943 matches
-
comunismului în România, stătea suspendată, dispărându-i rădăcina ce-i alimenta așa-zisul lirism. Gheorghe Crăciun „le-a dat” optzeciștilor o rădăcină, Bacovia. După un timp, vine Lucia Olaru Nenati și, scoțând la lumină exegeza Svetlanei Paleologu Matta despre opera bacoviană, adaugă o tulpină nu doar pentru a justifica o generație sau alta, ci chiar occidentalitatea întregii literaturi române generată de ratarea istorică a destinului, după cum bine remarca și Mihai Cimpoi. Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati, contrar uzanțelor, este
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
esențial al instanței de difuzare - a întârziat decenii până să ajungă la cunoștința lumii literare românești, pătrunzând doar sporadic aici prin diferite modalități accidentale, circulând, așadar, oarecum în samizdat până când a ajuns să fie invocată de importanți exegeți ai operei bacoviene ... Studiul introductiv propus de Lucia Olaru Nenati își depășește prin dimensiune și calitate propria condiție, devenind o adevărată exegeză la exegeză, demersul instituind trei profiluri: Bacovia, Svetlana Paleologu Matta și Lucia Olaru Nenati În altă ordine de idei, voi recunoaște
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
al Luciei Olaru Nenati și nu înainte de a scrie despre interviul cu Svetlana Paleologu Matta sau textul exegezei acestei autoare. Cunosc chiar și ultimele puncte de vedere despre poezia lui Bacovia. Elena Pârlog vorbește despre cele trei dimensiuni ale poeziei bacoviene: 1. prima dimensiune - „intensitatea coloritului”; 2. a doua dimensiune - „acuitatea sunetului instrumentului muzical ce acompaniază senzația”; 3. a treia dimensiune - „ a plumbului”, care e legată de faptul că sentimentele lui Bacovia au volum, sunt asemenea unui basorelief căruia îi poți
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
măcar o referință prin care să pună în valoare ideea cunoașterii existenței acestei exegeze despre Bacovia: 1. „Multe din disocierile teoretice și observațiile stilistice (câteodată neașteptat de subtile) ale Svetlanei Matta le consider ca pe un bun câștigat pentru exegeza bacoviană” (Constantin Călin); 2. „ ... lucrarea ne-a părut remarcabilă prin adâncimea, unitatea și noutatea interpretării - mai ales la data respectivă - radicală prin ideea unui Bacovia poet al existenței tragice” ( Mihai Petroveanu ); 3. „Trebuie să mai adăugăm că Svetlana este și o
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
însă ca acestea să lipsească - ci se raportează în chip firesc, organic și fără complexe, la zestrea poetică și chiar filozofică europeană, relevându-i consonanțele de acest fel și astfel având capacitatea de a defini fără ezitări profilul existenței poetice bacoviene din perspectiva culturală europeană și nu doar din cea națională”; 2. „ ... atitudinea poetică bacoviană, așa cum se petrece ulterior și cu poezia eminesciană, este evaluată atât cu mijloacele poetice cât și cu cele filozofice”; 3. „Pentru evaluarea hermeneutică a profilului existențial
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
complexe, la zestrea poetică și chiar filozofică europeană, relevându-i consonanțele de acest fel și astfel având capacitatea de a defini fără ezitări profilul existenței poetice bacoviene din perspectiva culturală europeană și nu doar din cea națională”; 2. „ ... atitudinea poetică bacoviană, așa cum se petrece ulterior și cu poezia eminesciană, este evaluată atât cu mijloacele poetice cât și cu cele filozofice”; 3. „Pentru evaluarea hermeneutică a profilului existențial - poetic bacovian, exegeta se sprijină în pătrunzătoarea ei demonstrație pe nume autorizate ale gândirii
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
perspectiva culturală europeană și nu doar din cea națională”; 2. „ ... atitudinea poetică bacoviană, așa cum se petrece ulterior și cu poezia eminesciană, este evaluată atât cu mijloacele poetice cât și cu cele filozofice”; 3. „Pentru evaluarea hermeneutică a profilului existențial - poetic bacovian, exegeta se sprijină în pătrunzătoarea ei demonstrație pe nume autorizate ale gândirii europene și nu numai ( ... ), citând însă și nume românești”; 4. „Lucrarea conține idei remarcabile, unele chiar insolite, înserate într-o evoluție analitică de mare intuiție și abilitate hermeneutică
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
dezintegrării existențialiste, manifestată, de pildă, în deformarea chipului omenesc în viziunea lui Picaso ori în alienarea „Străinului” camusian, conchizând că „în marginea Occidentului, Bacovia înregistrează marea dezbatere din cultură care pune în priză întreaga Europă”. Notabilă este și ipoteza eredității bacoviene duble care adună în filonul identității sale emergențele sufletului european, dar și pe acelea ale Moldovei istorice, „ultimul bastion al Europei” care, după ce a contribuit prin atitudinea unor voievozi precum Ștefan cel Mare, „la structura și unitatea Occidentului”, a rămas
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
anii șaptezeci) am avut parte de zile ploioase și „crivăț” turbat. Ca să fiu în „ton” cu vremea am făcut rost de poeziile lui Bacovia și mi-am cufundat sufletul în ele. După zece zile de tratament cu băi de plumb bacovian și plajă la „Scântei galbene” a venit și soarele pe litoral, zâmbind stânjenit că ne-a lăsat în voia vântului și ploilor în plin sezon estival. I-am mulțumit de bunăvoință și am plecat acasă cu sufletul tonifiat de Bacovia
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439063794.html [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
trebuie să ai dimensiuni cosmice ale spiritului ca să poți auzi Macrocosmosul plângând amarnic în microcosmosul tău. Întrucât în acele zile am aflat că poezia se servește cu sufletul, direct de la sursă și nu cu furculița critică, permiteți-mi câteva „picături” bacoviene de alinare: „dormea întors amorul meu de plumb/pe flori de plumb.../și-i atârnau aripile de plumb”(Plumb).”te uită cum ninge decembre”(Decembrie),”amurg de toamnă violet/o lume leneșă, cochetă/mulțimea-i toată violetă/orașul tot e
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439063794.html [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
sat foarte pitoresc, de lângă Năsăud și apoi ca registrator medical. În prezent, este bibliotecară la Biblioteca Județeană din Baia Mare. De altfel, pasiunea Angelei Monica Jucan pentru carte s-a concretizat și în cele două volume ce îi poartă semnătura - “Optimismul bacovian”,și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății». De asemenea, numele ei apare și într-o serie de lucrări colective: “Eminescu în actualitate”, “Pași în iarba ninsă”, și “Biruirea de sine”. Angela Monica Jucan s-a născut pe 2 decembrie 1952
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
am împlinit o jumătate de secol de existență, m-am mutat, subit, în Baia Mare. Lucrez, aici, tot la biblioteca județeană. - Ești autoarea mai multor articole și studii literare de substanță, publicate în diferite reviste de specialitate. De asemenea, volumele “Optimismul bacovian”, Cluj-Napoca, 1999 și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății», Baia Mare, 2006 îți poartă numele. Ambele au titluri extrem de interesante. Ai vrea să le explici cititorilor noștri cum și de ce ai ales să vorbești despre optimismul unui pesimist? Ce răspunsuri te
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
urne cu tristul verset,/ căci urnă ți-i gura, în care sărut/ o castă tristețe de noapte și-un vin/ ceva săvârșește-n lăuntrul durut,/ în tulburi infuzii, cu-n clinchet virgin...( Nevinovata superstiție) Urme eminesciene găsim în „Muzică”, miros bacovian în „Altfel de toamnă”, pe Ion Barbu îl bănuim în „Doamna în albastru”, „Zidul plângerii” are ceva din Macedonski, „Asfințitul crinilor” ne amintește de asemenea de autorul rondelelor: Agonizează crinii în cetate Și muzici pun pe tâmple o paloare Și
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Horia_zihoria_zilieru_un_o_ion_ionescu_bucovu_1362316189.html [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
Poezia Rodicăi se adresează celor dragi, tatălui și mamei : “Îl văd aevea/din nou/ trecând prin arșiți și/ploi...// Tata a fost/ un Erou...”; “Mamă, mamă,/ La o mânăstire/ Aștrpt să adoarmă/ Oroice ispitire...” Poeta face din lacrimi salbe, reflexe bacoviene cad în ritmuri line precum: “...Plouă de trei zile/ Nicio bucurie/ Visele cad , unde./ Zilele te-așteaptă,/Zilele te cheamă.../ Totu-I fantezie!/ Plouă de trei zile.” Prin toată poezia domniei sale străbate o tristețe apăsătoare și peste tot o copleșește
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
au avut pentru mine influență colorată. Întâi am făcut muzică și după strunele vioarei am scris versuri. Fie după note, fie după urechea sufletului, acest instrument m-a însoțit cu credință până azi”. Poate în acest mod a realizat tehnica bacoviană a versului cu ritmul lui minunat. Poetul Ovidiu Genaru spunea la vizitarea Casei memoriale: „Legătura poetului cu urbea natală a fost, aș spune, geologică. Eu cred că aici, la începutul secolului XX, a existat o cetate halucinantă Bacovia, a cărei
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1442357825.html [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
-o plângând. Eu simt în versurile sale teribila biografie a unui țipăt de intoleranță, smuls din adâncimea lumii și adresat, ca un mesaj, nouă și viitorimii. Poate că străzile orașului au fost chiar nervii poetului. Poate că Bacăul a fost bacovian și nu invers. Fiecare vocabulă și consoană a numelui său aparțin și urbei sale. În această casă, așezată sub frigul liniștit al stelelor, Bacovia pare să fi trăit anume pentru a-și fi exersat tragica meserie de „secretar al cosmosului
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1442357825.html [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
spleen-ul mai amar decât tristețea și mai întunecat decât disperarea. De altfel, o poezie se intitulează Nevroză, amintind de poezia lui Rollinat, Nevrozele. Bacovia este totuși, un reprezentant al societății românești, așa cum sublinia criticul Pompiliu Constantinescu. În privința universului poetic bacovian, criticul Mihai Petroveanu enumera câteva teme fundamentale: celula cotidiană, adică locuința poetului, în care el se simte singur: „Odaia mea mă înspăimântă, / Odaie plin[ă de mistere, / Odaie plină de ecouri”; infernul citadin, imaginea târgului de provincie. Nicolae Manolescu afirma
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana-2/ [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
el se simte singur: „Odaia mea mă înspăimântă, / Odaie plin[ă de mistere, / Odaie plină de ecouri”; infernul citadin, imaginea târgului de provincie. Nicolae Manolescu afirma că Bacovia este singurul mare poet care s-a coborât în infern. În orașul bacovian, parcul este mâncat de cancer și de tuberculoză, ca-n poezia Parc, oraș dominat de cadavre care se descompun, Cuptor, oraș în care flașneta plânge cavernos -Panoramă, un oraș apăsat de umbra morții; natura. Bacovia este poetul toamnei, o toamnă
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana-2/ [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
Moartea este o realitate absolută, lipsită de orice supraviețuire ideală, precum la Eminescu în Avatarii faraonului Tla. Tema morții este prezentă în poezia Plumb, una dintre cela mai copleșitoare elegii din lirica românească. Moartea este sugerată și în Lacustră; Erosul bacovian constituie elementul cel mai complex al liricii poetului și în primele poezii, Bacovia este tributar lui Eminescu. Astfel, poezia Ecou de romanță amintește de De ce nu-mi vii?, poezia Din liră poate fi apropiată de Și dacă, iar Regret, de Pe lângă
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana-2/ [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
cuvânt, de simțire. Și oricât n-am dori să recunoaștem, anumite filoane structurale privind necesitatea suferinței participative și substitutive, ies la iveală intempestiv, de parcă autorul ar fi smuls din condei, propriile noastre cuvinte. Desigur, atmosfera este cât se poate de bacoviană, cu elementele specifice: atmosferă plumburie, picurii de ploaie care, prelingându-se pe geamuri dau naștere melancoliei, ramuri triste-n tânguire, amintirile care dau năvală pe acest fond înnegurat, gândurile sfărâmă zăvoarele minții, cearceafurile reci care au uitat parcă forma ființei
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Bang-ului de formare a cuplului, impecabil surprins literar de Vasilisia Lazăr. Aprecieri la același nivel se pot face și despre „Icoană”, un minipoem cu reverberații simfonice dedicat clipelor de dinaintea trecerii mamei într-o altă dimensiune a existenței, despre atmosfera bacoviană a unui octombrie din „Pustiu”, când văzduhul hohotește de plâns, miroase a ger/ și tu îți cânți pustiul deasupra umbrei mele” sau despre „Regret”, unde timpul și spațiul învăluie cuplul cu nemărginirea lor: „Tu, floarea unei clipe și fructul unui
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1467699268.html [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
sat foarte pitoresc, de lângă Năsăud și apoi ca registrator medical. În prezent, este bibliotecară la Biblioteca Județeană din Baia Mare. De altfel, pasiunea Angelei Monica Jucan pentru carte s-a concretizat și în cele două volume ce îi poartă semnătura - “Optimismul bacovian”,și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății». De asemenea, numele ei apare și într-o serie de lucrări colective: “Eminescu în actualitate”, “Pași în iarba ninsă”, și “Biruirea de sine”. Angela Monica Jucan s-a născut pe 2 decembrie 1952
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
am împlinit o jumătate de secol de existență, m-am mutat, subit, în Baia Mare. Lucrez, aici, tot la biblioteca județeană. - Ești autoarea mai multor articole și studii literare de substanță, publicate în diferite reviste de specialitate. De asemenea, volumele “Optimismul bacovian”, Cluj-Napoca, 1999 și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății», Baia Mare, 2006 îți poartă numele. Ambele au titluri extrem de interesante. Ai vrea să le explici cititorilor noștri cum și de ce ai ales să vorbești despre optimismul unui pesimist? Ce răspunsuri te
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
sat foarte pitoresc, de lângă Năsăud și apoi ca registrator medical. În prezent, este bibliotecară la Biblioteca Județeană din Baia Mare. De altfel, pasiunea Angelei Monica Jucan pentru carte s-a concretizat și în cele două volume ce îi poartă semnătura - “Optimismul bacovian”,și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății». De asemenea, numele ei apare și într-o serie de lucrări colective: “Eminescu în actualitate”, “Pași în iarba ninsă”, și “Biruirea de sine”. Angela Monica Jucan s-a născut pe 2 decembrie 1952
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
am împlinit o jumătate de secol de existență, m-am mutat, subit, în Baia Mare. Lucrez, aici, tot la biblioteca județeană.- Ești autoarea mai multor articole și studii literare de substanță, publicate în diferite reviste de specialitate. De asemenea, volumele “Optimismul bacovian”, Cluj-Napoca, 1999 și «„Patologia” lui Păcală sau Simptomatologia sănătății», Baia Mare, 2006 îți poartă numele. Ambele au titluri extrem de interesante. Ai vrea să le explici cititorilor noștri cum și de ce ai ales să vorbești despre optimismul unui pesimist? Ce răspunsuri te
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]