184 matches
-
roz al tinereții, Cum în obscure-azururi apar, pribegi, blonzi astri. O văz fugând prin codrul cel verde-ntre jugastri Era Erato albă iluminând poeții. De-a ei priviri focoase ar fi roșit sihastrii Păliți, chlorotici, vineți de greul bătrâneții. Purta bacanta-mi nuferi, bujori și violete, Înveșmântată magic în dăurite plete Și-n varii polichrome bibiluri și altițe ... Dar eu, nebun! zic: Spectru! Cameleon-femeie! Fugi! sufletul ți-e negru și mațele pestrițe [s.n.]!"90 Nu este vorba, ca la Nichita Stănescu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Francesco d’Assisi. Experiența negării trupului nu e decât o altă pervertire a individului ce vrea să-și Înfrângă condiția printr-o alienare și mai sofisticată. O, Sfinte Antoane, nici un vis erotic nu se apropie fără să fiu alergat de bacante prin codri de pofte carnale, zornăind din solzii concupiscenței oarbe. Torturi ale iadului cărnii, lăsați-mi o clipă de răgaz, o singură clipă, ca să mă scutur de aburii visului obscen. (duminică) Azi e duminică. Ca de obicei, merg la cenaclul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ale corpului dat În pârg, Își etalează urnele vaginale fără a le feri de ochiul hulpav al faunilor, dând târcoale prin crângul vieții; În profunzimea imaginii, o ceață transcendentă filtrează drumul lui Orfeu, pornit către propria-i oglindire În ochii bacantelor pândind din tufișuri lacome; dacă iei vederea și o Întorci invers, fără să ții cont de direcția normală de privit, ți se propune o pajiște ciudată, unde iarba crește deasă și Înaltă, sistematizând spațiul, comprimându-l În hățișul de buburuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de ce nu... divertisment. Romanii construiseră primul hipodrom cu cai arabi la mare căutare. După cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mohamed II, iubitorii nobilului animal au deschis o nouă eră în relația om-cal. Renumitele turniruri erau aclamate deopotrivă de sclavi, nobili, patricieni, bacante și senatori. Regelui Richard III doar calul i-ar mai fi salvat viața, dacă și-ar fi dat regatul pentru el. În fine, o seamă de țări cu tradiție și-au întemeiat propriile școli de echitație, iar progresele mai vechi
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
de rezervă într-un regiment de obuziere, luptă în 1916 la Turtucaia, este rănit și luat prizonier. Captivitatea îi oferă lui V., care în anii liceului debuta cu versuri în revista școlară „Spre lumină” (1906), iar în 1910 publicase placheta Bacante, un prilej insolit de a-și relua activitatea literară. Traduce poemul Corbul de E.A. Poe, își notează impresiile din prizonierat, pe care le va tipări sub titlul La fereastra mea cu gratii... în revista „Hiena” (1921), scrie din nou versuri
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
se mai păstrează în aceste autopastișe sufocate de circumstanțial. Utilizând ediția engleză din 1859 alcătuită de Edward Fitzgerald, a transpus în limba română Rubaiyatele lui Omar Khayyam. A folosit pseudonimele Alex. Valin și Sandu Val. V. compune la început (în Bacante) o poezie de factură minoră care, deși nu îi lipsesc combustia interioară, chiar vraja sugestiei, nu trece de marginile unei notații sentimentale dominate de senzual. Sunt aici sunete, inflexiuni lirice, fulgurații ale sensibilității întâlnite, în aceeași perioadă, la G. Bacovia
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
găsit un ton propriu. Un erotism nu mereu controlat își află expresia în formulări ce puteau să pară șocante. Versul ascunde aluzii îndrăznețe, jocurile imaginației surprind, însă alăturările de vocabule nu au tensiune lirică, rămânând simple jocuri de cuvinte. SCRIERI: Bacante, București, 1910; ed. Bistrița, 1925; Jurnalul unei fete de pension, București, 1914; La sânul tău, Cytheră..., Constanța, 1915; ed. Bistrița, 1933; Iubire pentru iubire, București, 1920; Valsul fără nume, Constanța, 1920; La fereastra mea cu gratii... (Notele unui prizonier), Cernăuți
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
alături de viață, Bistrița, 1925; Veva, cu desenele autorului, Oradea, 1925; Ochii boschetelor, Oradea, 1930; Tristeți fără de trup, cu desenele autorului, Oradea, 1933; Suprema undă, pref. Mihai Gafița, București, 1973. Traduceri: Omar Khayyam, Rubaiyatele, Constanța, 1923. Repere bibliografice: Evandru [I.M. Rașcu], „Bacante”, „Opinia”, 1910, 1 166; Arghezi, Scrieri, XXIII, 319; Chendi, Scrieri, VIII, 187-189; Octav Botez, [„Bacante”], VR, 1912, 2; I. V. [Ion Vinea], [„La sânul tău, Cytheră...”], „Cronica”, 1916, 49; V. B., „Iubire pentru iubire”, UVR, 1920, 14; George Silviu, „Fericirile
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
fără de trup, cu desenele autorului, Oradea, 1933; Suprema undă, pref. Mihai Gafița, București, 1973. Traduceri: Omar Khayyam, Rubaiyatele, Constanța, 1923. Repere bibliografice: Evandru [I.M. Rașcu], „Bacante”, „Opinia”, 1910, 1 166; Arghezi, Scrieri, XXIII, 319; Chendi, Scrieri, VIII, 187-189; Octav Botez, [„Bacante”], VR, 1912, 2; I. V. [Ion Vinea], [„La sânul tău, Cytheră...”], „Cronica”, 1916, 49; V. B., „Iubire pentru iubire”, UVR, 1920, 14; George Silviu, „Fericirile nebănuite”, DMN, 1925, 6 798; Ion Marin Sadoveanu, „Ochii boschetelor”, ALA, 1931, 538; Călinescu, Cronici
VIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290589_a_291918]
-
Va exista întotdeauna o deosebire categorică între un act de reconstituire imaginară și adeziunea efectivă la un punct de vedere trecut. Nu putem să credem sincer în Dionysos și în același timp să râdem de el, așa cum făceau probabil spectatorii Bacantelor lui Euripide *9; și puțini dintre noi acceptă cercurile Infernului și muntele Purgatoriului înfățișate de Dante drept adevăruri în sensul strict al cuvântului. Dacă într-adevăr am putea reconstitui înțelesul ce-1 avea Hamlet pentru publicul contemporan lui Shakespeare, n-
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
pot fi socotiți Teofil Bugnariu și Emil Giurgiuca, alături de care se află G. Tutoveanu, George Voevidca, Ciprian Doicescu, Iustin Ilieșiu, dar și G. Ponetti, Ion Tahiș, G. Nedelea, Sylvia Pan, Gr. Vêja ș.a. La sectorul traduceri sunt de semnalat poemul Bacanta de Albert Samain, în tălmăcirea lui G. Pallady, și piesa de teatru Sofonisba a lui Alfred Poizat, transpusă în versuri de Claudia D. Zaharia. Z.s. nu are un oficiu critic aparte, rubricile de cronici și recenzii fiind susținute de
ZARI SENINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290710_a_292039]
-
există doar tempo-ul muzicii electronice. N-am dormit de 36 de ore. Andra, nici ea, dar uitându-mă la ea o văd fericită, respirând fericire prin toți porii trupului ei alb. E poate pentru prima oară când văd o bacantă și realizez că poate ceea ce imprimă frumusețe în noi și-n rest e mișcarea, scurgerea. Staticul e doar un cadavru înghețat într-o poziție imposibilă pe un asfalt de vară. Dance Arena Exercițiu de imaginație: 20.000 de oameni dansând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
căcărezele fără să mă rușinez. Dionysos Toamna, în vremea sărbătorilor vinului, geții își înconjoară capul cu cununi de iederă. Asta-mi amintește de iedera împletită în jurul tirsului, de sceptrul purtat de Dionysos și de cei din alaiul lui. Lipsesc doar bacantele care să-l sfâșie pe Orfeu. Îmi închipui că Aia e una dintre ele și așteaptă doar clipa potrivită în care să mă sfâșie. E formidabil cât de mult mă emoționează participarea la zdrobitul strugurilor. Mă amestec și eu desculț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
clipa potrivită în care să mă sfâșie. E formidabil cât de mult mă emoționează participarea la zdrobitul strugurilor. Mă amestec și eu desculț printre femeile semi-nude care intră în teasc cu tălpile goale și țopăi mimând același dans euforic de bacantă. Viermi la pândă Când e prea cald, observ îngrozit cum fojgăie viermii în mormanul de pești morți aruncați pe țărm. Când voi muri mă vor năpădi și pe mine. Putrezirea cărnii e firească, mă învață cu blândețe Aia. Știu că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
modelul acestui cortegiu divin, cu ocazia anumitor serbări, femeile, aflate în stare de delir, cutreierau în natură, devorând de vii animalele pe care le întâlneau: scene isterice care desigur că au stimulat imaginația artiștilor greci, pe cea a poetului Euripide (Bacantele), de pildă, și mai ales a sculptorului Scopas, care a înfățișat în lucrarea Menadă pe una dintre aceste posedate în timp ce dansa. Sărbătorile ținute în cinstea lui Dionisos, numite Dionisii, aveau loc iarna, într-o perioadă care se întindea aproximativ din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
misticismul nu-l poate defini. Poesia izvorâtă din gândirea abstractă a concretului este dovada certă a acestui concept, haosul echivalând în scrieri cu neliniștea ce tinde spre armonia Marelui Arhitect al Universului. Așa se scurge viața, în mârșava cântare-a bacantei istovite. Eu merg, plin de neliniști, înainte, bolborosindu-mi marșul funerar. Lângă brahmanici elefanți regali și-n josnica rumoare de clocot mercurial, urări cioplind în stâncă -, perechile cum curg, purtând o cruce-n gură, ca un uitat amurg. Așa se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nouri s-a fost deschis o poartă/Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M. Eminescu, I, p. 69), „M-a fermecat cu vro scânteie/Din clipa-n care ne văzum?” (Ibidem, p. 208); • atribut: „Tu îmi pari ca o bacantă ce-a luat cu-nșelăciune/De pe-o frunte de fecioară mirtul verde de martir,/O fecioară - a cărei suflet era sunt ca rugăciunea.” (Ibidem, p. 30). ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțică, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problema îmbogățirii rimelor „marii armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
eficiente determină amintirea unor incantații, care fac presiune asupra divinității mai mult decât acționează asupra sufletului credinciosului. După moartea Eurydicei, Orfeu urăște femeile. Ca o urmare a negării doliului soției sale, pedepsirea prin ruperea în bucăți a lui Orfeu de către bacante este o constantă căreia i se adaugă o motivație originală: sensibilitatea sa pentru artă, natură a fost considerată o slăbiciune, motiv pentru care “ nu a obținut nimic”, decât fantoma femeii pentru care venise și nu pe femeia însăși. Lipsa curajului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sunt slujitoarele zeităților în temple ce oferă servicii sexuale muritorilor, având ca model hierogamiile, unirile sacre între forțele divine masculine și feminine. Sunt cunoscute în istorie: istharishtu (preotesele zeiței Ishtar), qadeshtu (preotesele zeiței Qadesh), devadasis, în India, hierodulele în Grecia, bacantele și menadele în Roma. După modelul lor, sectanți cu diferite orientări necreștine și creștine: sabatieni, la iudaici, adamiți, bogomili, scopiți ș.a, la creștini practicau relații sexuale multiple în procesiuni orgiastice. Curtezanele reale fac parte dintr-o categorie socială distinctă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei, fiind patroana curtezanelor și a prostituatelor. Orgii sexuale se desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus, zeul vinului, viței de vie, al beției, cu concursul bacantelor, preotesele zeului, al faunilor (perechile romane ale satirilor), reprezentați ca oameni cu coarne, copite și coadă de țapi. Cotytto este zeița romană Porneo, a nerușinării. Era celebrată în cadrul unor mistere cotyttia acestea erau ceremonii religioase secrete inițiatice, cu ritualuri magice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia, festivaluri romane ale fertilității, organizate în cinstea zeului Liber și a zeiței Liberia se petreceau acte ritualice orgiastice. Sabatienii, cei ce făceau parte dintr-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la un banchet. Melitta (albinuța) este părăsită de iubitul ei Charinos, sedus de o altă curtezană și vrea să apeleze la o vrăjitoare thesaliană pentru a-l face să se întoarcă la ea. I-a făcut confidențe prietenei sale Bacchis (bacanta). Leaina (leoaica) este o cântăreață la citeră invitată la banchet și surprinsă de a fi ademenită de o lesbiană. I-a relatat prietenei sale detalii legate de această experiență. Demonassa (populara a tuturor, demos = popor) este curtezana ce, cu prețuri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Teatrului a fost creată în 1961, la propunerea lui Arvi Kivimaa, în numele Centrului Finlandez al IIT (Institutul Internațional de Teatru)289. La secțiunea Teatru, pe data de 3, 4, 5, 6 aprilie este anunțat spectacolul Getting horny, o adaptare după Bacantele de Euripide. Acest spectacol reprezintă o coproducție a Teatrul Național din Finlanda, Teatrul Jósef Katona din Ungaria și Teatrul Național al Greciei de Nord. Spectacolul se ține în limba finlandeză, maghiară și greacă, fiind supratitrat în limba română 290. În
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Confidență Am strîns poantă lîngă poantă, Cu osîrdie constantă Și dorință incitantă - Uneori un pic pedantă - De a scrie-o iritantă Poezie amuzantă, Combătînd tendința toantă - Din, păcate dominantă - De-a seduce vreo bacantă, Cu alură captivantă, Ce te-atrage-ntr-o locantă Evident, exorbitantă. Poanta mea-i chiar amuzantă, Jovială, elegantă, Poate cam extravagantă, Dar nu-i abracadabrantă Nu e nici prea agasantă, Nu se vrea prea importantă Cum e vajnica bacantă... Insă sper că e
Confiden?? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84329_a_85654]