385 matches
-
Mare, cum sunt Buhalnița, Cârjoaia, Valea Cotnarilor și Sărata, au lăsat urme ale evoluției lor sub forma unor terase în Dealul Babanului, Dealul Furcilor, Dealul Salcâmilor-Sărata etc. Pârâul Buhalnița, după ce și-a format terasa inferioară de 20-30 m, din Dealul Babanului, s-a deplasat mai la vest, formându-și un curs paralel cu coasta Cotnarilor de la poala de răsărit a Dealului Țiglaele lui Baltă, pe direcția nord-vest spre sud-est și ajungând să se verse în Bahlui, în apropiere de gara Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în holocenul superior, Buhalnița a fost captată de către un afluent al Bahluiului în dreptul localității Ceplenița și astfel și-a părăsit vechea vale de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, schimbându-și traseul pe direcția vest-est, între Dealul lui Vodă și dealul Babanului (V. Băcăuanu, 1968). În esență, aspectul actual al văii Bahluiului și a afluenților acestuia, ca și forma unor interfluvii situate de o parte și de alta a văii, a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursului răului și de retragerea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața acestora este modelată în întregime de procese aluviale foarte active. Așa este cazul cu Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul lui Vodă, Dealul Babanului, Dealul Cătălina, Dealul Bălășoaiei (toate situate între Hârlău și Cotnari). Versanții Procesele geomorfologice care modelează versanții din bazinul superior al râului Bahlui în amonte de Cotnari sunt reprezentate prin eroziune areolară (superficială) și liniară, surpări și alunecări de teren, acestea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la rândul lor de variațiile pantei, gradul de acoperire cu vegetație, tipul de cultură etc. Areale bine definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
primul război mondial albia Bahluiului era mai puțin adâncă (cu 1-2 m) și că în unele puncte au funcționat chiar mori de apă (la Ceplenița și Bădeni precum și la ieșirea din Hârlău). Șesul părăsit al Buhalniței vechi, captate, între Dealul Babanului și Dealul Țiglaele lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mare (circa 2 km lungime, lațimea variind între 300-600 m) reprezentând spațiul pe care este așezat orașul. La sud de Hârlău, această terasă apare în câteva areale destul de fragmentate (Bădeni, sudul Dealului Hatiei, la nord de Ceplenița, în sudul Dealului Babanului și a Dealului Bălășoaei). Alcătuirea geologică a acestei trepte de relief se caracterizează de obicei prin prezența unor luturi nisipoase și nisipuri fine la partea superioară. Acestea sunt dispuse peste formațiuni nisipo argiloase și chiar pietrișuri fine. Baza sa este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
destul de fragmentată, acolo unde apare, se prezintă ca o treaptă clară de relief, cu o frunte bine exprimată și un pod aproape orizontal, cu lățimi variabile (câteva sute de metri). Ea se întâlnește în partea sudică a Dealului Morii, Dealului Baban, Dealului lui Baltă, Dealul Bălășoaia. De asemenea, se întâlnește fragmentar la vest de Hârlău, în zona satului Zlodica și Cotnari. În structura sa se remarcă un soclu argilo marnos și un complex aluvionar suprapus format din nisipuri cu structură încrucișată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic al Dealului Cireșului, la extremitatea nordică a Dealului Baban și Dealului lui Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea centrală a Dealului Morii-Ceplenița, în Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Baltă precum și în Dealul Hatiei (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). T4-Terasa de 60-70 m altitudine relativă este una dintre cele mai extinse și mai bine individualizată. Ea este prezentă în partea centrală a Dealului Morii-Ceplenița, în Dealul Cireșului și Dealul Babanului. Soclul său sarmațian este acoperit de depozite aluvio-coluviale formate din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în bază, iar la partea superioară întâlnim depozite de luturi loessoide (V. Băcăuanu, 1962) T5-Terasa de 90-100 m altitudine relativă a fost
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Râurile (pâraiele) care debușează în Bahlui în zona de contact, au depus aici importante depozite aluvionare, pe care le-au etalat sub forma unor terase locale destul de fragmentate. Astfel, în partea inferioară a văii Buhalnița, pe versantul nordic al Dealului Babanului, se întâlnesc orizonturi de prundișuri sub forma unor terase, cu altitudine relativă de 20-30 m și 60-70 m. Ele aparțineau văii Buhalnița, înainte de a fi captată.Pe cursul inferior al văii Broscăria, la est de Ceplenița, se dezvoltă câteva porțiuni
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cele mai importante fenomene de captare s-au produs pe latura de vest a bazinului hidrografic al râului Bahlui, în zona Ceplenița-Cotnari. Astfel, pârâul Buhalnița, care curgea în holocenul inferior prin regiunea joasă dintre Dealul Țiglaele lui Baltă și Dealul Babanului ajungând în Bahlui la sud de gara Cotnari, a fost captat . Valea decapitată, lipsită de o scurgere permanentă, păstrează încă caracteristicile unei văi formate de un râu permanent. În acest sector, între satele Buhalnița și Zlodica, Dealul Babanului și Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și Dealul Babanului ajungând în Bahlui la sud de gara Cotnari, a fost captat . Valea decapitată, lipsită de o scurgere permanentă, păstrează încă caracteristicile unei văi formate de un râu permanent. În acest sector, între satele Buhalnița și Zlodica, Dealul Babanului și Dealul lui Vodă există toate elementele morfologice proprii unei captări. Șaua de captare apare la o altitudine relativă de numai 5-7 m deasupra albiei actuale a Buhalniței. Cotul de captare și un mic defileu format pe seama secționării unui glacis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în 1934, emite ideea existenței acestui glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău (vechi conuri de dejecție) au fost secționate și izolate sub forma unor dealuri, ca de exemplu Dealul Babanul, Dealul Țiglaele lui Baltă, etc. Glacisurile au aspectul unor suprafețe cu înclinări mult mai mici decât cele de la partea superioară a abrupturilor. Ele se dezvoltă în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
paralelizate cu terasele superioare ale râului Bahlui. Deci, acestea s-au format încă de la sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (V. Băcăuanu, C. Martiniuc, 1965). Ele se găsesc la partea superioară a unor dealuri, coline sau platouri din apropierea zonei înalte (Dl. Babanului, Dl. Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007. Covaci, Diana, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. David, P.H., Baban, Adriana, Women"s health and reproductive rights: Romanian experience, Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996. Doboș, Corina (coord.), Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, Editura Polirom, Iași, 2010. Gal, Susan, Kligman, Gail, Politicile de gen în perioada postsocialistă, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
2009. Anton, Lorena, "'The fetus is the socialist property of the whole society': Abortion and Pronatalist Policies in Romania's Golden Era", în Thanh-Huyen Ballmer-Cao, Isabelle Engeli et Pierre Muller (eds.), Les politiques du genre, Ed. L'Harmattan, Paris, 2009. Baban, Adriana, Henry P. David, "Voices of Romanian Women. Perception of Sexuality, and Partner Relations during the Ceaușescu Era", în Kirsten Moore, Sondra Zeidenstein (eds.), Learning about sexuality: a practical beggining, The Population Council International Women's Health Coalition, New York, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
p. 191. 7 Diana Covaci, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007, pp. 525-546. 8 P.H. David, Adriana Baban, "Women's health and reproductive rights: Romanian experience", în Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996, pp. 235-245. 9 V. Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României, Editura Alpha MDN, Buzău, 2007, p. 20. 10 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Luciana M. Jinga, Florin S. Soare (coord.), Corina Doboș, Crisitna Roman, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, vol. II: Instituții și practici, Editura Polirom, Iași, 2011. 4 Gail Klingman, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, București, Humanitas, 2000; Adriana Baban, Henry P. David, "Voices of Romanian Women. Perception of Sexuality, and Partner Relations during the Ceaușescu Era" în Kirsten Moore, Sondra Zeidenstein (eds.), Learning about sexuality: a practical beggining, The Population Council International Women's Health Coalition, New York, 1996; Lavinia
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
presa anilor 1946-1989 însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului și erau subvenționate de stat. Câteva nume dintre cei afirmați în această perioadă dar care au dat, însă, măsura valorii lor după 1989: Ioan Baban, Corneliu Bichineț, Simion Bogdănescu, Mircea Ciubotaru, Theodor Codreanu, Mircea Coloșenco, Vicențiu Donose, Ion Enache, Vasile Iancu, Petrea Iosub, Constantin Iurașcu Tataia, Cezar Ivănescu, Gheorghe Lupu, Constantin Manea, Dumitru V. Marin, Ion Mâcnea, Ion Murgeanu, Petru Necula, Traian Nicola, Gruia Novac
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
manifestații culturale și literare, Mircea Colo șenco, dar mai ales pe Theodor Codreanu, publicist, profesor, critic literar recunoscut, Dumitru V. Marin (singurul vasluian în Dicționarul etnologilor români și în Dicționarul presei române, cu activitate politică, educativă și socială unică), Ioan Baban, profesor, analist, romancier dar și Dan Ravaru, publicist, monografist, cercetător, etno folclorist, Corneliu Bichineț, publicist, prozator, om politic, Gelu Bichineț, publicist (director Biblioteca Județeană), Laurențiu Șoitu, profesor dr. universitar, autor a numeroase studii de filosofia culturii, Cristian Simionescu, profesor și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și în alte județe s-au năpustit "în presă" chemați și nechemați. O bibliografie din Caraș-Severin înregistrează sute de ziare, "ziare", foi, foițe, notițe, cu tot felul de nume, fără vreun fel de reprezentativitate națională așa cum și Dicționarul profesorului Ioan Baban despre mișcarea literară locală include și nume fără vreun fel de renume, numeric impresionante, valoric slabe sau nule. Subliniem munca de Sisif a prietenului nostru de o viață, cu care, într-un timp am activat pe tărâm cultural. întrebări cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mesaj. În acest sens, trebuie să recunoa ștem că TV Vaslui, Radio Unison și ziarul „Meridianul" a reprezentat o adevărată școală jurnalistică. Mulți din cei care mânuiesc azi condeiul în publicațiile județene și nu numai, au trecut prin această Ioan Baban adevărată înstituție a presei locale. (Meridianul, VIII, nr. 48 (674), 30.11.2006) 118 " TVV - 15 în explozia cultural - informaț ională" din județul Vaslui CARTEA - O PERMANENȚ| Scrisă direct, parcă dintr-un fotoliu de reporter mânat de gândul să nu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
realizări". Astfel, triunghiul TVV UNISON Radio (Vaslui și Bârlad) - publicația MERIDIANUL sunt, incontestabil, un reper în sensul mass-media ca "amvon". Repere ar fi (situate pe alte paliere) și reușitele regizorului Cornel Porumboiu, evoluția unor voci scriitoricești precum Teodor Pracsiu, Ioan Baban, Corneliu Bichineț, Adina Huiban, Daniel Dragomirescu, dar și, să zicem, mișcarea fotbalistică a „plăieșilor" lui 121 Dorinel Munteanu... Toate acestea exprimate într-un spațiu creștin prin excelență, revitalizat de Episcopia Hușilor (unde tatăl meu a fost seminarist, în anii 20
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cele mai grele ale momentului, mare mândrie pentru noi (suntem în 2009!), sunt: prof. dr. Teodor Codreanu (eminescolog, susținător și al A.C.V.), Teodor Pracsiu (recunoscut teatrolog și jurnalist), Dan Ravaru (veșnic tânăr și proaspăt în monografiile câtorva comune), Ioan Baban (bun romancier și spirit mereu activ), prof. dr. Dumitru V. Marin (etnolog, monografist, romancier, editorialist, animator cultural, conducător de partide etc.), Marin Rotaru (un creator cu mult mai presus de condiția învățătorului), Val Andreescu (exploziv ca jurnalist și poet), Ion
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]