656 matches
-
-i târziu..? Prin casa-mi modestă de la Ieși Trec pe lângă ferestre și pereți Șoapte, versuri și povești Bădie lumea asta tare s-a schimbat ! De când spre veșnicie am plecat. Pădurile s-au defrișat ,apele s-au tulburat, Văile adânci răsună , bacii-s fără stână, Munți-s goi, Ștefan oastea cum ș-adună? Ape,, turburi'' ,mânioase vin până sus, Mătură-n cale din la răsărit pân'la apus... Se tulbură vremea ,cum mai văd orbii, Că soarele bătrân sălășluiește-n scorburi? Bădie
BĂDIE ÎNCĂ ÎȚI MAI SCRIU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366487_a_367816]
-
Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... Citește mai mult În fiecare an, la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... XXIV. CĂINȚA HOȚULUI, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015. CĂINȚA HOȚULUI Anul în care Marinică începuse să învețe la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea, fusese unul bun pentru cartofi, aceștia fiind
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
soldați ruși, unul tăiat în bucăți și altul cu fața mutilată, rămăseseră ca niște stârvuri stropșite cu sânge. Trebuie să fug din acest infern cât mai repede, mi-am zis, le-am împărtășit și celor doi consăteni gândurile, dar Vida Baci, căci așa-l chema pe bătrân, m-a sfătuit să stau la locul meu, să ascult ordinele că rușii nu știu multe și ne împușcă dacă simt ceva. Nu știu de ce oamenii când îmbătrânesc capătă o obsesie a morții, o
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
sfătuit să stau la locul meu, să ascult ordinele că rușii nu știu multe și ne împușcă dacă simt ceva. Nu știu de ce oamenii când îmbătrânesc capătă o obsesie a morții, o frică permanentă de moarte, așa cum făcea acum Vida Baci care mi-a zis: “Eu nu fac așa ceva, măi Pișto, mai am câțiva ani de trăit și țin la ei!” “Vida Baci, îi spun eu, murim și singuri dacă mai vine un măcel ca ăsta!” După această primă înfruntare cu
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
de ce oamenii când îmbătrânesc capătă o obsesie a morții, o frică permanentă de moarte, așa cum făcea acum Vida Baci care mi-a zis: “Eu nu fac așa ceva, măi Pișto, mai am câțiva ani de trăit și țin la ei!” “Vida Baci, îi spun eu, murim și singuri dacă mai vine un măcel ca ăsta!” După această primă înfruntare cu moartea a urmat o acalmie, s-a început iară organizarea, rușii au instalat pe malul stâng al Mureșului un post de observare
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
măcel ca ăsta!” După această primă înfruntare cu moartea a urmat o acalmie, s-a început iară organizarea, rușii au instalat pe malul stâng al Mureșului un post de observare cu un pluton care l-a cooptat și pe Vida Baci, ca un bun cunoscător al locurilor, care i-a dus prin locuri dosnice, știute numai de el. Plutonul a fost dus de mine cu căruța, era un drum plin de hârtoape și în același timp foarte periculos pentru că îl aveau
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
el. Plutonul a fost dus de mine cu căruța, era un drum plin de hârtoape și în același timp foarte periculos pentru că îl aveau nemții sub observare și puteam din clipă în clipă să fim măturați de pe fața pământului. Vida Baci bolborosea rugăciuni și-și făcea mereu semnul crucii, rușii stăteau tăcuți pe carâmbul căruței cu puștile mitraliere gata de tragere și ne țineau și pe noi sub observare. Soarele se ridicase sus, începuse căldura, tăcerea ne omora, spaima de moarte
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
plecat târâș spre observator chiorându-se prin niște binocluri, unul din eu a scos un aparat de transmisie și a început să vorbească repede cu superiorii lui. Așa ne-a prins noaptea, sleiți de puteri și nemâncați; eu cu Vida Baci ne-am retras spre căruță și ne-am trântit să ne odihnim, cu o sentinelă lângă noi, formată din doi soldați, bătrânul s-a perpelit toată noaptea și mă striga mereu :” Măi, Mihaly, murim, mă!” “Și ce dacă!”- îi răspundeam
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
ochii umezi și speriați, scăpase parcă de la moarte, dintr-o imaginară încăierare și se agățase de mine, ca o ultimă scăpare. Eu am luat-o de mână și am fugit cu ea în pădure, acolo l-am întâlnit pe Vida Baci, era pădurar, avea o barbă albă și era foarte bătrân, slăbise și-și legase cornul de vânătoare la brâul roșu. “Ce e cu voi pe-aici?”- ne-a întrebat el. Eu i-am răspuns că fugim de război, Agneta se
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
spre lumină ca spre un nou început... m-au hrănit rădăcinile strămoșilor lutul rămas roditor pe câmpiile ce-și așteptau încleștările... Sevele se grăbeau spre noi aventuri - savurând traversarea prin spațiile înguste ale împlinirii... Ascultam - din când în când fluierul baciului ce-și jelea timpul păstoritului... Respiram într-o frunză dornică să-și crească fructul oprit ca o nouă provocare... Câte Eve ar fi rămas adormite în sânul eternității dacă n-aș fi îndrăgit culoarea verde a paradisului promis... câte? 4
NENĂSCUTE EVE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365783_a_367112]
-
oițele, dar și lupul. - Unde vrei să mergem prin România? - Prin munții Carpați. - Bine. Am să-ți povestesc o întâmplare auzită mai demult. Ascult-o: Pe un plai frumos, ca o gură de rai, se afla o turmă de oițe. Baciul era plecat în sat să aducă sare la mioare. A lăsat oițele în paza dulăilor ciobănești, niște câini mari care se puteau lupta și cu ursul și în grija lui Ion, un flăcău voinic și arătos de-ți venea să
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
cu noi, te iubim atât de mult!" și Miorița parcă înțelegea și revenea ca după cealaltă lume. Ana i-a stat aproape, fiindu-i de ajutor, mai ales când Ion trebuia să meargă la muls oile. De mai multe ori baciul a crezut că Miorița își va da sfârșitul și îi spunea lui Ion: - De ce te mai chinui, Ioane, cu ea s-o salvezi, nu vezi că e aproape moartă? Dar dragostea lui Ion pentru Mioriță i-a dat puteri să
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
lacrimi de neam, Se moare de jalea ce mușcă și doare, Se moare de soarta ce-o ai și o am... Se moare de jale cu Biblia-n mână, Se moare cu țara de gât în exod, Se moare cu bacii plecați de la stână, Se moare cu maica-n basmaua cu nod, Se moare-n cătune, se moare la țară, Se moare-n orașe, se moare la stat, Se moare-n privat, se moare în gară, Se moare-n tamvai, se
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
în vremuri patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești, cătun de ungureni, moșneni din Sibiu, din Hațeg, Sebeș și Orăștie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii din Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
ar fi fost, scriind umil Despre-a țării grea povară... Despre neamul ce se curmă Precum palid scade ceara Aș fi scris murind din urmă Cum se curmă-n lacrimi țara Ca o stână fără turmă, Ca o turmă fără baci, Ca mireasa fără zestre, Ca o gloată de săraci După gratii, la ferestre Cerșind morților colaci... Și-al poeților mic fiu De-aș fi fost, poet eu însumi, Să nu văd și să nu știu M-aș fi înecat în
EMINESCU SAU NICHITA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351706_a_353035]
-
Tot sincer să fiu, m-ați dezamăgit, prin comportament și comunicare necontrolată. La ce bun amfiteatrele Oxfordului unde v-ați școlit, v-ați instruit în limbajul dur al englezului, nu în cel blând al românului. Dar, iată că azi sunteți „Baciul ungurean al României” mioritice, în lacrimi și dezastre, criticând „prohodul din stradă”. Atâta timp cât nu veți respecta oamenii, nu le veți înțelege păsurile, nu vă veți controla exprimarea, mai ales când este vorba de oameni supărați, veți avea un mare semn
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]
-
în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În muntele Drăganul, vecinul de răsărit al Păpușii și de apus al Pietrei Craiului, își are lăcaș tihnit o stână, într-un rai pentru două mii de oi și vaci. Baciul, un bărbat bine făcut, de vreo cincizeci de ani, șolticar pitit, dă pe gât o țuică de prune, adusă de un oaspete școlit și cu ochi lucitori, făcătorul de brânză meșeșugește răspunsuri: - De când n-ai mai coborât în sat, nene
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
întunericul de pe cărare - o, știu prea bine și, demult, de teama sacra ce te roade, dar calea se deschide și va afla-n nemărginire luminișul doar cel plecat la drum și va-nfrunta pieptiș suișul și-n pisc, ca orice baci, va aștepta Luceafărul să-i zică bade. Citește mai mult ELOGIU BADELUI...întậiul pas cậnd îl vei face (chiar peste o clipă ) oare?iar cărăruia unde duce (a vietii și-a ideii )?ți-i teamă să pornești ( să-i dai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
-nvinge pậrleazul și întunericul de pe cărare -o, știu prea bine și, demult, de teama sacra ce te roade,dar calea se deschide și va afla-n nemărginire luminișuldoar cel plecat la drum și va-nfrunta pieptiș suișulși-n pisc, ca orice baci, va aștepta Luceafărul să-i zică bade.... IX. ELOGIU MURGULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011. ELOGIU MURGULUI O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
-mi este ziua, urcậnd înspre izvoare - iertați-mă că nu-s că voi, nici pe la ceasul de amurg, cậnd sufletu-i povară iar doru-i duh pe vreo cărare - dar vă aștept în pisc, iubiților, în mậnă cu o floare, același baci frumos, al doinelor nescrise...; demiurg . Citește mai mult ELOGIU DOINELORIertați-mă, ca nu-s că voi, în orice dimineață,cậnd mă îmbăt cu roua visata, sub umbrar, de vreun haiduc,cậnd mă trezsc cu brumă, pe umeri, sub pleoapa unui nuc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]