152 matches
-
gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești, se găsesc diverși pești (crap, biban, știuca, morun, clean, mreana, lin, oblete, caras, babușca etc.) Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), cu o minoritate de ucraineni (2,6%). Pentru
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
bufnița de pădure. Cele trei lacuri artificiale din țară reprezintă o zonă faunistică separată, dovadă a unei izolări teritoriale și temporale de lungă durată. Fauna Lacului Ohrid este relictă a unei ere mai vechi, iar lacul este cunoscut pentru păstrăvi, , babușcă, precum și pentru anumite specii de melci dintr-un gen vechi de peste 30 de milioane de ani; specii similare pot fi găsite doar în Lacul Baikal. Lacul Ohrid este remarcat în textele de zoologie și pentru anghila europeană și pentru complicatul
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), o arie protejată cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul stâng, opus celui al rezervației, o crescatorie de păstrăv în localitatea Potoci, unde se găsește si Stațiuna de Cercetari Biologice "„Petre Jitariu”"ce
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
și în cel de la Ghidighici au fost numărate cca 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac ("Rană ridibund"a) și broască mică de lac ("Rană lessonae"). În rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de matase etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani. Rezultatul recensământului din
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), roșioara ("Scardinius erythrophthalmus"), babușca ("Rutilus rutilus"), plătica ("Abramis brama"), cega ("Acipenser ruthenus") și avatul ("Aspius aspius"). Stomacurile morunilor prinși în Dunăre conțin cantități mari de pești (crap, avat, băbușcă, plătică și cegă), crustacee și moluște; s-au găsit și păsări de apă; la un
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
Babușca sau ocheana ("Rutilus rutilus") este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol, din familia ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
insecte. Depune icrele pe vegetație, în aprilie și prima jumătate a lunii mai la temperatura apei de 12-14°C. Are valoare economică. Carnea, desi socotita mediocra, este totuși destul de bună. Se consumă și proaspătă, dar se pregătește mai ales sărată. Babușca poate fi prinsă de către pescarii sportivi cu momeli naturale: rame, viermuși, pâine, mămăligă, folosind o undita telescopica de 4 - 5 m, cârlig mic nr. 14 - 16 și fir subțire 0,10 - 0,12.
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
în gestiune la viitorul control, dorește să însceneze un jaf ca să scape basma curată. Așa că angajează trei infractori ca să însceneze un jaf: trei indivizi porecliți Idiotu' (Балбес), Lașu' (Трус) și Experimentatu' (Бывалый). De pază în noaptea jafului trebuia să stea Babușca, o femeie bătrână, așa că celor trei le-ar fi fost ușor s-o neutralizeze cu o batistă cu cloroform. Dar nepotul ei, Șurik, îi ia locul și cei trei intră în mari belele. În cele din urmă, după mai multe
Operațiunea Î () [Corola-website/Science/326100_a_327429]
-
Dar nepotul ei, Șurik, îi ia locul și cei trei intră în mari belele. În cele din urmă, după mai multe conflicte, toți patru sunt căzuți la podea, alături de un șoarece care stă cu burta în sus adormit de cloroform. Babușca îi leagă pe cei trei infractori și îi duce la miliție.
Operațiunea Î () [Corola-website/Science/326100_a_327429]
-
Cernușca, cleanul de baltă sau babușca mică ("Petroleuciscus borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Cernușca, cleanul de baltă sau babușca mică ("Petroleuciscus borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante sau cu curgere lentă: râuri de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
2 rânduri. Ochii sunt mari, cu un diametru mai mare decât lungimea botului. Marginea înotătoarei dorsale este dreaptă sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală cu marginea exterioară ușor convexă sau aproape dreaptă. Înotătoarea caudală scurtă, bifurcată. Este asemănător la colorit cu babușca. Capul este aproape negru. Spatele cenușiu-verzui sau cenușiu-brun sau brun negricios. Laturile sunt acoperite de solzi argintii, de aceeași culoare ca partea de jos a spatelui, mai deschis spre abdomen, cu o tentă ruginie sau verzuie. Abdomenul și partea inferioară
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
ul sau babușca de mare, babușca pontică, ocheană mare ("Rutilus frisii") este un pește anadrom bentopelagic dulcicol-salmastricol din familia ciprinidelor, răspândit în afluenții de nord și de răsărit ai Mării Negre și Mării Azov (Nistru, Bug, Nipru, Don, Doneț). Sunt descrise 2 subspecii "Rutilus
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
ul sau babușca de mare, babușca pontică, ocheană mare ("Rutilus frisii") este un pește anadrom bentopelagic dulcicol-salmastricol din familia ciprinidelor, răspândit în afluenții de nord și de răsărit ai Mării Negre și Mării Azov (Nistru, Bug, Nipru, Don, Doneț). Sunt descrise 2 subspecii "Rutilus frisii frisii" (bazinul
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
6-5, adică 6 dinți pe stânga și 5 pe dreapta; rareori 6-6 sau 5-5. Branhiospinii foarte scurți, puțin numeroși, de obicei 9-10. Vezica înotătoare se termină printr-o prelungire ascuțită, formând un conus spiralat. Solzii sunt mai mici decât la babușcă, tarancă și văduviță. Spatele este verzui-închis, cenușiu-închis, brun deschis, cu o tentă de albastru-verzui. Laturile sunt argintii. Abdomenul este alb perlat sau gălbui, cu reflexe rozacee. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii închise. Înotătoarele ventrale și anală sunt gălbui sau
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
un pește răpitor de temut, omnivor, bentonic. Juvenilii se hrănesc cu organisme bentonice și zooplancton, inclusiv chironomide, cladocere, ostracode, și amfipodele, insecte, inclusiv larve de efemeroptere, larve de trihoptere și plante. Adulții se hrănesc cu insecte, pești mici (porcușori, roșioară, babușcă, lin), icre de pește, moluște, crustacee, alge și plante acvatice superioare, detritus, lipitori, viermi, raci și larve de chironomide, trihoptere, libelulele. Se hrănesc de obicei noaptea, dar au fost observați hrănindu-se și în timpul zilei. Ei folosesc mustățile lor pentru
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
Lacerta viridis"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești din speciile: caracudă ("Carassius carassius"), babușcă ("Rutilus rutilus"), somn ("Silurus glanis"), biban european ("Perca fluviatilis"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
(babuștele) este un gen de pești de talie mijlocie sau mică (13-70 cm), din familia ciprinidelor care populează apele dulci din lacurile și râurile de șes din Europa și Asia. "" au o mare diversitate de specii în sudul Balcanilor și taxonomia
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Asia. "" au o mare diversitate de specii în sudul Balcanilor și taxonomia lor este departe de a fi stabilită, cea mai nouă specie ("Rutilus albus") a fost recent descrisă în 2010. Diversitatea ecologică a speciilor de "Rutilus" variază de la bine-cunoscuta babușcă ("Rutilus rutilus") euritopă până la speciile criptice, cum ar fi babușcă de Tur ("Rutilus virgo") aproape nestudiată. "Rutilus" sunt foarte abundente în multe bazine de apă lacustre și de câmpie și sunt o componentă importantă în lanțurile trofice și joacă un
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
și taxonomia lor este departe de a fi stabilită, cea mai nouă specie ("Rutilus albus") a fost recent descrisă în 2010. Diversitatea ecologică a speciilor de "Rutilus" variază de la bine-cunoscuta babușcă ("Rutilus rutilus") euritopă până la speciile criptice, cum ar fi babușcă de Tur ("Rutilus virgo") aproape nestudiată. "Rutilus" sunt foarte abundente în multe bazine de apă lacustre și de câmpie și sunt o componentă importantă în lanțurile trofice și joacă un rol-cheie în structura ecosistemelor. Pești de talie mică sau mijlocie
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
Babușca de Tur (Rutilus virgo) este un pește bentopelagic dulcicol de talie medie din familia ciprinidelor. Este răspândit în zona superioară și mijlocie a bazinului Dunării în amonte de Porțile de Fier: în Dunăre, Tisa și afluenții lor din Austria, Cehoslovacia
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
Trăiește în apele dulci stătătoare sau încet curgătoare cu funduri nisipoase și pietroase și vegetație abundentă submersă. În râuri, se localizează în coturile cu apă înceată. În apele stătătoare trăiește în bălțile de inundație, lacuri și iazuri. Seamănă mult cu babușca, dar spre deosebire de aceasta are corpul mai lung, capul și ochiul mai mici, fruntea mai bombată, gura inferioară. Lungimea obișnuită de circa 25 cm, lungimea maximă 45 cm. Greutatea medie a majorității exemplarelor este în general între 250 și 800 g
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască de mlaștină ("Rana arvalis"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca mică de lac ("Rana lessonae"); Pești cu specii de: babușcă de Tur ("Rutilus pigus virgo"), țipar ("Misgurnus fossilis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor de șes ("Gobio albipinnatus"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), avat ("Aspius aspius"), fusar ("Zingel streber"); Nevertebrate (gândaci, scoici, fluturi): gândacul de
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]