947 matches
-
de Soto vorbește 639 despre descoperirea 640 printre ruinele Babilonului a unor tăblițe din argilă ce atestă nivelul comerțului dintre orașe și mijloacele financiare de plată. "De asemenea, Joaquin Trigo menționează că în jurul anului 3300 î.Hr., templul lui Uruk (rege babilonian) era proprietar al pământului pe care-l exploata, primea ofrande și depozite și acorda împrumuturi fermierilor și comercianților, devenind prima bancă din istorie"641.De asemenea, în istoria apariției bancnotei și a sistemului de emisiune bancară cu rezerve fracționare, Huerta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
București, 1970, p. 272. 548 Ibidem, p. 273. 549 Ibidem, p. 275. 550 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 308. 551 V. Gordon Childe vorbește despre modul în care funcționa economia banului în epoca Imperiului Babilonian. Redau textul mai jos. Vezi și De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967, p. 150. "Dreptul babilonian consfințit de Hammurabi garanta drepturile creditorului și consfințea exploatarea micului producător de către cei bogați. Debitorul putea fi adus nu numai în situația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 308. 551 V. Gordon Childe vorbește despre modul în care funcționa economia banului în epoca Imperiului Babilonian. Redau textul mai jos. Vezi și De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967, p. 150. "Dreptul babilonian consfințit de Hammurabi garanta drepturile creditorului și consfințea exploatarea micului producător de către cei bogați. Debitorul putea fi adus nu numai în situația de a-și ipoteca pământul, dar și de a-și da în garanție nevasta, copiii și chiar propria
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Rig Veda, IV, 19, 3) zăcând întins (aśayanam), dormind (abudhyamanam), cufundat în somnul cel mai profund (su¿upa¡am), de netrezit (abudhyam) (20, p. 32). Inerția, somnul, letargia, nonmanifestarea sunt stări proprii ființelor mitice care întruchipează Haosul. În mitul asiro- babilonian al creației (Enuma Eliș, I, pp. 37-40), Apsu - principiul masculin al Haosului - pornește război împotriva zeilor, pentru că aceștia, prin comportamentul lor vivace și zgomotos, îi tulbură somnul : „Vreau să-i distrug, să termin cu purtările lor, ca liniștea să fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
A 1021-1025) sau în case zidite, ca într-un mit iranian unde Yima (omul primordial), pentru a supraviețui potopului de zăpadă, își construiește o casă-cetate, numită Vara = „loc înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele variante ale legendei babiloniene a potopului, corabia mântuitoare este făcută după dărâmarea casei și, probabil, din materialele ei : „Dărâmă-ți [această] casă, construiește-ți o corabie !” (21, pp. 95 și 166). Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ei : „Dărâmă-ți [această] casă, construiește-ți o corabie !” (21, pp. 95 și 166). Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat de zeul Ea) ca model arhitectonic al arcei, faptul că, în diverse legende ale potopului (sumeriană, babiloniană, biblică, greacă), pe locul unde acostează arca se ridică un altar sau un templu, analogia etimologică Naus (navă) - Naos (templu), precum și analogia metaforică Arcă - Biserică (Arca lui Noe - Nava lui Cristos), amândouă fiind lăcașuri ale mântuirii, sunt doar câteva argumente
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la alții, ci printr-o afinitate pri- mordială ariană” (19, p. 579). Revenind la valențele simbolice ale arcei lui Noe, dar mărind gradul de abstractizare a simbolului, remarc faptul că arca este o reprezentare a Lumii (imago mundi). În mitul babilonian (95), arca este edificată în șapte zile, iar zeul Ea sugerează ca model templul Apsu (21, p. 167), același care a servit ca model cosmogonic zeului Bel-Marduk (21, p. 36). Pe de altă parte, în majoritatea miturilor diluviene, planurile de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de transport. Ea este un depozit de date genetice, o biotecă (gr. bio = „viață”, théké = „ladă, depozit”), un receptacul ermetic care conține (conservă) germenii lumii și trebuie să supraviețuiască sfârșitului acesteia, pentru a face posibil un nou început (în mitul babilonian al potopului, arca este numită „Păstrătoarea vieții” - 21, pp. 95-96). Menirea arcei nu este aceea de a transporta în spațiu, ci de a transporta în timp, de a conserva deci, de a feri de distrugere, de a păstra închisă tainica
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
50, p. 258) „nu este altceva decât o traducere textuală în limba akkadiană [...] a unui poem sumerian”. Un copac - Huluppu - care creștea pe malul Eufratului a fost smuls de Vântul de Sud și acoperit de ape. Zeița Inanna (Iștar la babilonieni) l-a luat și l-a răsădit în grădina sacră a templului ei din Uruk, cu gândul să-și facă din lemnul lui un pat și un tron. Copacul adăpostea la rădăcină șarpele „care nu cunoaște vrajă”, într-o scorbură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
casa de furtună, sunt atestate și în localitățile rurale din vestul Europei (cf. 94, p. 306). 94. Hervé Fillipetti, Janine Trotereau, Symboles et pratiques rituelles dans la maison paysanne traditionnelle, Berger-Levrault, Paris, 1978. 95. Poate nu întâmplător, în aceeași tradiție babiloniană, pământul și celelalte planete erau considerate a fi de forma unor bărci monoxile. O imagine „destul de ciudată” pentru un istoric grec de acum două milenii : „Iar în privința pământului, spun lucruri destul de ciudate : pământul are - zic ei [caldeenii] - forma unei luntri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în orânduială pământul și apele” (61, pp. 309-314 ; 141, pp. 66 și urm. ; 142, pp. 235 și urm.). Multe dintre aceste motive mitice au supraviețuit în tradiția chineză, regăsindu-se în texte folclorice (63, p. 145). b) Un vechi poem babilonian (secolul al XIV-lea î.e.n.) îl prezintă pe Adapa din Eridu, mare preot al zeului Ea. Printr-o incantație magică, Adapa a rupt o aripă a Vântului de Sud (imaginat ca o ființă hibridă înaripată), producând astfel seceta, pentru că „șapte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Remedii aproape identice recomandau scriitorii latini (Plinius cel Bătrân, Marcellus Empiricus ș.a.) încă în primele secole ale erei noastre. Amulete cu înscrisuri magice, analoage cu cele românești, cum ar fi cele în spirală (29, pp. 418- 420), sunt atestate la babilonieni (121, p. 57), la cretani (122, p. 160) etc., forma labirintico-spiralată fiind con- siderată din cele mai vechi timpuri ca fiind apotropaică. La români, „răvașul de leac” era fie purtat la gât de bolnav, fie aruncat pe apă, fie înghițit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Haosului. Astfel de ființe compozite - în care speciile se contopesc, spulberând toate legile biologicului - populează și simbolizează Haosul precosmogonic. Iată-l descris în Cosmogonia redactată de Berosos (secolul al III-lea î.e.n.). Acest preot caldeean al zeului Bel-Marduk rezumă mitul babilonian al facerii lumii, la rândul său o prelucrare a străvechiului mit cosmogonic sumerian : A fost un timp [...] în care „Totul” era întuneric și apă ; atunci au luat ființă viețuitoare diferite și de o conformație ciudată. Căci atunci ar fi luat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tot din spațiul carpato- danubian ar fi pornit : latina, greaca, slavona, idiomurile indo-europene și toate celelalte limbi, dialecte și graiuri cunoscute. În aceeași vatră s-ar fi mani- festat epicentrul culturii universale, în care își au rădăcinile cea egipteană, indiană, babiloniană, persană, chineză, greacă etc.” (6). Am citat mai mult din acest articol, pentru a arăta că protocronismul românesc, activ în epoca național-comunismului, dăinuie - și încă în forme dintre cele mai radicale și ridicole. Limba română a intrat în competiție mult
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lucrurilor de aici de pe pămînt. Alexandre Koyré, istoric al științelor, analizînd condițiile mentale sau ideologice care au făcut posibilă nașterea științei moderne, adică fizica matematică, nu l-a întîlnit pe Dumnezeu, ci Întruparea. E adevărat că grecii au inventat geometria, babilonienii, astronomia, și arabii, algebra. Cu siguranță. Dar aplicarea matematicilor la realul empiric era de neconceput în cadrul opoziției absolute inteligibil/sensibil. De unde și absența tehnologiei, articularea științei asupra lumii materiale a mașinilor, în lumea antică. Nu era decît matematică ideală sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
convinge decît pe cei deja convinși. Istoricul rezonabil, în afara oricărei credințe preconcepute, răspunde prin factorul timp. Monoteismul, este adevărat, nu se află la începutul istoriei religiilor, ci mai degrabă către sfîrșit. Dar dacă trebuie să îl analizăm în termenii evoluției, babilonienii, care au inventat astronomia, și grecii, care au inventat matematica și filosofia, 1-ar fi inventat și pe Dumnezeu cel unic. Ei nu erau din punct de vedere intelectual mai puțin dezvoltați ca evreii. Părintele psihanalizei a răspuns prin tată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
merge înainte și arată drumul ca o lumină în întuneric, ca dîra de fum din timpul zilei. După cucerirea Canaanului, de exemplu, Israel îl abandonează pe Iahve pentru "baali și astarte" (Judecătorii 10, 6). Se produce recăderea în banala urbanitate babiloniană, în religia închisă a Cetății antice, efect al incintei, cu zeii care se bat pentru ea, cu ea. Și cum fac profeții să le-aducă aminte sedentarizaților de cuvîntul acelui Dumnezeu al călătoriei, de cuvîntul divin al drumului fără de sfîrșit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lepădând [câte] un văl la fiecare terasă (s.n.), până când rămânea goală în fața Zeului, ceea ce echivala cu o hierogamie (eliberarea, n.n. care, tot din figura II.3 se vede că se realizează în planul nirvanic, cel puțin la nivelul de cunoaștere babilonian) între o muritoare și un zeu”. Epopeea lui Ghilgameș - entitate o treime om și două treimi zeu , cu alte cuvinte tot atâta de avansat în șirul reîncarnărilor în regnul uman - arată (după ) cum acesta pleacă în căutarea lui Utnapiștim, singurul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
8,7). Domnește în veci (Ex 15,18), în cer (Ps 11,4; 103,19) și pe pamant (47,3). Acest nume se întâlnește cu precădere în Psalmi - unii chiar au fost numiți „psalmi regali”, datând din perioada de după exilul babilonian (Ps 47; 93; 95-99). Ei cântă stăpânirea lui YHWH asupra apelor primordiale (93), dar și în Sion, si îndeamnă: ba-ƒațoțerÄÖ we qÄl šop"r h"r‘ó li-pnQy hammélek YHWH (98/97,6): „cu trâmbițe și în sunet de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
7; 45,7.12.18; Am 4,13), cu y"țar, „a plămădi”, cu kÄnnQn, „a întări” (Is 45,18), y"sa:, „a întemeia” (Ps 89,12); ƒ":aš, „a înnoi” (Ps 51,12). Începând cu scrierile din perioada exilului babilonian, verbul b"r"’ dobândește și un sens soteriologic: exilații se vor întoarce și destinul lor este rezultatul unui nou act creator al lui YHWH (Is 48,7), natura însăși va fi înnoita (Is 41,20), Ierusalimul va fi o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este un compus chimic atât de simplu, acolo unde nu există apă, nu este posibilă viața, aproape imposibilă dezvoltarea civilizației. Credința că apa este un fel de prim principiu al materiei își are rădăcinile în vechile mituri cosmogonice egiptene și babiloniene, preluate mai apoi de vechii greci. Thales din Milet considera apa drept izvorul și esența actuală a tuturor lucrurilor din natură, iar Sfânta Scriptură oferă imaginea creației de început, vorbind despre apă tot ca element primordial. Prezentă pretutindeni în jurul nostru
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
civilizații umane au înflorit în apropierea unor surse de apă - pe malurile Tibrului, Tigrului și Eufratului, Nilului, Gangelui, Yangtze, etc. Primele fântâni cu cumpănă datează din anul 2500 Î.Hr (Egipt). în China antică, apa se extrăgea din puțuri adânci. Babilonienii stocau apa în lacuri de acumulare. Apogeul în lumea antică în domeniul sistemului de alimentare cu apă îl ating romanii. Existau numeroase rezervoare, aproape 900 fântâni publice, 100 băi termale, 400 km de apeducte, în care apa curgea cu un
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de capitală utopică planificată. Este o metropolă pe care Dostoevski o numea „cel mai abstract și mai premeditat oraș din lume”. Vezi Marshall Berman, All That Is Solid Melts into Air: The Experience of Modernity, Penguin, New York, 1988, capitolul 4. Babilonienii, egiptenii și, bineînțeles, romanii construiau „așezări cu structură de tip grilă”. Unghiurile drepte erau văzute, cu mult Înainte de Iluminism, drept o dovadă a superiorității culturale. Richard Sennett notează că „Hippodamus din Milet era considerat În mod tradițional ca fiind primul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
într-un grad suficient de conving)tor, ele sunt numite legi. La ipoteze se poate ajunge și pe cale inductiv). Din nou, dac) sunt confirmate destul de satisf)c)tor, ele se numesc legi. Fluxurile și refluxurile au fost prezise de vechii babilonieni cu o precizie care n-a fost dep)sit) decât la sfârșitul secolului al nou)sprezecelea. Cunoașterea extrem de fidel) a mișc)rii cu regularitate legic) a fluxurilor și refluxurilor nu ne-a îndrept)țiț s) le explic)m. Ipotezele privitoare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]