămâne să ne amintească de cea care a fost Mărioara Baba, ziaristă, în primul rând, un ascuțit critic de teatru și film, și, desigur, poeta care ne-a dăruit atâtea pagini de poezie. Mărioara Baba, născută în anul 1950, și trecută în neființă în anul 2010”. Apoi, Nicu Ciobanu, în prezența
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
regretatei Mărioara Baba Vojnović, portretul care rămâne să ne amintească de cea care a fost Mărioara Baba, ziaristă, în primul rând, un ascuțit critic de teatru și film, și, desigur, poeta care ne-a dăruit atâtea pagini de poezie. Mărioara Baba, născută în anul 1950, și trecută în neființă în anul 2010”. Apoi, Nicu Ciobanu, în prezența fratelui poetei, Mircea Baba, fost ziarist și crainic la TV Novi Sad, a dezvelit portretul realizat de pictorul Ionel Popovici care, de altfel este
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
rând, un ascuțit critic de teatru și film, și, desigur, poeta care ne-a dăruit atâtea pagini de poezie. Mărioara Baba, născută în anul 1950, și trecută în neființă în anul 2010”. Apoi, Nicu Ciobanu, în prezența fratelui poetei, Mircea Baba, fost ziarist și crainic la TV Novi Sad, a dezvelit portretul realizat de pictorul Ionel Popovici care, de altfel este autorul și celorlalte 12 portrete existente în Sala cu portrete de la „Libertatea”. În continuare a luat cuvântul dl Doru Raul
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]