402 matches
-
o mie și o sută de pagini, format mare și scris mic. Am reușit să citesc vreo cinci capitole, dar mi s-au părut perfect indigeste. Era cât pe ce să dobândesc complexe din cauza acestei cărți: într-o zi, Adriana Babeți mi-a povestit că un doctorand al ei citea "cu infinite delicii" cărămida pynchoniană, ceea ce m-a făcut să mă simt total expirat. Am reînceput lectura, dar n-am reușit să depășesc performanța anterioară. M-am reechilibrat spectaculos când fostul
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
într-un plan al existenței asumate. Chip cu echivalare speculară în durată, în cauzalități și conexiuni. Să-i urmărim cîteva aspecte. începutul e chiar numele auctorial întors pe față și pe dos ca o mînecă, cu contribuția (imaginară) a Adrianei Babeți, care-l interoghează pe eseist, alintîndu-se ("Luco, ești luminos, așa cum îți spune numele? Sau întunecos?"), ca și a fratelui mai mic, care obișnuia a-și anexa numele de familie obiectelor, în registru hipocoristic: "Măsuța Pițu, Blidișor Pițu, Știobuleț Pițu, Calendar
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
o sacoșă, o sarsana cu care să pornească în aventura aprovizionării. Decenii întregi de excursii similare prin alimentarele și piețele goale ale comerțului ceaușist o transformaseră exact în femeia-cal, femeia-ricșă sau furnica eroină despre care scrie, la persoana întâi, Adriana Babeți. Două întâmplări din cotidianul anilor '80, recuperate de ea ca bruioane dintr-o agendă mai veche și dezvoltate reportericește în "timpul mărturisirii", par desprinse dintr-o producție suprarealistă. Că aceasta era chiar realitatea, și că nimic nu e tras în
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
suprarealistă. Că aceasta era chiar realitatea, și că nimic nu e tras în registrul satiric, pot depune mărturie cititorii care au apucat iepoca. În schimb, pentru adolescenții de astăzi întâmplările reproiectate vor părea un surplus retoric și fantezist. Dacă Adriana Babeți vede regimul trecut prin ochii încercănați și aplecați în jos ai femeii-cal, Anamaria Beligan analizează mai întâi și derulează epic mai apoi scenariile erotice în epoca "decrețeilor". Cu cât interdicțiile erau mai numeroase și constrângerile mai aberante, cu atât fantasmele
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
respectiv cele mai șterse datorate Rodicăi Binder ori Ioanei Ocneanu-Thiéry, pun în lumină și mai bine celelalte contribuții, deopotrivă substanțiale și expresive. Acestea au un adevăr omenesc, feminin și personal pregnant, dar și resurse scriitoricești surprinzătoare. Paginile scrise de Adriana Babeți (Sarsanela), Alina Radu (O zi din viața Alinei Viktorovna) și Simona Sora (Bibliotecile spitalelor mele), de facturi complet diferite, atrag atenția asupra unor veritabile talente prozastice, insuficient exploatate până acum. Reconfirmări avem la Adriana Bittel (Servus, Reghina), Mariana Codruț (într-
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
rememorare (Mariana Codruț și Gertrud B.), fie o confesiune dirijată, epistolar, către unul dintre coordonatori (Nora Iuga către Radu Pavel Gheo). Amintiri în doi (în două) vedem și în textul Simonei Popescu (cu asocierea unei prietene din studenție). La Adriana Babeți, Adriana Bittel, Alina Radu, Doina Ruști și Simona Sora, radiografia trecutului ceaușist este în schimb implicită. Modalitatea de a-l recupera apare ca una ficționalizată, în diferite forme: a jurnalului găsit ori reinventat (Adriana Bittel și Alina Radu), a reportajului
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
Doina Ruști și Simona Sora, radiografia trecutului ceaușist este în schimb implicită. Modalitatea de a-l recupera apare ca una ficționalizată, în diferite forme: a jurnalului găsit ori reinventat (Adriana Bittel și Alina Radu), a reportajului literaturizat și autoreferențial (Adriana Babeți), a confesiunii dure, cu scanarea propriei intimități (Doina Ruști) sau a plonjonului într-o halucinantă irealitate imediată, de spital românesc (Simona Sora). Câte autoare angrenate în proiect, aproape tot atâtea voci convingătoare. Și câte experiențe feminine, tot atâtea formule de
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
Vasile Popovici, Gheorghe Schwartz, Smaranda Vultur, Eugen Bunaru și mulți alți scriitori din Banat și din țară ale căror cariere literare au fost legate, într-un moment sau altul, de Orizont. Actualii conducători ai Orizontului - Mircea Mihăieș, Cornel Ungureanu, Adriana Babeți - poartă o convorbire în trei despre trecutul și prezentul revistei (realizator: Robert Șerban). În loc de text omagial Livius Ciocârlie publică fragmente dintr-un vechi jurnal din care se va vedea, după cum notează, "cât de prezentă a fost revista în cariera mea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
hârtie frecvent răsturnate, în care poți să găsești nu arareori texte mai bune decât cele trimise la tipar. Când, în 1981, am fost angajat corector la "Orizont" (la presiunile lui Cornel Ungureanu și beneficiind de fina "lucrătură diplomatică" a Adrianei Babeți), redactorul-șef, Ion Arieșanu, mi-a comunicat, în stilul său sec-intempestiv, dar care ascundea o mare delicatețe sufletească: "Băiete, să știi că dacă vrei să te căpătuiești, n-ai nimerit locul. Munca e multă și plata puțină!" Așa a și
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
Poate că unele reviste culturale arată prăfuit. Dar chiar dacă ar arăta de o sută de ori mai rău, le prefer fabricilor de vulgaritate și idiotizare care sunt televiziunile. Într-un interviu pe care Robert Șerban ni l-a luat Adrianei Babeți, lui Cornel Ungureanu și mie, răspundeam în felul următor la întrebarea dacă nu sunt cumva mult prea multe reviste în România acestui moment (iertați-mi nedelicatețea de a mă autocita!): "Publicațiile literare și culturale nu sunt niciodată prea multe. Multe
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
știu nici azi. Podurile de la gară, de la Santa Lucia la campo Santa Fosca, unde-i sediul nostru, cu statuia lui Sarpi în față, mi se păreau nesfârșite, în fine, ajung, colocviul e în desfășurare. Revăd fețe cunoscute - Cornel Ungureanu, Adriana Babeți, Ion Mircea, Denisa Comănescu, Doina Uricariu, ce ușurare! Apoi mi-am citit versurile, am mai spus ceva, m-am așezat, epuizat. La cocktailul de după, mi-am scos ochelarii, ce oroare, eram ,,ca un mafiot bătut zdravăn", îmi zice Adriana. Aha
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
Mi se reproșează adeseori că-mi apăr prietenii chiar în situații când ei par de neapărat. O fac însă dincolo de conjuncturi. O fac în numele adevărului adânc pe care-l știu despre ei. Nici unul din prietenii mei foarte apropiați - de la Adriana Babeți, Valentin Constatin, Silviu Lupescu, Ioan Morar, la H.-R. Patapievici, Vasile Popovici, Eugen Suciu ori Vladimir Tismăneanu - nu-mi sunt dragi exclusiv pentru calitățile lor pur umane. Am și o adâncă admirație intelectuală pentru fiecare dintre ei. Sunt minți strălucite
Vă împrieteniți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7840_a_9165]
-
autorul trasează principalele trăsături ale dandysmului, ca fenomen specific englez, propriu oamenilor nordului, "limfatici și palizi, reci precum marea ai cărei fii sunt, dar irascibili exact ca ea". (v. Barbey d'Aurevilly - Dandysmul, traducere, studiu introductiv și selecția antologiei: Adriana Babeți, Polirom, 1995). Studiul respectiv se vrea o analiză lucidă a unui fenomen comportamental ce va preocupa, în egală măsură, mari scriitori ai secolului XIX și XX ca Baudelaire, Huysmans, Proust, Camus etc. Barbey d'Aurevilly analizează trăsăturile definitorii ale dandysmului
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
de o editură prestigioasă. În orice caz, cartea s-a epuizat foarte repede, iar cronicile au fost foarte frumoase, chiar din partea unor critici temuți pentru afurisenie (între cei care au comentat această carte pot fi amintiți: Dan C. Mihăilescu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, Radu Pavel Gheo - n. I.R.). - Ulterior, această primă carte de povestiri ai publicat-o și aici, în Australia, unde a fost nominalizată, alături de alte două cărți de proză scurtă, la un premiu important. Cum îți explici succesul ei
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
nu o dată, alergând după tramvai. Și asta după ce împlinise nouăzeci de ani! L-am întrebat, evident, în mai multe rânduri în ce constă secretul acestei vitalități nemaiîntâlnite. Într-o zi, în redacția revistei "Orizont", a decis să ne dezlege, Adrianei Babeți și mie, marele mister: "Dragii mei, e simplu: secretul e să nu te înfrânezi de la nimic, să nu pui la suflet nimic, să primești orice lovitură cu seninătate!" Banalități, veți spune. Dar e vorba tocmai de acele banalități pe care
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
mijloace restrânse de difuzare (tirajul cărții a fost de 100 de exemplare). Cărțile prof. Moldovanu nu s-au bucurat de nici o cronică în revistele culturale și literare din București, dar nici în periodicele din Iași. Ce-i drept, "cantemirologii" (Adriana Babeți, în Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, 1978, și Gabriel Mihăilescu, în Universul baroc al "Istoriei ieroglifice". între retorică și imaginar, 2002), au relevat unele din contribuțiile aferente ale lui Dragoș Moldovanu, consacrându-le analize judicioase. În cartea sa din 2002, Dragoș
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
virtutum, 1682) cu traducerea lui de către Cantemir (în partea a III-a a Divanului): hiperbatele din traducere sunt mult mai numeroase decât cele din original: 82 față de 36. Nici un comentator, nici cei care cunoșteau studiul prof. Moldovanu (Sultana Craia, Adriana Babeți, Gabriel Mihăilescu) nu au relevat importanța deosebită a acestuia: studiul schimbă cu totul perspectiva asupra stilului lui Cantemir. Motivul: comentatorii nu au cunoscut contextul - nedumerirea generală cu care a fost primit stilul lui Cantemir - relevat de Dragoș Moldovanu abia în
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
Istoria ieroglifică, ediția P. P. Panaitescu - I. Verdeș, 1965, II, 98). Intenția conștient stilistică la Cantemir este scoasă în evidență și în subtilul articol al lui Dragoș Moldovanu, Stilizarea citatului biblic în "Divanul" lui Dimitrie Cantemir (analizat și de Adriana Babeți): "O asemenea uimitoare conștiință stilistică, scrie Dragoș Moldovanu, o constituie dislocările și stilizarea în general a citatelor biblice, care nu își are corespondentul nu numai în traducerile românești oficializate, dar în nici o altă versiune a Bibliei, fie ea ortodoxă, catolică
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
1970, p. 205, citat de Dragoș Moldovanu în 2002, 190) este, după autorul ieșean, lipsită de temei. Aș adăuga: chiar dacă nu este dedusă din stil, identificarea la Cantemir a unei "crize", a unei sfâșieri lăuntrice (Doina Curticăpeanu, Manuela Tănăsescu, Adriana Babeți, Zoe Dumitrescu-Bușulenga), a unui "fior tragic" (Doina Curticăpeanu) mi se pare arbitrară. Cred că este o adevărată performanță de a "împinge" spre tragic un autor atât de vădit dominat de un impuls ludic și estetic cum a fost autorul Istoriei
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
de normalitate. Lucrătorul ostenit Nu mai puțin de cinci pagini, foarte interesante, dedică revista ORIZONT memoriei lui Nicu Vladimir, de la a cărui dispariție (10 octombrie 1995) tocmai s-au împlinit cincisprezece ani: un interviu realizat de Mircea Mihăieș și Adriana Babeți cu Anda Niculina Pittiș, cea care i-a fost soție acestui adevărat hippie român din deceniul al optulea, câteva amintiri semnate de H.-R. Patapievici, Andrei Oișteanu, Mimo Obradov și Călin-Andrei Mihăilescu, o pagină de poeme inedite și o recenzie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6009_a_7334]
-
2010 a avut loc la București, la Clubul Țăranului, a treia ediție a Festivalului Internațional de Literatură, avînd în acest an tema Re-Writing The Map of Europe și un mare număr de invitați: Ádám Bodor, Ognjen Spahić, Dubravka Ugrešić, Adriana Babeți, Petru Cimpoeșu, O. Nimigean, Dan Sociu, Cristian Teodorescu și Varujan Vosganian. Cu doi dintre aceștia - muntenegreanul Spahić și apatrida Ugrešić, originară din Croația și stabilită în Țările de Jos - am stat de vorbă mai pe larg, printre altele, despre cărțile
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
e important pentru el”. Ultima secțiune a cărții - și cea mai extinsă -, de altfel, reproduce o discuție bogată, atitudinal și ca informație, purtată între un inepuizabil și mereu afabil Tony Judt și câțiva membri ai grupului „A Treia Europă” (Adriana Babeți, Daciana Branea, Dorian Branea, Livius Ciocârlie, Gabriel Kohn, Marius Lazurca, Sorin Tomuța, Tinu Pârvulescu, Cornel Ungureanu), pe cele mai sensibile teme, probabil, ale contemporaneității, toate hrănite din pânza freatică a unui veac XX neasumat cum se cuvine. De ce nu s-
Lumea de azi: scepticism și proiecții by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4891_a_6216]
-
i dreptul de a-și lua prin surprindere cititorii la apariția viitoarelor volume.” Lăsându-i deoparte pe cei rezervați, aflăm, totuși, ce scriu Cornel Ungureanu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Viorel & Gabriel Marineasa, Radu Pavel Gheo, Alina Radu, Lucian Alexiu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș însuși. Proiectele anunțate sunt promițătoare. Ne convingem încă o dată că bănățenii sunt harnici, ambițioși și au motive să se creadă „fruncea”. Din același număr al revistei am reținut și alte semnături interesante: Andrei Oișteanu, Marta Petreu, Tino
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5295_a_6620]
-
Nicolae Oprea 12.11.1869 - a murit Gheorghe Asachi (n. 1788) 12.11.1947 - s-a născut Nicolae Diaconu (m. 2005) 12.11.1949 - s-a născut Adriana Babeți 12.11.1950 - s-a născut Mircea Nedelciu (m. 1999) 12.11.1984 - a murit Eta Boeriu (n. 1923) 13.11.1909 - s-a născut Eugen Ionescu (m. 1994) 13.11.1914 - a murit Dimitrie Anghel (n. 1872) 13.11
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5128_a_6453]
-
care te obligă să te oprești pentru a le vizita pe îndelete. Să amintim câteva: admirabila conferință susținută de Horia-Roman Patapievici la Viena și intitulată chiar „Discurs la Viena"; apoi, interviul cu Virgil Nemoianu realizat de Cornel Ungureanu și Adriana Babeți; dialogul lui Eugen Bunaru cu Ioan Es. Pop, al cărui profil este completat cu un semnificativ grupaj de versuri; cronicile semnate de Cornel Ungureanu, Angelo Mitchievici, Alexandru Bunaru, Radu Ciobanu, Grațiela Benga, Alexandru Ruja, Cristina Chevereșan; poemul lui Șerban Foarță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]